1,120 matches
-
aceasta să însemne reflectarea existentului în toate datele sale. Panopticumul lui Ion Caraion definește poate cel mai bine dorința amintită, realul se constituie și aici din fragmente ca într-un puzzle în care poetul selectează cu grijă elementele care vor recrea imaginea războiului, fără ca să încerce însă o potrivire a lor deoarece, în cazul de față, imaginea refăcută e mai vie chiar decât realul dacă acele fragmente sună discordant: "prin piepturile noastre absurde se plimbă/ orașele incendiate, amare./ Păsările din ele
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
apropie poezia albatrosistă de cea contemporană: pierderea certitudinilor (se renunță astfel la iluzia valorilor supreme, la iluzia existenței perfecțiunii) ceea ce are drept consecință absența oricărei modalități de glorificare a misterelor cosmice, dar și pierderea încrederii în forța limbajului de a recrea lumea. Pentru că lumea așa cum o cunoaștem este pusă sub semnul incertitudinii, cel mai des discursul poetic se îndreaptă către sine însuși. Se elimină sau se mimează eliminarea măștilor lirice, elementele biografice părând a invada textul. Impresia de autenticitate, de refuz
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
gustare minunată / Și un șpriț la «Pitpalac»”. Trebuie adăugat că în Bacău (centrul unei zone viticole), mai ales după municipalizare, localurile aveau clientele specializate. Nu intra oricine, oriunde. „Domnii funcționari, antreprenori și maeștri (sic!) din oraș - preciza o reclamă - se recreează la un pahar de vin natural numai la / Desfacerea de vinuri «Fodor» / strada Mihai Viteazul nr. 13”. („Curentul Bacăului”, 21 august 1939, p. 2) Din respect pentru ei înșiși, „sorbonarzii” nu s-ar fi amestecat cu „antreprenorii și maeștrii”, cu
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
implică o retrasare radicală a granițelor sociale pe conturul unor linii diferite de cele care alcătuiau înainte structura societății". Nu surprinde, iată, că alternativa populistă din Venezuela își propunea, de la bun început, să refacă ordinea stabilită prin constituție și să recreeze instituțiile democratice - opțiuni care pur și simplu nu existau în viziunea partidelor de stânga care funcționau în cadrul regimurilor democratice și a sistemelor partinice mai extinse care nu traversau o criză. De asemenea, caracterul de stânga al alternativei populiste din Venezuela
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de la începutul mișcării pe care o crease. Într-adevăr, acesta s-a putut observa în permanenta invocare a simbolurilor și obiectivelor revoluționare, în revolta militară prin care chavismul a debutat pe scena publică și în cererea insistentă de a fi recreată ordinea constituțională prin impunerea democrației participative (și nu doar reprezentative). Ne întoarcem acum la aceste chestiuni și la implicațiile lor pentru relația dintre populism și democrație. 7.3 Democrație, incluziune și participare populară sub Chávez Pentru a înțelege implicațiile populismului
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
de dinainte. Ea a fost, de asemenea, mai ales în calitatea sa de intermediar, o resursă politică care asigura mai multă putere pentru a trece peste constrângerile instituțiilor regimului existent. Pe scurt, participarea populară l-a ajutat pe Chávez să recreeze ordinea constituțională, să marginalizeze establishmentul politic și să ofere beneficii sociale și economice unui spectru mai larg de posibili susținători. Deci participarea a fost și un scop, și un mijloc pentru chavism - o componentă integrală a democrației, concepută că suveranitate
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
obligă pe cititor să își elibereze punctul de vedere de orice perspectivă care i l-ar putea limita" (276). Mai mult, așezarea ironică a comerciantului în propria vitrină, arătând precum "Prințul de Wales" (prințul moștenitor), așa cum este descris de autor, recreează, în mod alegoric, prin inversarea perspectivei spațiale a cititorului, problema epistemologică întâmpinată de Crane, pe care a și încercat să o depășească. Izgonit din cauza a ceea ce Bakhtin caracterizează drept "contactul direct cu realitatea actuală neconcludentă", cititorul a rezistat în fața concluziilor
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
vegetală, animală și umană. Pentru România ei au o importanță economică, geografică, spirituală și strategică deosebită. Reamintim, În acest context afirmația marelui geograf Ion Simionescu și anume: „Străbătând munții răsfoiești pagini din vîltoarea neamului; cunoști sufletul și energia poporului. Te recreezi dar și Înveți. Nu rămân forme rigide; n-au glas numai pentru apoteozarea farmecului, a măreției și a armoniei din Natură. Nu e drum care să nu te puie În contact cu probleme ce stau la baza ființei noastre” [107
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
fel: bijuteriile sunt adevărate, garnitură e falsă, iar aparent totul e invers. Însă finalitatea teatralității nu este doar în a disimula, ci și în a crea un consens euforic, ca în piesele lui Molière. Aparențele arată partea frumoasă a lucrurilor, recreând atmosferă hedonista din perioada cercetată. A părea înlocuiește categoriile clasice ale frumosului/uratului 161. Pentru Pariziana, forma e deasupra fondului. Pariziana instituie o poetica și o estetică nouă cea a aparentei. Conform acestui program, ea își construiește viața că opera
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
care seamănă cu cea a Motanului Încălțat din Shrek; bucătăria restaurantului, extraordinară prin culorile ei și minuțiozitatea amănuntelor (pe net poți să o explorezi virtual prin toate cotloanele și cutele); străzile Parisului pe care realizatorii n-au vrut să-l recreeze în culori tari, ci în tonuri de culoare (și Parisul e, într-adevăr, Parisul pe care îl avem în cap, construit din raze de lumină care cad exact în locul potrivit de pe caldarâm și case); cel mai reușit personaj - criticul Anton
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2180_a_3505]
-
frescă uriașă, reprezentând scene dintr-o bătălie pe care nu a reușit niciodată să o fotografieze. Ambițiosul proiect al lui Faulques arată limitele fotografiei, copie aproape fidelă a realității, și cele ale fotografului, care mai mult redă realitatea decât o recreează, așa cum face, de exemplu, pictorul. Arturo Perez-Reverte, autorul romanului Pictor de război, ridică problema eticii în cadrul meseriei de reporter de război, într-o epocă în care moartea este fotografiată în paginile revistelor din întreaga lume, se cumpără și se vinde
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2200_a_3525]
-
meu surprind cu ușurință semnificații și legături care mie îmi scapă. 35. Nu îmi este greu să mă comport jucăuș, glumeț, nebunatic. 36. Reacționez într-un mod constant, în felul meu propriu, indiferent de circumstanțe. 37. Îmi place să mă recreez într-un mod constant, în felul meu propriu, indiferent de circumstanțe. 38. Când trebuie să rezolv probleme am încredere în părerea celor din jur. 39. Sunt în stare să-mi exprim deschis nevoile și așteptările. 40. Când am de rezolvat
Gestul în comunicarea didactică by ALINA MĂRGĂRIŢOIU [Corola-publishinghouse/Science/949_a_2457]
-
creativitate, inovație, atitudini proactive față de muncă și viață. Poehnell și Amundson introduc la sfârșitul anilor '90 conceptul careercraft, care exprimă metaforic capacitatea fiecăruia dintre noi de a regândi situația actuală, de a ne reinventa pe noi înșine, de a ne recrea destinul profesional (cariera). Ideile de bază asociate conceptului sunt: inovația, energia creatoare, angajamentele asumate, empowerment, implicate în căutarea permanentă a unor noi oportunități profesionale. Imaginea promovată de teoreticieni este aceea a unui client animat de o atitudine proactivă față de cariera
Manualul consultantului în carieră by ANDREEA SZILAGYI [Corola-publishinghouse/Science/994_a_2502]
-
în creație, artistul devine un designer al socialului 236. Interiorizând politicul, arta poate deveni structural politică prin critica sa care integrează procesul expunerii lucrării de artă237. Organizând o confruntare de limbaje, arta devine un alt fel de a face politică, recreând un nou spațiu public prin stabilirea unor noi relații 238. Interogată cu privire la capacitatea sa de a produce legături sociale și de a revitaliza societatea, arta apare astfel ca fiind purtătoare de valori și creatoare de noi practici politice care se
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
Yersel), care activează din perspectiva procesualității și implicării participării diferitelor grupuri sociale în evenimente cotidiene, de cele mai multe ori sub forma unor ateliere de lucru 249. Fără a expune opere de artă, Oda Projesi întrebuințează potențialul artistic pentru a crea și recrea relații între oameni, prin diferite forme de investigare și modelare activă a spațiilor private și publice. Modul de lucru al acestui colectiv ar putea fi caracterizat prin metafora "construirii unui monument", alcătuit din gesturi ale vieții cotidiene și din nivele
Condiţia critică: studiile vizuale în critica culturală, critica de artă şi arta critică by Cătălin Gheorghe [Corola-publishinghouse/Science/926_a_2434]
-
studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt oarecum simetrice și cu cele două concepte fundamentale din gândirea filosofică de la Platon la Kant: idee și lucru, numen și fenomen. După
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
studentul vienez într-o epistolă către 39 Iacob Negruzzi, cf. Ed. cit., vol. XVI, 1989, pag. 34) și „reflecțiune”, concepte corespunzătoare ochiului din afară și ochiului dinlăuntru („Iară ochiu-nchis afară înlăuntru se deșteaptă” - Scrisoarea a III-a). Așadar, poesis (poezia) recreează lumea sensibilă, iar sofia (înțelepciunea, reflecția) îl călăuzește spre lumea inteligibilă. Personajele simbolice imaginate de tânărul poet sunt oarecum simetrice și cu cele două concepte fundamentale din gândirea filosofică de la Platon la Kant: idee și lucru, numen și fenomen. După
Ambrozie şi poşircă by Gheorghe Drăgan () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1140_a_2067]
-
scrierea și pronunțarea -uaatunci când -uaalternează cu -uă-: roua/ rouă, ziua/ ziuă, a noua/ nouă etc.; * conjugarea verbelor a crea și a agrea (Hristea, 1984, p. 194), a bloca și a diftonga (Iordan & Robu, 1978, p. 208), a procea, a recrea, a suplea (DOOM, 2005, p. XCVII) etc. după modelul verbului a lucra: creează/ agreează/ blochează/ diftonghează etc.// lucrează, creăm/ agreăm/ blocăm/ diftongăm etc.// lucrăm, creând/ agreând/ blocând/ diftongând etc.// lucrând etc.; * formele de conjunctiv prezent în -e final ale verbelor
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
plus semantic = ideea de negație): inutil, deziluzie, amoral, imoral, anormal, impropriu, neatent, nonconformist etc.; * prefixe privative (plus semantic = indicarea eliminării unei părți dintr-un întreg): descreți, deșira, dezgăti etc.; * prefixe iterative (plus semantic = ideea de repetiție/ acțiune percepută ca repetitivă): recrea, răscroi, răzgândi etc.; * prefixe neologice (introduse mai recent în sistemul limbii): comesean, consătean, compatriot, hiperglicemie, hipoglicemie, intersemestrial, intrasemestrial, anticameră 63/ antecameră, ultramodern, megapetrecere, ex-prim-ministru, pretext, postcalcul etc. * prefixe de reversibilitate (plus semantic = perceperea acțiunii ca inversă Zugun, 2000, p. 120
Limba română: repere teoretice și aplicații by ANGELICA HOBJILĂ () [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
Metodologia Metodologia este veriga lipsă între abordarea constructivistă și cercetare,82 însă Wendt consideră că totul depinde de întrebarea la care se încearcă să se răspundă.83 Constructiviștii folosesc metode variate. Aceștia pot adopta tehnici etnografice și interpretative pentru a recrea semnificațiile pe care actorii le pun în practică, le instituționalizează, și modul în care aceste practici sunt legate de lumea socială. Se folosesc de studii cantitative pentru a demonstra emergența unei culturi globale prin care se răspândesc practici specifice, valori
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
putere în primul rând.380 O abordare reprezentațională, prin contrast, așează chestiunea contextului în centrul analizei. Ted Hopf381 tratează declarațiile liderilor sovietici ca fiind reprezentative pentru discursuri societale mai largi și caută articulările zilnice a acestor identități. Hopf încearcă să recreeze contextul în care sunt luate deciziile, citind și găsind reprezentările din fiecare perioadă, remarcând contestațiile asupra claselor sociale în 1955 și ale naționalității în 1999. După cartografierea reprezentărilor dominante din fiecare perioadă, Hopf urmărește să regăsească aceste imagini la nivelul
Constructivism și securitate umană by IOANA LEUCEA () [Corola-publishinghouse/Science/958_a_2466]
-
au fost foarte încântați de această activitate. Iată câteva mărturii: „Mă bucur foarte mult că am participat la activitatea sportivă „Fac sport cu copilul meu”, chiar dacă în urma probelor eliminatorii am pierdut, pentru că am avut ocazia să mă joc, să mă recreez alături de mama mea.” Craiu Gabriel, clasa a II-a Este primul concurs la care am participat alături de mama mea. Probele sportive la care am fost supuși au fost interesante și antrenante. Mi-aș dori să se mai organizeze astfel de
Carusel, nr. 15, Anul 2014 by Lefter Mihaela () [Corola-publishinghouse/Journalistic/91783_a_107369]
-
o femeie în rolul lui Lorca este salutară, iar interpretarea lui Catrinel Bejenariu - cu momente uneori remarcabile, alternate cu altele, poate mai puțin reușite - poate fi totuși catalogată drept o performanță pentru o studentă la teatru, care a trebuit să recreeze într-un timp scurt un personaj dificil, având la îndemână un scenariu complex, deloc ușor de abordat. Teme actuale Spectacolul are teme foarte actuale, Benoât Vitse declarând, de altfel, că Spania anului 1936 seamănă pe alocuri cu România de azi
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2207_a_3532]
-
drumuri diferite naționale spre dezvoltare economică și politică, care vor evidenția diversitatea prezentă în regiune. Ceea ce nu am anticipat a fost măsura în care stereotipurile naționale vor fi folosite intenționat sau nu de Europa, America și însăși Europa de Est pentru a recrea o ierarhie a statelor care mergea de la exemplare la ticăloase. Spre exemplu, juxtapunerea "divorțului de catifea" cehoslovac și a "vechilor uri" balcanice era populară în Occident și ea pretindea că explică crearea statului de drept în nord și a etnocrației
1989-2009. Incredibila aventură a democraţiei după comunism by Lavinia Stan, Lucian Turcescu [Corola-publishinghouse/Science/882_a_2390]
-
engleză tip magazin, după război, mult mai slabă calitativ decît cea din alte țări. IV. Reconstituirea presei germane 1. Condițiile renașterii. Înfrîngerea a antrenat dispariția completă a vechii prese naziste. Din 1945, în zonele lor respective de ocupație, Aliații au recreat ziarele prin sistemul licențelor acordate cu titlu personal germanilor ce nu fuseseră compromiși de vechiul regim. Acest sistem trebuia să favorizeze regionalizarea presei de peste Rhin. La est, noua presă s-a inspirat în mod evident din structurile clasice ale regimurilor
Istoria presei by Pierre Albert [Corola-publishinghouse/Science/969_a_2477]