1,713 matches
-
de organizare, cu posturi prost definite, cu zone obscure, cu atribuții nediferențiate, cu proasta decupare a unităților, cu regruparea lor discutabilă, cu existența unor căi paralele de conducere, comunicare și control etc.); elaborarea unor programe ameliorative (modificarea structurilor, regruparea unităților, redefinirea funcțiilor și atribuțiilor, asanarea circuitelor parazitare, epurarea structurii de legăturile contradictorii etc.). 3.9.2. Sociograma Dacă structurile formale ale organizațiilor sunt redate prin intermediul organigramei, cele informale se redau sub forma sociogramei, o figură care, prin diverse semne grafice (linii
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
angajaților, atitudini care vor conduce la creșterea randamentului și la integrarea angajaților în cadrul organizației. Pentru sindicat, mai importante sunt caracterul sociologic și cel juridic al participării, concretizate în gestiunea și controlul organizației de către angajați. Și în acest caz, apelul la redefinirea termenului de participare din perspectiva documentelor legale elaborate va conduce spre avantajarea în cercetarea empirică a unuia sau altuia dintre „caracterele” participării sau spre considerarea lor integrală într-o manieră interdependentă. c. Nivelul participării. Dacă pornim de la ideea conceperii organizației
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
grilă de analiză a componentelor conflictelor organizaționale. Ameliorarea conflictelor de la nivel intraorganizațional este strict dependentă de natura sursei generatoare. De aceea, unii autori preferă să prezinte modalitățile ameliorative prin „inversarea” surselor generatoare. Astfel, prin acestea se enumeră: reducerea interdependenței sarcinilor, redefinirea statutelor și procedurilor, modificarea patternurilor de comunicare, realocarea resurselor, utilizarea integratorilor, a unor persoane capabile să reorienteze forțele grupurilor (Wexley, Yukl, 1984). Util ni se pare a fi și modelul propus de Steers (1988) pentru prevenirea conflictelor organizaționale, conceput ca
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
pornim de la paradigma stresului ca stimul, ca agent stresor, atunci cel mai nimerit ar fi să ne concentrăm pe caracteristicile muncii și ale mediului de muncă ce apar în calitate de factori stresori. Amenajarea locului de muncă și a timpului de muncă, redefinirea posturilor, organizarea echipelor semiautonome etc. sunt, în acest caz, strategiile cele mai potrivite pentru gestiunea stresului. Când punctul de pornire îl constituie paradigma stresului ca reacție a organismului, cele mai nimerite strategii de reducere a simptomelor stresului sunt așa-numitele
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
modalități de management al stresului organizațional (vezi tabelul 17.1). TIPURI DE INTERVENȚII Nivelul gestunii stresului Identifi-care Prevenire primară Prevenire secundară Terapie Reabilitare ORGANIZAȚIE Auditul stresului muncii Scop: îndepărtarea sau reducerea stresorilor. • îmbogățirea conținutului muncii și a locului de muncă (redefinirea muncii; redefinirea și clarificarea rolurilor ; îmbunătățirea mediului fizic) •programarea eficientă a timpului de lucru • schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de recrutare, selecție și remunerare) • exerciții fizice colective și programe de sănătate Scop: îmbunătățirea potrivirii dintre angajat și organizație. • socializarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
management al stresului organizațional (vezi tabelul 17.1). TIPURI DE INTERVENȚII Nivelul gestunii stresului Identifi-care Prevenire primară Prevenire secundară Terapie Reabilitare ORGANIZAȚIE Auditul stresului muncii Scop: îndepărtarea sau reducerea stresorilor. • îmbogățirea conținutului muncii și a locului de muncă (redefinirea muncii; redefinirea și clarificarea rolurilor ; îmbunătățirea mediului fizic) •programarea eficientă a timpului de lucru • schimbarea structurii și proceselor organizaționale (sisteme de recrutare, selecție și remunerare) • exerciții fizice colective și programe de sănătate Scop: îmbunătățirea potrivirii dintre angajat și organizație. • socializarea anticipatorie • ameliorarea
Tratat de psihologie organizațional-managerială (Vol. II) by Mielu Zlate () [Corola-publishinghouse/Science/2267_a_3592]
-
de dezafiliere, atitudinile de mixofobie sau de mixofilie. Cum se pot Împăca, spre exemplu, libertatea individuală și datoria civică, tradiția și modernitatea? Trebuie să acordăm Întâietate „corectitudinii” (right) sau „binelui” (good)? În centrul discuțiilor stau controversele dintre „liberali” și „comunitarieni”, redefinirea formelor de sociabilitate și apariția unor noi modalități de reglementare. Trecerea În revistă efectuată aici nu are deloc pretenția de a fi exhaustivă. Alegerile, ghidate de experiența noastră pedagogică și de preocuparea noastră de a căuta esențialul, au fost necesare
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Se pot distinge două elemente esențiale În argumentația lui Burke. Mai Întâi, ceea ce Bertrand Binoche, În remarcabila sa analiză (Binoche, 1989), numește critica empiristă. Aceasta, pe de o parte, Întreprinde eliminarea progresivă a drepturilor omului, iar pe de altă parte, redefinirea lor pragmatică. Pentru a rezuma, teza lui Burke afirmă că trăim Într-o lume a contingenței, În care organizarea guvernării este o simplă chestiune de conveniență. Astfel că, Întrucât libertățile și restricțiile variază o dată cu circumstanțele, nu se poate pune problema
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
de socialitate pe care le asociam În mod spontan cu aceasta mai pot fi oare adecvate? Aglomerările moderne nu suscită cumva, din cauza „fragmentării” sau a „rupturilor” lor, apariția unor „cetățenii” la rândul lor fragmentate sau fisurate? Solidarități și protecție socială Redefinirea legăturilor sociale este Însoțită, În general, de o reflecție asupra ideii de comunitate. Ar trebui oare, În această privință, să facem eforturi În favoarea integrării, să promovăm adaptarea sau, ca În tradiția durkheimiană, asimilarea? Se disting aici două perspective: prima, exprimată
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cel al „rasismului simbolic”, care Își propune să definească specificitatea „noului rasism” (Miles, 1989, pp. 62-66; Pettigrew, 1989). Aceste modele de inteligibilitate combină o intenție științifică, În egală măsură descriptivă și explicativă, privitoare la obiectul „rasism”, cu un proiect de redefinire a antirasismului, subordonat obiectivului de ameliorare, prin eficientizare, a luptei Împotriva acestui flagel, considerată insuficient adaptată la noul său obiectiv. Cele două modele au fost construite cu referire la anumite particularități ale societății nord-americane și nu pot fi transpuse În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
rasial față de altul (Carmichael și Hamilton, 1967, p. 3; Blauner, 1972, pp. 9-10). Această abordare a făcut obiectul unor discuții pe cât de numeroase, pe atât de rodnice (Henriques, 1984). Recunoaștem aici o variantă a modelului colonialist de rasism, ceea ce permite redefinirea acestuia ca un colonialism intern (Blauner, 1969; Pettigrew, coordonator, 1980, p. 238 și urm.; Miles, 1989, pp. 51-52). Oricum, noțiunea polemică de „rasism instituțional” a dat naștere unei noi paradigme: din fenomen minoritar și patologic, ținând de disfuncționalitatea anumitor componente
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
Îmbracă astfel un uzaj cu dominantă polemică. De aceea, dacă dorim să salvăm modelul, este necesar să-l redefinim de o manieră cât mai restrictivă și să desemnăm prin „rasism instituționalizat” procesele de transformare În rutină birocratică a practicilor discriminatorii. Redefinirea ne permite să evităm mai ales tentația de a confunda „rasismul instituțional” cu „rasismul simbolic”, În măsura În care vrem să ne referim prin această ultimă expresie la practici de excludere ce au la bază intenții sau convingeri rasiste. Pe scurt, ambiguitatea categoriei
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
cu un teritoriu dat, cât și cu o autoritate politică suverană, separatismul trebuie Înțeles Într-un raport indisociabil cu conceptul de stat, așa cum apare el În modernitate (Burdeau, 1970, și Goyard-Fabre, 1999). Într-adevăr, deși accentul cade În special pe redefinirea frontierelor geopolitice, termenul se bazează și pe o reflecție filosofico-politică ce operează o sinteză, Întotdeauna particulară, deoarece este legată de contextul social În cadrul căruia se manifestă, Între noțiunile de naționalitate, suveranitate și teritorialitate. Separatismul se prezintă ca o consecință În
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
ne atrage atenția asupra arbitrajelor Între „luminile universaliste”, „angajamentele comunitare” și „libertățile individuale”, „integrarea” nemaiputând fi concepută În zilele noastre drept o cale de mijloc Între asimilare și inserție, ci mai curând drept un proces ce include interacțiuni, negocieri și redefiniri. G. F. & AGULHON Maurice (1977), Le Cercle dans la France bourgeoise, 1810-1848. Etude d’une mutation de sociabilité, Paris, Armand Colin. BAECHLER Jean (1992), „Groupes et sociabilité”, in BOUDON Raymond (coordonator), Traité de sociologie, Paris, PUF, pp. 57-96. BIDARD Catherine
Dicționarul alterității și al relațiilor interculturale by Gilles Ferreol () [Corola-publishinghouse/Science/1934_a_3259]
-
textul de prezentare, dedicația, epigraful, prefața, intertitlul, nota) și epitextul public sau privat (producțiile care însoțesc cartea din exterior: interviuri, dialoguri, corespondență, jurnal intim). Dacă paratextul auctorial ține mai mult de domeniul poeticii, paratextul editorial se încadrează unei tentative de redefinire lingvistică a conceptului: prin urmare, așa cum susține Ph. Lane, paratextul se compune dintr-un ansamblu eterogen de practici și de discursuri avînd un interes comun: a informa și a convinge, a aserta și a argumenta. P. Charaudeau și D. Maingueneau
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
1974 (trad. rom. Probleme de lingvistică generală, I-II, Editura Teora, București, 2000). Una dintre temele abordate în lucrările sale, temă care va genera noi direcții de investigare în domenii noi (precum analiza discursului) este aceea a subiectivității în limbaj, redefinirea rolului pronumelor (shifters) deschizînd o serie de redimensionări ale conceperii relației omului cu limbajul său. Pe de altă parte, spre deosebire de F. de Saussure, E. Benveniste consideră că semnul lingvistic nu este arbitrar, ci este determinat de sistemul lingvistic căruia îi
Dicționar de analiză a discursului by Rodica Nagy () [Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
istoriei este dominată sau confiscată de eschatologie, odată ce așteptarea iminentă a Parusiei a trecut printr-o criză, la sfârșitul secolului I, comunitatea creștină se reorientează pe termen lung, adaptându-se la lume și integrând istoria în iconomia mântuirii. În această redefinire a viziunii asupra istoriei opera lucană are un rol fundamental. Ea integrează istoria lui Iisus în istoria seculară, decelează contingențe și recurge la explicarea evenimentelor prin relația cauza-efect, inaugurând istoria mântuirii (Heilsgeschichte). Secularizarea istoriei în teologia creștină începe cu Sfântul
by OCTAVIAN FLORESCU [Corola-publishinghouse/Science/976_a_2484]
-
analizei comparative, iar în final sunt prezentate câteva scurte concluzii. I. SECULARIZAREA ÎN SPAȚIUL PUBLIC ȘI PRIVAT Secularizarea a apărut ca rezultat al modernizării societății și reprezintă un proiect de rearanjare a relațiilor dintre religie și societate. Practic, modernizarea impune redefinirea legăturii dintre religie și diferite sfere ale vieții sociale și individuale. Consecințele secularizării sunt diferite în sfera publică și în cea privată. Unul dintre aspectele secularizării îl reprezintă scăderea rolului instituțiilor religioase în viața publică. Datorită procesului de diferențiere, în
by Mălina Voicu [Corola-publishinghouse/Science/988_a_2496]
-
În acest caz, sugestiile posibilei emergențe a noilor conflicte asupra problemei dependenței periferice și a persistenței vechiului clivaj de acest tip ar fi, deci, respinse. În schimb, constatăm o asemănare crescută cu sistemele politice occidentale și, în mod special, o redefinire a semnificației clivajului stânga-dreapta, potrivit formei clasice care exista în cea mai mare parte a țărilor occidentale ca Franța sau Marea Britanie. La un nivel de analiză foarte delicat, va fi posibilă identificarea dezvoltarii simultane a apropierii periferice și a clivajelor
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
asupra Europei creează o situație în care conflictul asupra atitudinii față de Europa Occidentală ar putea diviza în același timp electoratul tradițional de stânga și cel de dreapta. De fapt, acest conflict ar putea să nu aibă un impact major asupra redefinirii semnificației sale istorice. Nu ne propunem să analizăm în detaliu rațiunile posibile pentru persistența semnificației tradiționale a "vechii Moscove" în clivajul stânga-dreapta. Vom prezenta o reflecție cu privire la trei chestiuni selecționate pentru dezvoltarea inversă a evenimentelor care vizează în special consolidarea
Clivajele politice în Europa Centrală şi de Est by Jean-Michel de Waele [Corola-publishinghouse/Science/916_a_2424]
-
orașului Petra, deoarece doar în labirintul incert al nisipului și în melancolia stinsă a lumilor miraculoase de altădată poate intui coordonatele locului său în lume. Paternitatea, fundamentală în ecuațiile identității, e adaptată structurii flexibile a lumii de acum, iar această redefinire a filiației începe cu Iolek, a cărui teamă obsesivă e aceea că a crescut fiul unui alt bărbat. Adevărata întoarcere a lui Ionatan în asta constă - în acceptarea ramificațiilor deviante ale genealogiei și în estomparea asperităților din relația cu tatăl
Cărțile insomniei by Gabriela Glăvan () [Corola-publishinghouse/Science/84939_a_85724]
-
profundă a limbilor ergative: reconsiderarea teoriei Cazului (ergativul este compatibil cu flexiunea nonfinită), a naturii trăsăturilor categoriilor funcționale, a naturii Lexiconului, a arhitecturii reprezentărilor sintactice, reconsiderarea categoriilor funcționale centrale − micul v −, a distincției dintre cazul structural și cel lexical/inerent, redefinirea acestora în Morfologia Distribuită, o nouă conceptualizare a relației dintre sintaxă și morfologie. Morfologia Distribuită (engl. Distributed Morphology) este o teorie lingvistică de tip generativ, întemeiată de Halle și Marantz (19931, 19942), care urmărește să sublinieze subspecificarea morfologiei în raport cu sintaxa
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
Gruber (1965)51. Stan (2005: 175) subliniază că inventarul alcătuit de Fillmore (1968) a suferit diverse modificări, propuse de autorul însuși sau de alți cercetători. Din inventarul rolurilor sunt importante pentru clasa inacuzativelor mai ales Pacientul și Tema (rezultate din redefinirea Obiectivului 52 din inventarul general al cazurilor − Stan 2005: 175 −), atribuirea acestor roluri subiectului fiind considerată ca una dintre caracteristicile esențiale ale verbelor inacuzative. Din lista de roluri mai fac parte: Factitiv/Rezultativ, Experimentator, Loc/Localizare, Sursă, Țintă, Parcursul mișcării
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
guvernamental. Remarca empirică potrivit căreia în ciuda instabilității guvernamentale profunde din cea de-a IV-a Republici, putem identifica o stabilitate relativă a actului decizional rezultată din faptul că mulți dintre membrii executivului rămân în funcții ministeriale conduce astfel la o redefinire a modului în care este gândit rolul actorilor individuali în procesul de formulare a politicilor publice. Procesul de reproducere a actorilor politici în posturi politice le permite acestora să se instituie ca niște nuclee dure instituționale ce permit continuitatea decizională
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]
-
serie de diviziuni structurante apărute la nivelul societății, declinul naționalismului (definit ca devotamentul față de propria țară care domină asupra oricărui alt sentiment de identitate colectivă a individului 26) și declinul credințelor religioase în Europa pot fi citite drept semne ale redefinirii proceselor electorale, dar și ca provocări la adresa democrației în forma sa clasică. În acest sens, o ultimă poartă de intrare în studiul politicului este legată, în viziunea lui Mattei Dogan, de provocările cu care se confruntă democrațiile occidentale. O serie
Comparaţii şi explicaţii în ştiinţa politică şi sociologie by Mattei Dogan [Corola-publishinghouse/Science/918_a_2426]