9,396 matches
-
din timpul celui de-al Doilea Război Mondial, povestește cum teoria sa privind natura primului sistem de semnale radio (Knickebein) folosit de către germani ca instrument de navigație pentru bombardiere a fost confirmată în momentul în care un avion echipat cu receptoare speciale, ce zbura într-o anumită zonă desemnată de el, a recepționat semnalele radio pe care a prezis că le va capta în acea zonă34. Analiza în domeniul informațiilor științifice și tehnice necesită combinarea informațiilor cu expertiza științifică sau tehnică
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
imitație” de la Gabriel Tarde (Les Lois de l’imitation); practic, imitația și sincronizarea sunt fenomene corelative, în strânsă interdependență. Realitățile istorico-sociale arată că „popoarele rămase înapoi nu refac evoluțiile popoarelor înaintate, ci se pun deodată în planul vieții contemporane”; factorul receptor modifică însă datele în funcție de împrejurări: de timpul când se împrumută, de locul de unde se împrumută și de condiții speciale, încât diferențierea e fenomen normal. În viziunea lovinesciană, prin sincronism se înțelege ceva analog cu germanul Zeitgeist, un spirit al timpului
LOVINESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287856_a_289185]
-
respectivelor mesaje pot interveni însă o serie de distorsiuni legate atât de ambiguitatea mesajului transmis de emițător, cât și de decodarea greșită a lui de către receptor. Din cauza unor scheme de gândire preexistente, a „gândirii automate”, mesajele pot primi în mintea receptorului înțelesuri neintenționate de cel care le-a transmis. Terapia comunicațională și cognitivă mizează pe înlăturarea distorsiunilor și a dificultăților în comunicare, ajungându-se astfel la rezolvarea problemelor și a crizelor din familie. 9.2. Schimbări de optică în asistența și
Sociopsihologia și antropologia familiei by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2359_a_3684]
-
audiență). Deși dezvoltat și modificat ulterior, prin sute de cercetări empirice și elaborări teoretice, el rămâne un cadru eficient de analiză și prezentare. 1) Caracteristicile sursei (comunicatorului). Cum este perceput comunicatorul și ce caracteristici și motivații i se atribuie de receptori contează în succesul schimbării de atitudini. Dintre acestea, credibilitatea este mai importantă și se referă la gradul de expertiză deținut de cel ce propune o idee și o atitudine și la gradul de încrederece se poate investi în el (cât
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
de a o descifra, de a dezvălui dacă nu toate detaliile ei, măcar liniile de forță după care funcționează. S-a văzut că variabilele relevante s-au grupat pe cele trei mari entități responsabile direct de dinamica procesului: sursă, mesaj, receptor. Adăugând o a patra componentă importantă, contextul, care în analiza de până acum a fost doar implicit prezent (de exemplu, subiectul are și alte activități în timp ce este expus mesajului), putem sintetiza, urmându-i pe R. Petty și D. Wegenen (1998
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
o ai. Aici norma responsabilității sociale se specifică în aceea a datoriei profesionale. Estimarea costurilor și beneficiilor în atare împrejurări se referă nu numai la raportul dintre propriile pierderi și câștiguri, ci și la raportul dintre acestea și cele ale receptorului de ajutor. Dacă îți evaluezi costurile implicate în comportamentul prosocial ca fiind mari, iar beneficiile celui ce urmează să fie asistat, ca fiind mici, ajutorul e puțin probabil să fie dat. Dimpotrivă, cu cât nevoia de ajutor este mai pronunțată
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
fiindcă folosesc simboluri al căror înțeles este același pentru toți, cei neinițiați necunoscându-l. Se subînțelege că o comunicare economicoasă ar fi aceea în care se utilizează cât mai puține simboluri, al căror înțeles să fie standard, deci astfel încât codurile receptorului și emițătorului să se suprapună perfect. În acest caz, fiecare simplu semnal sau fiecare element al simbolurilor complexe ar conține un bit de informație, adică nu ar exista redundanță. Într-un act comunicațional, cantitatea de informație (ceea ce aflăm nou în
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
persuasiune, adică prin mesajul transmis se urmărește deliberat formarea sau reformarea, cu mijloace mai mult sau mai puțin insidioase, a unor opinii anume. Schimbarea de opinii prin persuasiune depinde de caracteristicile sursei ce transmite (comunicatorul), ale mesajului transmis și ale receptorului (consumatorul de informație). Mai precis, depinde de interacțiunea dintre atributele celor trei elemente. Problemele privitoare la persuasiune ca proces psihosocial au fost tratate ceva mai sus, în capitolul 1, în secțiunea dedicată schimbării de atitudine. Ceea ce e valabil și pentru
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
mult sensibili la o argumentare de tip rațional. Bineînțeles însă că acompanierea mesajului ideatic cu mesaje ce se adresează mai mult senzorialului și emoționalului (imagini vizuale, muzică etc.) amplifică influența. Industria reclamei profesează acest principiu ca unul fundamental. La nivelul receptorului contează o serie de caracteristici sociodemografice (profesie, vârstă, sex etc.), dar, ca fenomen general, semnificativ este următorul: orice atitudine (opinie) se bazează pe un minim de informație. Această informație poate fi incompletă sau chiar falsă, dar ea operează ca susținătoare
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
operează ca susținătoare a respectivei opinii. Prejudecățile etnice, de exemplu, au la bază stereotipii de cunoaștere de genul: ceilalți sunt răi, agresivi, zgârciți, leneși etc. Acum, dacă informația ce vine de la o sursă este în concordanță cu informația prealabilă a receptorului - și corespunzătoare cu opinia lui -, respectiva informație îi va consolida opinia. Dacă ea este divergentă față de informația prealabilă, individul poate reacționa în mai multe feluri: să nu dea crezare sursei, să considere informația nesemnificativă sau să și-o însușească ca
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
încadrării” (framing) este unul foarte solicitat în psihosociologia americană, în psihologie în general. El desemnează faptul că același stimul, item, argument, eveniment, aceeași idee etc., puse în cadre de referință diferite, provoacă percepții, interpretări, atitudini și reacții diferite din partea subiecților receptori. Efectul se folosește cu eficiență și în terapia cognitiv-comportamentală. Să zicem că te-a părăsit iubita. Totul pare sumbru. Aproape că viața nu mai are rost. Încearcă acum să plasezi evenimentul într-un spațiu mai luminos: încă ești tânăr, viața
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
comunicațional important, depășind o viziune simplistă asupra procesului, potrivit căreia comunicarea începe strict în momentul în care o persoană transmite o informație. Continuând ideea, considerăm că este util să echilibrăm acest punct de vedere prin utilizarea aceluiași spectru observațional asupra receptorului; astfel, acesta, la rândul său, conduce actul comunicațional mai departe decât simplul feedback la mesajul oferit de către emițător, până la activități ulterioare spațiului comunicațional propriu-zis (când, spre exemplu, emițătorul nu mai este prezent fizic), atunci când informația primită prin activitatea de comunicare
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
fapt asupra căruia am stăruit atunci când am deosebit între tendințele existente privind definirea comunicării. Figura 2. Procesul comunicării. Adaptare după modelul lui Andersch, Staats și Bostrom • David K. Berlo a inițiat ceea ce s-a denumit modelul SMCR (Sursă, Mesaj, Canal, Receptor) privind comunicarea (figura 3); privitor la acest model, relevante pentru ambii parteneri în comunicare (emițător și receptor) sunt cultura și sistemul social în care are loc actul de comunicare. Modelul lui Berlo pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
comunicării. Adaptare după modelul lui Andersch, Staats și Bostrom • David K. Berlo a inițiat ceea ce s-a denumit modelul SMCR (Sursă, Mesaj, Canal, Receptor) privind comunicarea (figura 3); privitor la acest model, relevante pentru ambii parteneri în comunicare (emițător și receptor) sunt cultura și sistemul social în care are loc actul de comunicare. Modelul lui Berlo pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, în vederea realizării cât mai multor conexiuni și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și la nivelul
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
care are loc actul de comunicare. Modelul lui Berlo pune un accent deosebit pe extinderea repertoriilor comunicatorilor, în vederea realizării cât mai multor conexiuni și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și la nivelul valorilor sau al atitudinilor emițătorului ori receptorului (aceste aspecte au o importanță instrumental-didactică deosebită). În acest mod, autorul introduce câteva elemente deosebit de utile în analiza emițătorului (sursei) și a receptorului, care presupun un echilibru dinamic al actului de comunicare: spre exemplu, dacă cele mai multe abordări ale comunicării pun
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
și a unui repertoriu comun, aceasta realizându-se și la nivelul valorilor sau al atitudinilor emițătorului ori receptorului (aceste aspecte au o importanță instrumental-didactică deosebită). În acest mod, autorul introduce câteva elemente deosebit de utile în analiza emițătorului (sursei) și a receptorului, care presupun un echilibru dinamic al actului de comunicare: spre exemplu, dacă cele mai multe abordări ale comunicării pun accentul pe constituirea unor deprinderi bune de comunicare la nivelul emițătorului, ele pierd din vedere faptul că aceleași deprinderi de comunicare trebuie să
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
în laboratoarele companiei Bell Telephone, SUA, un an mai târziu, acestor studii adăugându-li-se contribuțiile lui Weaver; pentru cei doi autori, mesajul capătă- în această arie de cercetare - un conținut obiectiv care transgresează importanța emițătorului ori pe cea a receptorului. Shannon și Weaver au urmărit să dezvolte o teorie care să le permită să abordeze problema transmiterii unei cantități maxime de informație și să analizeze fiecare canal de comunicare prin prisma acestei eficiențe; Shannon caracterizează fenomenul comunicării drept „reproducerea într-
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
perspectivă interacțională" Emițătorul reprezintă un individ, un grup sau o instituție care: - posedă o informație mai bine structurată decât receptorul; - presupune o stare de spirit (motivație); - presupune un scop explicit (alăturat mesajului) și unul implicit (motivul transmiterii mesajului, uneori necunoscut receptorului). Pentru a observa că toate aceste „ingrediente” sunt necesare vom face apel la un exemplu pe care îl întâlniți frecvent în viață: gândiți-vă că tocmai ați aflat că din grupul în care sunteți în acest moment prima persoană care
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
sau influenței care ni se par utile în analiza emițătorului ca parte a comunicării (figura 9): 1) Puterea recompensatoare este puterea a cărei bază este constituită de abilitatea de a răsplăti. În această categorie se încadrează satisfacerea unor dorințe ale receptorului. Din punct de vedere strict didactic, profesorul este învestit cu o astfel de putere, în sensul că implicarea, interesul, performanța elevului etc. (dar și docilitatea, supunerea acestuia în anumite cazuri) sunt răsplătite. 2) Puterea coercitivă - receptorul se așteaptă să fie
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
începătorilor în cariera didactică, aceea că ei pot și trebuie să rezolve orice problemă în momentul în care aceasta a apărut. 5) Puterea expertului specifică atribuirea, în acest caz, de cunoștințe superioare emițătorului, care au impact asupra structurii cognitive a receptorului (străinul care acceptă recomandările unui localnic, informațiile din ziar etc.). O astfel de putere este determinată de contextul situațional și instituțional, pentru că, prin definiție, receptorul nu este, în mod normal, în postura de a evalua corectitudinea informației primite. Cadrul didactic
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
o bună comunicare este centrată în special pe cel care primește mesajul. Saundra Hybels și Richard L. Weaver (1986, p. 55) operează grafic traseul mesajului în mintea ascultătorului (figura 10): . Figura 10. Traseul pe care-l parcurge mesajul în mintea receptorului (adaptare după Saundra Hybels și Richard L. Weaver) Un loc important în receptarea unui mesaj îl ocupă predicțiile despre acel mesaj; în acest sens, receptorul ia în calcul experiența proprie anterioară în acel domeniu, iar atunci când această experiență nu există
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
semestru la cursuri ce i s-au părut plictisitoare se va duce în al doilea semestru la cursurile profesorului în cauză cu predicția că se vor audia iarăși cursuri plictisitoare. În acest mod, se pot evidenția mai multe feluri de receptori după tipul de ascultare a mesajului practicat (asupra acestor aspecte vom reveni atunci când vom discuta despre ascultarea interactivă): - ascultarea pentru aflarea de informații; - ascultarea critică; - ascultarea reflexivă; - ascultarea pentru divertisment etc. În mod curent, nu se identifică un singur mod
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
formativ al ascultării critice și al celei reflexive, precum și rolul motivațional al ascultării pentru divertisment). Katz propune patru tipuri de reacții la modul în care a fost formulat, organizat și transmis mesajul, reacții care pot fi catalogate ca fiind caracteristice receptorului: 1) reacția instrumentală, adaptativă sau utilitară; 2) reacția egodefensivă, de autoapărare; 3) reacția expresivă valoric; 4) reacția cognitivă. În ceea ce privește reacția (Katz o denumește uneori și funcția) adaptativă, aceasta reprezintă modul în care receptorul reacționează în vederea maximizării recompensei și minimizării pedepsei
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
p. 126). Considerăm important, în ceea ce dezbat autorii amintiți, faptul că menționează existența factorilor perturbatori nu doar la nivelul canalului/canalelor de comunicare, ci această interferență a factorilor care disturbă tinde să apară concomitent la nivelul partenerilor comunicaționali (emițător și receptor), definind schimbări în modul de elaborare, codare, respectiv decodare și reconstruire a mesajelor. Continuând această idee, putem avansa ipoteza conform căreia factorii de „zgomot” la nivelul emiterii mesajului (fie aflați în faza inițială la emițător, fie în faza secundară, în
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]
-
mesajelor diferă între ei prin receptivitatea față de sursă sau mesaj, prin abilitate și interes etc. Iată de ce trebuie avute în vedere atât particularitățile emițătorului (care, probabil, vor avea influență în efectele comunicării), cât și - sau mai ales - motivația sau orientarea receptorului, care-l fac sensibil la influența emițătorului. Uneori, mesajele primite pot fi contradictorii (fie că provin din diferite surse, fie că provin de la aceeași sursă, dar din forme de comunicare diferite - de exemplu, emițătorul poate să comunice verbal ceva, iar
Comunicarea eficientă by Ion Ovidiu Prunișoară [Corola-publishinghouse/Science/1885_a_3210]