KorAP: Find »[drukola/base=redacțional & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...32 33 34 ...66 >

1,648 matches

Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745

fiind ca o adevărată redescoperire a noastră. Lucrează în redacția unei reviste din capitală, s-a reprofilat studiind Filologia - motiv în plus de comuniune spirituală. Mi-a promis că-mi va spune părerea personală și cred, din punct de vedere redacțional, răspunsul nu se va lăsa așteptat mult timp. Rar am avut astfel de bucurii, exceptând pe cele de ordin familial. E o zi de neuitat! Sâmbătă, 9 ianuarie 2010. Începând cu ora 10 reiau lucrul și constat că merge relativ

CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (ÎN LUPTĂ CU TIMPUL...). In: CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII by Alexandru Mănăstireanu (2010) [Corola-publishinghouse/Imaginative/562_a_745]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463

și salutată de Noua revistă română ca fiind o publicație „deloc simbolistă”, în ciuda titlului, Simbolul (25 octombrie-25 decembrie 1912) reprezintă placa turnantă dinspre simbolismul „insularilor” către postsimbolismul preavangardist; abia o notiță strecurată în numărul 3 scoate din anonimatul inițial echipa redacțională: „cu toată partea redacțională a revistei noastre este însărcinat numai dl S. Samyro”; nucleul dur e alcătuit dintr-un grup de elevi bucureșteni: S. Samyro, Ion Eugen Iovanache, Marcel Iancu. Samuel Rosenstock (n. 4 aprilie 1896, elev al Liceului „Sf.

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
revistă română ca fiind o publicație „deloc simbolistă”, în ciuda titlului, Simbolul (25 octombrie-25 decembrie 1912) reprezintă placa turnantă dinspre simbolismul „insularilor” către postsimbolismul preavangardist; abia o notiță strecurată în numărul 3 scoate din anonimatul inițial echipa redacțională: „cu toată partea redacțională a revistei noastre este însărcinat numai dl S. Samyro”; nucleul dur e alcătuit dintr-un grup de elevi bucureșteni: S. Samyro, Ion Eugen Iovanache, Marcel Iancu. Samuel Rosenstock (n. 4 aprilie 1896, elev al Liceului „Sf. Gheorghe“ din București) debutează

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Hesperidelor și „revista de poezie” Simbolul. Ultima, pentru faptul că a găzduit modestul debut simbolist al viitorului Tristan Tzara (S. Samyro), alături de cîteva poeme în proză nonconformiste ale lui Adrian Maniu, de grafica lui Marcel Iancu și de o notiță redacțională anunțînd cartea lui Metzinger și Gleizes despre cubism, a fost considerată - mai mult printr-un efect de lectură inversă - drept adevărata bornă a preavangardismului românesc, „bornă” împinsă și mai înapoi în timp de către cei care au văzut în articolul-program „Aprindeți

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
anume (conformistă?) lipsă de imaginație insurgentă. Oricum, din rîndul participanților nu au lipsit nemulțumirile, mergînd pînă la disidențe interne. Ele vor fi precipitat - deși nu pare, să fi fost singura cauză - ruptura dintre grupul Contimporanul și grupul Integral. Un comentariu redacțional acid (aparținînd probabil lui M.H. Maxy) poate fi citit la rubrica „Notițe“ din numărul 5 al Integral-ului (iulie 1925): „Ar fi trebuit poate să ne ocupăm mai amplu de exhibiția constructivistă de la Teatrul Popular, deocamdată, pînă cînd alții o

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
anuală a lui «Juryiel». E singurul tablou reținut pentru muzeu — și încă un tablou «modernist». Numărul 96-97-98 conține o reproducere după Țigancă de Milița Petrașcu, „sculptură reținută de muzeul din Haga”, iar în pagina 4 a nr. 77, un text redacțional citează superlativele absolute cu care Cahiers d’art a întîmpinat sculpturile expuse la Paris ale Miliței Petrașcu: „Despre colaboratoarea noastră Milița Petrașcu, d. Christian Zervos, prestigiosul critic de artă parizian care i-a admirat numai cele cîteva bucăți expuse la

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
culturii române, dar - probabil - și apropierea de Partidul Național-Țărănesc a unora dintre conducătorii revistei explică publicarea în nr. 93-94-95 a unui articol „în exclusivitate”, semnat de principesa Martha Bibescu, despre Iuliu Maniu și despre moșia părintească („Iuliu Maniu“). Iar comentariul redacțional din nr. 81 despre grupajul special dedicat de revista Der Sturm mișcării moderne slovene indică în mod explicit frustrarea „contimporanilor” față de ignorarea avangardei autohtone. Revista expresionistă germană prezenta în mod consecvent mișcările avangardiste din Europa, iar absența României - țară mult

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
bunăoară, „Gînduri spre o mai limpede înțelegere a problemei mîntuirii“ de Marcel Avramescu, alias urmuzianul ezoterist Jonathan X. Uranus, alias viitorul preot ortodox Mihail Avramescu (colaborator la Ulise, Radical și Bilete de papagal, dar refuzat pentru „confuzie epigonică” la poșta redacțională a revistei unu). Interferențele dintre avangardă și Weltanschauung-ul „noii spiritualități” devin, oricum, tot mai numeroase. Și nu doar la Contimporanul. Este suficient să amintim cunoscutul articol-manifest din unu al ortodoxistului Paul Sterian („Poezie agresivă sau despre poemul-reportaj“) sau sexualismul

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
lui Jacques G. Costin pentru Virgil Madgearu... Ruptura de Contimporanul devine „oficială” (o adevărată „declarație de independență”, cf. lui Ion Pop) abia în numărul 29; mai precis, odată cu apariția editorialului-manifest „Coliva lui Moș Vinea“, scris de Ilarie Voronca și semnat - redacțional - unu. Merită să ne oprim mai atent asupra lui, cu atît mai mult cu cît autorul (fost la Punct, ulterior la 75 HP și Integral, constant mefient, în pofida colaborărilor sporadice, față de revista lui Vinea și Iancu) este o personalitate „de

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
aici este semnalată sumar — pentru prima oară — revista Zuvtotnika (corect: Zwrotnika) a lui Tadeusz Peiper. În catalogul expoziției internaționale a Contimporanului, lucrările prezentate de artiștii polonezi țin „capul de afiș” (Szczuka — Contrast, Fakturkontrast, Tereza Zarnowerowna — Construcție, Faktur contrast). Succintul comentariu redacțional în limba franceză conține o „remarcă” privind apropierea de „purismul” rus: La Pologne par Zarnoverowna et Szczuca démontre l’influence du dessin linéare et géometrique sur les moyens d’expression moderne. Ce serait quelques fois des projets de trés bons

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
și tot felul de sgomote din viața modernă” (nr. 59). În numărul 65 (15 martie 1926) al revistei, este recenzată traducerea franceză a volumului de „memorii” Voyage sentimental a lui Victor Șklovsky, reprezentant al tinerei generații de scriitori ruși. Atitudinea redacțională față de „revoluția sovietică” rămîne prudentă, cartea fiind apreciată în acord cu estetica „nud-documentaristă” a prozei futuriste: „Pentru prima oară e tradusă în franțuzește opera unui scriitor rus, dintre cei tineri, cari formează generația de după războiu și cari, fără să fie

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
aceasta e revendicată violent. Fiecare adept nou se simte fericit dacă activează în sensul și vederile maeștrilor”. O bizar de favorabilă propoziție despre Sașa Pană, animatorul de la unu („o inteligență acidă, ce-și difuzează activitatea în conducerea revistei, în articole redacționale, în schițe”), explicabilă doar prin relația de amiciție dintre cei doi, e urmată de expedierea la grămadă a restului colaboratorilor. De un bonus „beneficiază” Geo Bogza („unul dintre cei mai fanatici”, pornit de la poeme „ce închid și imagini inteligibile” spre

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
din tainicul său spirit patriotic, cînd se scuza într-o scrisoare de familie că nu a putut lua parte la întîia parte a războiului mondial din pricina repartizării lui ordonate ca ofițer în administrația harnașamentelor”. Recuperarea protocronistă este explicită în chapeau-ul redacțional „Un caz limită” care preia un fragment din Marin Mincu („Urmînd brusc unei tradiții literare folclorice, avangardismul românesc este, cum ar spune Edgar Papu, protocronic prin Urmuz”), ajungînd la interogații patetic-retorice de genul: „Cum a fost posibilă reforma radicală asupra

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2138_a_3463]
Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411

a întrebat-o Jessamy cu răceală. — Sigur că da, a confirmat Alice veselă. Nu se poate să existe vreo celebritate care, într-un punct sau altul al vieții, să nu fi fost îngropată în gunoaie până peste cap. Membrii echipei redacționale de la La Gunoi! și-au aruncat priviri unii altora. — Aici nu e loc de sarcasme, a zis Jessamy supărată. —Ascultă, Al, asta e o ședință de redacție, a adăugat Jake pe un ton detașat. Cred că, momentan, ți-ar fi

[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275

Schüssler Fiorenza, „nicio femeie nu este menționată între primii apostoli, între eleniștii din Ierusalim sau în Biserica din Antiohia. În afară de acestea, aluziile ocazionale ale lui Paul la nume sau funcții îndeplinite de femei par nesemnificative când sunt analizate din unghiul redacțional al începuturilor creștinismului primitiv furnizat de Cartea Faptele Apostolilor. În nicio parte a operei sale, Luca nu le descrie pe femei ca misionare și predicatori, ci pune accentul pe faptul că femeile, prozelite bogate sau «temătoare de Dumnezeu», susțin sau

Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin (2015) [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
ale mișcării misionare, doar în măsura în care-i pun în lumină pe protagoniștii principali ai cărții sau sunt în raport cu ei. Anumite lacune, contradicții și incoerențe ale povestirii permit înțelegerea tensiunii existente între materialele tradiționale ale lui Luca și interesele sale personale teologice redacționale. 2.2 Rolul femeilor în contextul Bisericii domestice Bisericile domestice au fost un factor decisiv în cadrul mișcării misionare creștine, întrucât ofereau spațiu, susținere și un ghid efectiv pentru comunitate. Bisericile domestice au fost locul în care primii creștini celebrau Cina

Etica creştină din perspectiva persoanei by Duma Bernadin (2015) [Corola-publishinghouse/Science/100983_a_102275]
Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825

relații cu Coreea de Sud de către țările est-europene nu constituie un sprijin în direcția unificării Coreei. O poziție mai elaborată față de stabilirea de relații diplomatice cu Republica Coreea de către fostele țări comuniste fără a face însă nominalizări a fost exprimată în articolul redacțional "Ce urmărește politica (n.a.: Republicii Coreea) față de Nord", publicat în oficiosul Partidului Muncii din Coreea, cotidianul "Nodon Shinmun" la 31 martie 1990, respectiv la mai puțin de 24 de ore de la anunțarea, prin mijloacele de informare în masă, a știrii

[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897

doi într-un pat, suportând miasmele inerente cazării în comun. Singurul lucru care distingea pe Max era trecerea fără spasm de la un regim la altul. Spre exemplu, Hangerliu bea într-o băcănie cu reporteri de jurnal, pretîndu-se manierelor celor mai redacționale, apoi trecea drumul la o recepție, unde, fără tranziție apreciabilă, exact în același ton nepăsător, pigmentat cu behăitul caracteristic, discuta cu ministrul Angliei despre vânătoarea urșilor, dând informații de un interes acut pentru excelența-sa. Ba mai mult, la recepție

Bietul Ioanide by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295568_a_296897]
Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098

la stânga) Ion N. Oprea - la predarea conducerii ziarului lui Constantin Hușanu (tet‐a‐ tet)și în continuare colaboratorii Gh. Mocanu (foto) Elen a Budescu, secretară și Eliade Solomon, colaborator de bază (ianuarie 1 963). A apărut cu participarea unui colectiv redacțional, răspunderea având‐ o redactorul șef, care mai bine de doi ani a fost rectificatorul Codreanu Iordache, un bun p rofesionist. La 1 martie 1960 vine redactor Ion N. Oprea, care la 15 ianuarie 1963 predă activitatea lui Constantin Hușanu, care

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
pe săptămână, joia și duminica, iar de la 14 aprilie 1955, cu numărul 416, apare zilnic. La sfârșitul lunii martie, începutul lunii aprilie 1955 au fost desființate ziarele raionale „Calea nouă” din Focșani și „Înainte spre socialism” din Tecuci, iar personalul redacțional transferat cu serviciul la Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost posibilă atât apariția lui zilnică cât și îmbunătățirea tematică și de conținut a

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
Bârlad, la Steagul roșu. Și până atunci ziarul Steagul roșu era foarte bine organizat, dar prin infuzia de personal, majoritatea tineret, a fost posibilă atât apariția lui zilnică cât și îmbunătățirea tematică și de conținut a acestuia. Exista un colegiu redacțional din care în afară de redactorul șef și secretarul general de redacție mai făceau pa rte șefii de secții: viața de partid și organizații de masă, informații, economică, agrară, politică internă și externă, cultural‐ științifică ‐ sportivă, documentare, scrisori și corespondență, adminis trativă

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
dată. ☼ Reviste apărute la Bârlad 244 Academia Bârlădeană Academia Bârlădeană, revistă trimestrială de cu ltură este editată de Societatea culturală „Academia Bârlădeană”, începând cu 1 martie 1994, redactor șef la primele trei numere fiind profesorul Gruia Novac iar în colectivul redacțional făcând parte: Amelia Călujnai, Sergiu Coloșenco , Fănică Ursu. Tiparul se realiza la S.C. Rulmentul Bârlad. În articolul program semnat de Gruia Novac, revista aspira la tradițiile publicistice ale vechii Academii bârlădene. Urmare, revista a cuprins rubrici și titulaturi diverse: restituiri

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
română, Debuturi, Cronica literară, Școala românească, Ineditul de lângă noi etc., aspirând astfel spre marile reviste culturale, comentarii, poezii, medalioane, proză etc., promovând consa‐ crații, încurajând debutanții. După cele trei numere, numărul patru al revistei a fost redactat de noul colectiv redacțional, o contribuție activă având‐ o Simion Bogdănescu, Serghei Coloșenco, Eugen Ghiga, Fănică Ursu. Numărul omagia aniversarea a 80 de ani de la înființarea Academiei Bârlădene și schița portretul întemeietorilor ei : George Tutoveanu, Toma Chiricuță, Tudor Pamfile. Au mai publicat articole: Viorel

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
părul meu cărunt? Uneori o fată se juca prin ele Mâinile ei albe oare unde sunt?”... * Axa Axa, revistă școlară semestrială, Școala nr.5 “Principesa Elena Bibescu” Bârlad. Tipărită în 10 pagini, inclusiv coperțile, Republicii nr.85, cu un colectiv redacțional format din elevi, coordonator prof. Măndița Coloșenco. Format 21/30 cm. ne nenumerotată, la S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad, str. 259 În aprilie 2005 (Anul V nr.7) din colectivul redacțional făceau parte elevii Miruna Chertif (clasa a VIII-a B

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]
10 pagini, inclusiv coperțile, Republicii nr.85, cu un colectiv redacțional format din elevi, coordonator prof. Măndița Coloșenco. Format 21/30 cm. ne nenumerotată, la S.C. IRIMPEX S.R.L. Bârlad, str. 259 În aprilie 2005 (Anul V nr.7) din colectivul redacțional făceau parte elevii Miruna Chertif (clasa a VIII-a B), Vlad Smântână (clasa a VII a A), Manuela Ștefăniță (clasa a VI-a), iar în iunie 2007 (Anul VI nr.11) elevele Manuela Ștefăniță (cl. A VIII-a), Florina Iancu

Mari personalităţi ale culturii române într-o istorie a presei bârlădene 1870 – 2008 by Ion N. Oprea (2008) [Corola-publishinghouse/Science/1655_a_3098]