12,341 matches
-
dramele sentimentale și sfaturile psihologice către umorul involuntar și cultivarea limbii. E totuși surprinzător momentul în care o convenție implicită, tacită, devine evidentă: o astfel de rubrică (în Evenimentul de weekend, ultimele numere) prezintă în facsimil, alături de textul revizuit în redacție, fragmente din scrisorile originale. Acestea constituie o dovadă de autenticitate a conținutului - dar și de libertate în modificarea formei lingvistice; se confirmă astfel faptul că ghilimelele între care e trecut textul tipărit sînt folosite pentru sugestie, nu pentru exactitate. (E
Scriere și rescriere by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/17300_a_18625]
-
fabrică "cel mai bun săpun"! La Festivalul de la Veneția, unde a avut premiera europeană, Fight Club a decepționat și a avut o presă demolatoare. În schimb, de curînd, la Paris, s-a plasat în fruntea unor clasamente și a entuziasmat redacția "Première". Am citit chiar că ar fi un film care trebuie văzut, obligatoriu, de două ori! O singură dată e absolut suficient. Fight Club * USA 1999 * Regia David Fincher * Scenariul: Jim Uhls (după un roman de Chuck Palahniuk) * Cu: Brad
Cu cine te-ai bate? by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/17305_a_18630]
-
un original joc de ansamblu. Personalitățile, exotice pentru lectorul occidental, ne sunt familiare nouă: Tudor Arghezi, care-l recomandă pe tânăr lui Nae Ionescu, pentru un post de reporter la Cuvântul - ciudată întâmplare! - Cezar Petrescu primindu-l pe narator în redacția cotidianului oficial carlist România, după ce desfășoară, patetic, motivele din care a acceptat să-și pună numele pe frontispiciul ziarului, în plină dictatură a monarhului. Profesional, reporterul trebuie să se afle anume unde se întâmplă ceva extraordinar. La Breaza, la o
Tinerețile romancierului by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/17302_a_18627]
-
ajutat de colegii germani, între ei Böll și Siegfried Lenz. Angajat la F.A.Z., cu libertatea totală de a scrie ce, cum și cât vrea, suferă însă de faptul că nu a fost niciodată chemat să participe la consiliile de redacție sau la alte reuniuni redacționale. Exista o rezervă a colegilor germani, pe care el n-o înțelegea. Resentimente reciproce colcăiau undeva pe ascuns. A părăsit F.A.Z.-ul și s-a instalat la Hamburg, angajându-se la prestigiosul săptămânal "Die
Cele două destine ale criticului by Amelia Pavel () [Corola-journal/Journalistic/17342_a_18667]
-
petrecută în 1984, destule (prea multe) plachete și, din păcate, a fost printre trîmbițașii festivităților oficiale comuniste, la care contribuia cu poeme adecvate momentelor politice pe care le omagia cu sîrg vinovat. Părea, cînd îl vedeai pe stradă sau în redacții, mereu înfricoșat și parcă se făcea mic în ciuda lungii sale înălțimi aproape descărnate. S-a voit (parțial a și fost!) memorialist, publicînd, în 1973, odată cu placheta Ștergar românesc, volumul memorialistic Scriitori care au devenit amintiri. De curînd, nepoata poetului, d-
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
operă, care s-a priceput de minune să acumuleze înalte funcțiuni oficiale (se pare că a fost un bun gospodar), ca director la Teatrul Național sau președinte la Societatea S favorabil - cum altfel? - placheta. A voit să-i mulțumească. Prin intermediul redacției, i s-a stabilit o audiență la Institutul de Bizantologie. Deși fusese rugat de secretară să nu-l rețină mult pe profesor, acesta s-a antrenat într-o prelungită convorbire, de vreo două ceasuri, interesîndu-se de onomastica numelui poetului, cerîndu-i
Evocări verosimile by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17354_a_18679]
-
regimul de urgență al termenelor, poate ignora meritul lor în conceperea, coordonarea și redactarea fiecărui număr, preocupare ce ajunge să-ți înghită toată energia și timpul, și pentru care îți trebuie nervi tari. Mulți intelectuali valoroși s-au perindat prin redacție și după un timp s-au retras în rolul mai comod de colaborator extern, cu răspunderea propriului text și atît. Gabriela Adameșteanu și Rodica Palade au rămas să își treacă ani buni din viață adunînd, citind în manuscris materialele din
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17344_a_18669]
-
cele apărute în Noua Revistă Română (dintre care una, excepțională, a lui Caragiale din 3-15 ianuarie 1910 expediată din Berlin și reprodusă în publicația lui Rădulescu-Motru în 17 august 1912, adică la două luni de la moartea dramaturgului. Și în notița redacției, și ea reprodusă, - de ce? - se precizează că e vorba numai de una "din scrisorile sale adresate directorului nostru". Unde sînt celelalte scrisori trimise de Caragiale? În volumul de corespondență al ediției Caragiale volumul VII - de la Editura Fundațiilor Regale pentru Literatură
O ediție curioasă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17411_a_18736]
-
literare", a apărut jurnalul lui Rebreanu am scris, în aceeași rubrică a revistei noastre, o cronică entuziasta. Și asta deși știam că textul trimis spre publicare fusese desfigurat. Îmi dădusem seama că ceva esențial nu e în regulă cînd, din partea redacției, cerusem regretatei Puia Rebreanu, fiica scriitorului, să ni se îngăduie efectuarea colaționării dactilogramei cu manuscrisul. Refuzul a fost categoric. Dl Niculae Gheran, editorul prin excelență al operei lui Rebreanu, îmi mărturisise, atunci, că nici el nu izbutise în această cerere
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
fapt, tot o dactilograma, s-a îngrozit. Prob, s-a dat la o parte, îngrijitoare a ediției apărînd Puia Rebreanu (cu mențiunea, care semnala o intervenție, "text ales și stabilit"), el rezervîndu-si doar oficiul de adnotare și comentare. Toată zbaterea redacției pentru text integral, oprind ediția la anul 1940, pentru că ultimii patru-cinci ani puteau impune amputări de text devenea rizibila. Acum, cînd jurnalul se publică în ediția de Opere, faptul apare limpede. Textul jurnalului rebrenian a fost amputat de familie (probabil
Jurnalul lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17893_a_19218]
-
iar cele în circulație denotă carențe, lecțiuni incerte, vicii de transcriere trecute cu vederea și perpetuate de rutină tiparului? Cel putin aceasta este sugestia degajata din aparatul critic al primei ediții de anvergură puse la cale cu importantul aport al redacției de profil de la "Minerva", după baremuri de maximă exigenta profesională. Numai că, de la punerea fundamentelor, au trecut ani buni și edificiul chibzuit abia a ajuns să însumeze două volume. Ritmul de melc amenință să reclame contribuția mai multor generații, incat
Un centenar oarecum prematur by Geo Șerban () [Corola-journal/Journalistic/17912_a_19237]
-
o atmosferă de frățietate camaradereasca. Întîmplarea a făcut să-i cunosc pe atunci, pe unii dintre ei. Eram tînăr redactor la ESPLA din august 1955, unde, de prin 1956 sau 1957, a fost angajat dl. Cornel Regman, lucrînd amîndoi la redacția de critică literară. Aici venea, la două-trei zile odată, mult regretatul Ion Negoitescu, mereu îmbujorat în obraji și cu intrări timide (aruncă, cumva, capul, prin ușa întredeschisa) încît noi îl denumisem "lepus timidus". Uneori, apăreau și dl. Doinaș, ca și
Un jurnal tulburător by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17934_a_19259]
-
Mircea Mihăieș Pe la mijlocul anilor '80, la instigarea prietenilor mei, Mircea Nedelciu și Dan Stanciu, fumători înrăiți, am devenit traficant de țigări. Mai precis, de țigări sârbești. Redacția revistei la care lucram (și la care mai lucrez) era avantajos plasată într-o zonă de intensă fojgăiala "bisnitărească". Era suficient să cobor din Olimpul culturii socialiste, pentru a nimeri într-o Agora comercială pestrița, în "economia de piață" clandestina
Afacerea Tigareta Zero by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/17943_a_19268]
-
secundare la Sibiu și mai ales la Blaj îi direcționează mai profund sensul viitoarei sale acțiuni sociale și politice. La Viena, va activa în cadrul societății "România Juna" pe linia unității culturale românești. Anii cei mai rodnici sunt cei petrecuți în redacția revistei sibiene Tribuna, întemeiata în 1884, sub conducerea lui Ioan Slavici: "Tribuna și oamenii grupați în jurul ei, scrie Ion Breazu, de la început au înțeles că, pe lîngă misiunea natională-politică, în vederea căreia au înființat acest organ, cel dintâi cu apariție zilnică
Septimiu Albini by Ion Buzași () [Corola-journal/Journalistic/17984_a_19309]
-
un director de revista, cel mai substanțial omagiu postum e să nu i se simtă dispariția altfel decît prin absența semnăturii. Numărul din aprilie al MAGAZINULUI ISTORIC poartă, însă, chiar si semnătură directorului sau, Cristian Popisteanu, într-o scrisoare adresată redacției, dar și cititorilor. O scrisoare din care citam un fragment care a căpătat valoare testamentara: "Păstrarea Magazinului istoric în biblioteca este un obicei larg răspîndit între cititorii noștri. Iată de ce credem cu consecventă că în condițiile unei avalanșe de subiecte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17976_a_19301]
-
și care, în violențele lui lase, își închipuie că seamănă cu Eminescu. Operatorul care a înregistrat scenă poate să depună mărturie că tot ce scriu este exact și că (dacă ar vrea) ar putea să-mi trimită eventual pe adresa redacției și alte amănunte sonore ori imagistice interesante, care, fie că n-au fost date pe post, fie că "s-au voalat". Cu un an înainte doar, în 1990, individul îngîmfat se avusese bine cu simpaticul în plover, premierul de pe-
Ce naste din pisică... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17992_a_19317]
-
din partea unei comunități științifice, inca cu mult înaintea vremurilor tulburi pe care le trăim noi. În prefață să la volumul oblăduit de istoricul francez Maurice Olender, Jean-Pierre Vernant povestește că, pe cînd lucra în anii tinereții sale ca secretar de redacție la "Journal de Psychologie" aplică fără șovăiala o regulă fundamentală stabilită de "părinții revistei", faimoșii profesori Dumas, Janet, Meyerson: anume aceea de a nu acceptă nici un articol cu referiri la originea limbajului. În plină epoca de scientizare a disciplinelor limbii
Ce limbă vorbeau Adam si Eva? by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17993_a_19318]
-
din Bucovina de Nord publică și o revistă lunară, SEPTENTRION LITERAR, reînnodînd, după decenii de tăcere impusă, o tradiție începută cu Junimea literară și continuată cu periodice înscrise în istoria literaturii române, precum Iconar, Bucovina literară, Făt-Frumos ș.a. Colegiul de redacție al noii reviste, apărute cu sprijinul Uniunii Scriitorilor din România, e alcătuit din Grigore C. Bostan, Dumitru Covalciuc, Grigore Crigan, Ștefan Hostiuc - redactor șef adjunct, Arcadie Suceveanu și Ilie Tudor Zegrea - redactor șef - care își propun cu toții înnoirea paradigmei literare
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
aici, mai rău românește decît cei de azi?" * Credem că e o datorie a principalelor publicații culturale din țară (dar și a editurilor) să trimită gratuit abonamente măcar la Catedră de Filologie Română din Cernăuți, cîtorva școli și biblioteci, la redacțiile românești ale Radioteleviziunii, la sediul Reuniunii scriitorilor români. Căci, spune scriitorul Grigore Crigan într-o discuție cu I.T. Zegrea și Dumitru Covalciuc: "Pe lînga nenorocirile economico-financiare și sociale de tot felul s-a lăsat peste noi o Sahara spirituală. Mîine-poimîine
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17994_a_19319]
-
forțat mîna tînărului critic, înscriindu-l fără consimțămîntul lui pe statul de plată. N-a mai avut ce face: "Refuzul de a lucra la ziar ar fi fost luat drept afront la adresa partidului și tratat în consecință". Muncă propriu-zisă în redacție nu i-a displăcut, era destul de comoda, iar șefii - Nestor Ignat, Sorin Toma, Andrei Băleanu, Sergiu Fărcăsanu - îl tratau bine, afabil. Fiecăruia din acești renumiți dogmatici proletcultiști, care aplicau plini de zel directivele partinice, li se face cîte un portret
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/18017_a_19342]
-
lui N.I.Herescu - o personalitate insuficient cunoscută și ale cărei merite din perioada interbelică și din exil sînt înregistrate parțial în Dicționarul scriitorilor români - unicul instrument de referință serios pe care îl avem la îndemînă (și la care, mărturisim, în redacția noastră se recurge foarte des. De aceea așteptăm cu nerăbdare următoarele volume). Pentru oamenii de litere, numele lui N.I. Herescu e asociat traducerilor și exegezelor din clasicii antici (Eschil, Catul, Horațiu, Plaut, Virgiliu, Ovidiu): un savant specializat în limbi moarte
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17958_a_19283]
-
plin de hârtii/ ca să rămân doar/ doar bucurie/ sub cerul liber" etc.). Începând cu același an fast, 1990, publică frecvent articole de critică și istorie literară în cele mai importante reviste ale țării și în special în România literară (din redacția căreia face parte în prezent). O rubrică a sa din această revista avea - nu întâmplător - titlul Lecturi neconvenționale. Practic era o tautologie pentru că "Ioana Pârvulescu" nu înseamnă altceva decât "lecturi neconvenționale". Recitind literatura română Volumul recent apărut, Alfabetul doamnelor, subintitulat
Studiu savant, joc literar si poem critic by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18021_a_19346]
-
a debutat, cu versuri, la revista Viața literară și, mai ales, la Azi (1934), o publicație pentru tînăra generație de scriitori de pe atunci (întemeiata și condusă de Zaharia Stancu). Dar, de prin 1933, pe cînd era încă student, prin cîte redacții n-a lucrat poetul pentru a se întreține? Prin foarte multe, inclusiv pe la Calendarul, ziarul lui Nichifor Crainic (dispărut - prin suspendare - la sfîrșitul lui 1933), desi n-a avut nimic comun cu ideologia-i xenofob-retrogradă. Dar pentru roboata de corectura
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
junețe, un democrat, respingînd, cu oroare, diferitele ipostaze ale legionarismului și ale cuzismului militante. Așa se și explică frecventarea cenaclului lovinescian (Sburătorul) și chiar colaborarea cu Zaharia Stancu la Azi, unde autorul memoriilor de astăzi a fost chiar secretar de redacție, singurul angajat al publicației, pentru apariția căreia se colectase fonduri. În carte, evocîndu-se lumea scriitoriceasca de altădată, cu obiceiurile de atunci, se acordă, firesc, confortabil spațiu cafenelelor de altădată. Pilduitor e, aici, faptul că tinerii condeieri de prin 1933-1934 nu
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]
-
Cînd un eveniment politic mai deosebit reclamă semnătură directorului sub editorial, daca Vinea nu era de găsit, atunci N. Carandino (mi-a povestit-o nu o dată) îl redacta el sau altcineva, semnîndu-l pe Vinea. Dar pentru ținută democrată a ziarului, redacția a fost, prin 1936 sau 1937, "vizitată" de legionari, însîngerînd redactorii, chiar și pe director care s-a întîmplat să fie atunci, acolo. Atmosferă nu mai era relaxată și veselă, desi calamburgiul redacției, Oscar Lemnaru, își continuă viturile. Lui, printre
Memorialistică savuroasă si instructivă by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18037_a_19362]