1,056 matches
-
ale unui popor [s.m. C.M.]" (Brâncuș, 1988, p. X). Observația lui Gr. Brâncuș este corectă și foarte importantă, fiindcă, într-adevăr, prin modul în care vede (măcar o parte din) lingvistică aplicată 30, Hașdeu anticipează și etnolingvistica așa cum o va redefini mai tarziu Coșeriu, astfel încât să corespundă unei lingvistici skeologice (dar despre această voi discuta la locul potrivit). Cât privește subdiviziunile gloticii/ gramaticii comparative, lingvistul bucureștean subliniază că Hașdeu "are o concepție cuprinzătoare și în legătură cu domeniile lingvisticii definite după compartimentele mari
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu () [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
Își face cunoscută evanghelia nu exclusivului, genialului sau a ceea ce are o aură, care Își găsesc În continuare recunoaștere În lume, ci tocmai imperceptibilului, trivialului și cotidianului, care dispar În realitatea extramuzeală.― (Groys 2007: 93) Muzeul Încearcă astăzi să-și redefinească funcțiunile, să se adapteze la noile cerințe, să-și reorganizeze spațiul, să-și reformuleze misiunea; protejării și transmiterii valorilor artistice li se adaugă acum noi valențe: distracție, shopping etc. În viziunea lui Charles Jencks, muzeul contemporan este „o contradicție spectaculoasă
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
acum, expunerea artei contemporane, arta prezentului, Într-un spațiu al atemporalității, al captării timpului, este indubitabil un paradox. Cu toate acestea, oricât de multe paradoxuri ar ascunde, muzeul de artă contemporană funcționează. Și funcționează bine. Nune rămâne decât să-i redefinim misiunea, rolul, esența, poate altfel decât reinterpretând muzeul tradițional. Sau, poate, să ne Întrebăm dacă această capsulă care face prizonier timpul contemporaneității noastre mai este saunu o instituție muzeală...
Polarităţile arhitecturi by Anca Mihaela Cioarec () [Corola-publishinghouse/Science/91808_a_92991]
-
8. Din această perspectivă, femeile devin atât agenți, cât și personaje ale acțiunii descrise de către discursul oficial, iar identitatea lor este definită prin ceea ce fac în loc de ceea ce sunt. În acest caz, construcția identitară apare ca un proces care definește și redefinește în permanență identitatea 9 femeilor în raport cu un set de valori și acțiuni sancționate oficial. Concluzionând, lucrarea va analiza conținutul și modul în care discursul propagandei comuniste a creat și a impus ca obligatorii anumite repere ale identității politice în cazul
Statutul femeii în România comunistă. Politici publice și viața privată () [Corola-publishinghouse/Science/84992_a_85777]
-
și pentru însușirea temeinică a cunoștințelor în lumina noii concepții sistematice pe calea perfecționării învățământului geografic, stabilirea și definirea clară a obiectivelor instructiveducative pe capitole, teme și lecții, constituie o condiție de cea mai mare importanță. Finalitățile educației au fost redefinite de actualele documente care reglează reforma învățământului. Se sesizează o relativă ruptură între carcasa conceptuală clasică și cea livrată recent în gesticulațiile de politică educațională. Fenomenul nu trebuie să ne sperie, ci trebuie să-l luăm ca atare. În prezentele
Tradițional şi modern în predarea noțiunilor geografice la ciclul primar în viziunea Reformei învățământului românesc by GABRIELA VÂLCU () [Corola-publishinghouse/Science/91688_a_93224]
-
a studiului său se va concentra asupra enumerării principiilor care stau la baza practicii critice. Chiar dacă lista principiilor respective nu este una exhaustivă, adaugă McKerrow, ea furnizează "ideile centrale ale orientării înspre critică"654. Mai mult, notează criticul, principiile sale "redefinesc natura retoricii", îndepărtând-o de "concepțiile universaliste ale rațiunii", înrădăcinate în filosofia platoniciană și acordându-i un sens nou, potrivit căruia contingența este trăsătura esențială a retoricii, cunoașterea este "doxastică", în timp ce criticismul este o activitate practică cu valoare de interpelare
Criticismul retoric în științele comunicării. Atelier pentru un vis by Georgiana Oana Gabor () [Corola-publishinghouse/Science/84943_a_85728]
-
A PREDĂRII ISTORIEI ÎN ȘCOALĂ Inst. Raluca Iarovoi, Școala „Ion Ghica”, Iași Înv. Vasile Rusu, Școala Bălțați Comitetul de Miniștri din cadrul Consiliului Europei a emis, la 31 octombrie 2001 o Recomandare privind predarea istoriei În secolul XXI, prin care se redefinesc scopurile acestei discipline Într-o Europă democratică. Potrivit acestei recomandări, istoria trebuie: - să ocupe un loc central În educația unor cetățeni responsabili și implicați activ În viața politică și În cultivarea respectului pentru diferențele Între popoare, fiind bazată pe afirmarea
SIMPOZIONUL JUDEŢEAN REPERE ÎN ISTORIE by Raluca Iarovoi, Vasile Rusu () [Corola-publishinghouse/Science/91758_a_93542]
-
se strecoare, să sară, într-un cuvânt, să se descurce. Dar această descurcăreală s-a întors împotriva noastră, fiindcă ea a anihilat puterea noastră de a ne radicaliza și solidariza. Cum să te radicalizezi împotriva răului când pila Gogu (ca să redefinim și noi aceeași situație), citește: abuz de putere și trafic de influență funcționează impecabil? Corupția și specula ce domină de atâta vreme, azi căpătând forme de-a dreptul incredibile, nu pot fi eradicate în plan social, dacă acest fenomen Gogu
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
dezvoltă în mod sistematic o teorie etică a mediului natural în sensul în care este înțeleasă în prezent o asemenea întreprindere intelectuală. Leopold argumentează în favoarea protejării și conservării naturii și oferă o perspectivă interpretativă ecologistă. Pe de o parte, el redefinește noțiunea de comunitate și îi dă un sens lărgit, pe de altă parte, el reconsideră relațiile de tip etic din interiorul unei comunități. Astfel, Leopold susține că o comunitate nu cuprinde doar oamenii, ci și elemente naturale precum apa, solul
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
arde acest lăuntric soare" - transformă totul în "frumusețe atotcotropitoare"53, dar ceea ce luminează ca frumusețe strălucește de la început, țâșnind din izvorul nesecat al unui veșnic reînceput 54. Începutul este miezul, căci tot ce se originează în locul nedeterminat al unei apariții redefinește centrul de iradiere, răscrucea luminoasă în care imaginea se profilează "pe miezul frumuseții și-n inima luminii"55. Poetica fenomenologică a imaginii urmează itineranța spre ființa profundă, atingând mai întâi potențele generale ale chipului nostru dumnezeiesc, emblema scufundată a "omului
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
Podul respectă violența elementară a vâltorii de dedesubtul lui, lăsând-o să treacă netulburată; numai astfel primește, la rându-i, drept de trecere pe deasupra ei. Dar deferența nu inhibă sfidarea, ci doar o ghidează razant cu ofensa: saltul construcției le redefinește domeniile, scindându-le. Un punct de sprijin vizavi e abia de găsit prin tatonări, așa cum marile viituri țin să-i reamintească periodic cu jocul lor catastrofic. A trece prea departe de vâltoare ar mări considerabil costurile lucrării și ar expune
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
mizat doar pe alianța cu splendoarea, ca și cum ea ar fi judecătorul suprem. Frumusețea femeilor i-a împuternicit riposta, i-a transformat arta în armă. Mă fascinează felul cum, prin el, pasionalul țâșnește afară din teaca impusă și se pune pe redefinit lumea cu ascuțișurile-i vizuale. Exista la Picasso o vigoare molipsitoare, regeneratoare; recunoscând-o și apreciind-o, mă simt întărită de arta lui ca de-o cuminecătură păgână. − Să înțeleg că-i un leac de slăbiciune temporară, sau o vitamină
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
Inteligentă și rafinată, nu se-mpăca ușor cu tirania anexării la haremul maestrului. − Ca să nu se devalorizeze, dragostea adevărată trebuie să fie exorbitantă - capabilă, adică, să-i scoată pe ambii parteneri de pe orbitele lor respective. Dacă nu-i rost de redefinit regulile, jocul nu e joc, ci corvoadă, tras la jug. Miza eroticii e transformarea partenerilor. Mă interesează mai mult oamenii capabili să ridice probleme deosebite decât cei ce încearcă să le rezolve cu metodele existente; o astfel de problemă trebuie
Țara cea mai de jos by Alin Cristian () [Corola-publishinghouse/Science/84994_a_85779]
-
bugetului, personaj care ține cifrele...", Cotidianul.ro, 2012) etc. Din această perspectivă, metafora jurnalistică poate fi comică, ironică, sarcastică, poate fi romantică sau dramatică, spre deosebire de metafora terminologică, neutră participativ etc. În etapa actuală de evoluție, metafora jurnalistică tinde să-și redefinească sursele. Deși mai puțin transparente, sunt utilizate (cu precădere, în paratext) stereotipuri, clișee internaționale, maxime trunchiate și nemarcate grafic, având calitatea de metafore. Metafora metonimică de tipul "conținut pentru conținător" poate apărea în varianta unitară, completă ("Călcâiul lui Achile") sau
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
naturii) trebuie să ocupe un loc important, chiar dacă profesorul Nisipeanu admitea și rolul formativ al muncii manuale în educație și autoeducație. Conform convingerilor sale, pedagogia este înainte de toate o artă, apoi o știință, pentru ca spre finele carierei autorul să-și redefinească poziția față de pedagogie, definind-o prin sintagma ,,școală psihologică”, înțelegând prin aceasta acțiunea educativă, pe care școala este primordial solicitată să o producă, în care nu efortul impus coercitiv trebuie să fie prioritar în preocupările educatorului, ci interesul și motivația
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
sau chiar demență (LEYNE și colab., 2004). F. Formele clinice ale SM și evoluția lor Evoluția SM este foarte variată și greu de prevăzut. Pentru a putea descrie diferitele forme clinice de evoluție propuse de diverși autori este necesar să redefinim noțiunile de puseu, remisiune și progresie. Aceasta este necesară, datorită faptului că indiferent care sunt autorii sau formele clinice evolutive descrise de aceștia, toți au folosit în descrierea lor variabilitatea în succesiune și intensitatea puseului, remisiunii și progresivității. S-au
Scleroza multiplă by Petru Mihancea () [Corola-publishinghouse/Science/92062_a_92557]
-
stârnit deja reacții puternice. Îi invit atât pe oponenții Președintelui, cât și pe toți cetățenii interesați să citească cu atenție Raportul Comisiei. Personal, rămân un fervent apărător al principiului bicameralismului, în condițiile în care atribuțiile celor două Camere vor fi redefinite pentru a le acorda atribuții și competențe diferite. După cum rămân convins că esențială este crearea unui echilibru între puterea executivă și cea legislativă, în condițiile în care vom reuși să garantăm independența puterii judecătorești. Revizuirea Constituției este, însă, un subiect
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
apropierea imaginii Celuilalt, putem conchide că cele două științe ar putea intra într-o relație de inter-definire. Astfel, pe lângă perspectivele de studiu deja enumerate, Imagologia ar putea fi abordată și din punct de vedere traductologic, iar Traducerea ar putea fi redefinită ca o mediere sau negociere a alterității. În felul acesta, pe lângă teoriile funcționaliste, interpretative sau teleologice ale traducerii, și-ar putea face loc și o teorie imagologică a traducerii. Altfel spus, o traductologie imagologică. Urmărind suportul tehnic și instrumentar al
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
finanțeze indirect pe cei care au provocat dificultățile cu care se confrunta și că este necesar să se reducă efectele concurenței acceptîndu-se acordarea unor avantaje tarifare produselor "made in USA" (acesta era în fond scopul lui Nixon) și să se redefinească termenii și sarcinile fiecăruia în cadrul alianței. În această perspectivă, pe 23 aprilie 1973, Henry Kissinger, a expus liniile directoare ale unui proiect al noii "Carte atlantice" care trebuia să stabilească raporturile Statelor Unite cu aliații europeni, ținîndu-se cont de schimbările intervenite
Istoria Europei Volumul 5 by Serge Berstein, Pierre Milza [Corola-publishinghouse/Science/964_a_2472]
-
și eu cred în teoria conspirației). Ulterior, au izbucnit intense lupte între liberali și conservatori, care au culminat în 1980 cu victoria lui Ronald Reagan, cel care a pus bazele unui deceniu de hegemonie conservatoare. La rîndul rău, Reagan a redefinit "bunul simț", producînd o retorică teoretică încă în funcțiune în epoca Clinton: puterea guvernelor trebuie limitată, iar taxele reduse; trebuie sprijinite afacerile pentru a se crea noi locuri de muncă și pentru a spori bogăția națională; cenzura guvernamentală (și deci
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
stă în putință pentru a încuraja asemenea inițiative în afaceri; viața este dură și numai cei puternici și adaptați rezistă și prosperă. Totuși, în multe din problemele politice, sociale și culturale, conservatorii nu au reușit să-și impună hegemonia, să redefinească acel "bun simț" de care vorbeam și, ca urmare, "războaiele culturale" continuă să se desfășoare, conservatorii încercînd să elimine ce a mai rămas din concepțiile, practicile și politicile liberale (vezi Hunter, 1991). Cultura media, discursul politic, de altfel, contribuie la
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
revoluției culturale din China conferă o dovadă cel puțin indirectă a incapacității partidelor de a schimba mentalitățile și de a mobiliza întreaga populație. Sistemele cu un singur partid care au avut inițial un astfel de scop au ajuns treptat să redefinească, mai mult sau mai puțin deliberat și mai mult sau mai puțin realist, scopul partidului. Acest scop s-a apropiat mai curând de administrarea situației existente decât de aspirația la alta nouă. În consecință, a existat de fapt un element
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
masivă A DOUA DIMENSIUNE Sfera de cuprindere largă SALVATORI Moise Churchill De Gaulle PATERNALIȘTI/ POPULIȘTI Bismarck Stalin Șahul Iranului mulți lideri din lumea a treia IDEOLOGI Mao Lenin Hitler Sfera de cuprindere moderată (aspectul unui sistem) OCROTITORI Eisenhower LIDERI CARE "REDEFINESC" Kennedy Reagan Thatcher REFORMIȘTI F.D. Roosevelt Sfera de cuprindere specializată (arie de politică) MANAGERI administrarea problemelor de zi cu zi LIDERI CARE AJUSTEAZĂ/ REPARĂ modificarea unui aspect de politică INOVATORI politică nouă (de ex. reforma funciară) Sursa: J. Blondel, Political
Guvernarea comparată by JEAN BLONDEL [Corola-publishinghouse/Science/953_a_2461]
-
de tip luptă sau fugi s-a declanșat fără motiv (de exemplu, în timpul unui atac de panică). După ani și ani în care simptomele au fost interpretate într-un anumit fel, durează destul de mult pînă ce pacientul reușește să-și redefinească percepția asupra 121GHID PRACTIC PENTRU TERAPEUȚI panicii și să vadă lucrurile în ansamblu. De aceea, puteți să vă așteptați ca pacienții să vă roage pe parcursul terapiei să le explicați tot felul de simptome pe care nu le-au înțeles niciodată
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]
-
de restructurare cognitivă. Dacă medicul le oferă o rezolvare simplă și clară în momentul în care încep să aibă dificultăți, ei nu vor reuși să-și dezvolte noi abilități de modificare a cognițiilor nepotrivite. Dacă, în schimb, sînt îndemnați să redefinească sensul provocării, ei nu dezvoltă doar o cogniție adaptativă, ci și mijloacele necesare de a-și provoca astfel de gînduri în viitor. Rezolvarea problemelor Pe măsură ce terapeutul parcurge programul de tratament, apar noi provocări și noi întrebări. Dacă le va răspunde
Psihoterapia tulburărilor anxioase by Gavin Andrews, Mark Creamer, Rocco Crino, Caroline Hunt, Lisa Lampe () [Corola-publishinghouse/Science/92028_a_92523]