1,248 matches
-
de ideologie la timp. Detaliile acesteia vor ieși la iveală pe parcurs. Medodologic, însă, descrierea ideologiei din subcapitolul anterior trebuie, de asemenea, să constituie un punct de plecare, alături, desigur, de precizările de mai sus, legate de anumite rezultate ale reducției judicative. Cele trei acte părtinirea, ordonarea și autorizarea survin prin prezentuirea timpului, ceea ce a însemnat, mai devreme, fenomenul celei de-a doua timporizări. Am observat că, deși atunci când avem de-a face cu timpul nu putem nesocoti nici una dintre "ecstazele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
reprezintă pe toate trei, într-o ordine neîntâmplătoare, dar tocmai în sensul cuprinderii și resemnificării lor propriu-zis judicative. Așa încât, ceea ce părea a se afla la limita reglementărilor judicative, ajunge să semnifice în cea mai mare măsură tocmai judicativ. În contextul reducției judicative, cele trei acte au fost prezentate separat, fiecare cu un sens propriu, legat, desigur, de aspectul formal al celei de-a doua timporizări; însă ele au, de fapt, o "existență" unitară, fiind părțile de nedespărțit ale acestei "forme" judicative
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de-a doua timporizări; însă ele au, de fapt, o "existență" unitară, fiind părțile de nedespărțit ale acestei "forme" judicative, care chiar pe ele, înainte de toate, le părtinește, ordonează și autorizează. Această "formă" este, cum bine știm, ideologia. Raportat la reducția judicativă consumată până aici, ideologia apare ca o unitate dată; ceea ce înseamnă că elementele sale cele trei acte nu s-au adunat, sub o anumită regulă, pentru a forma, ulterior, ideologia. Forma aceasta s-a impus de la bun început în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
a doua timporizare, adică printr-o (aparentă) scoatere din scenă a chemării trecutului și survenirii viitorului, ca ecstaze temporale. În al patrulea rând, trebuie arătat că trecerea de la logic la ontologic nu este suficientă bineînțeles, în orizontul de operare a reducției judicative pentru ca dictatura judicativului să ajungă la ipostaza sa desăvârșită, ideologia; este necesar, în această privință, și saltul de la ontologic la pragmatic. 5.2.1. Structura "formei" ideologie Faptul că este vorba despre o "formă" nu reprezintă o problemă, atâta vreme cât
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
capătă prin unitatea lor. Structura păstrează pozițiile actelor, așezarea acestora, în vreme ce forma se sprijină doar pe coincidența timporizării, pe faptul că același eveniment le "poziționează" în aceeași structură. Coincidența originarității și survenirii celor trei acte are valabilitate numai din perspectiva reducției judicative; altfel, cele trei acte sunt discriminate, așezate în funcție de fel de fel de criterii, utilizate divers, în funcție de motivații exterioare actelor însele, dar nu din afara structurii și formei pe care ele o alcătuiesc. Din prespectiva ultimă, trebuie să observăm că ne
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
structura sa proprie. Gândirea, rostirea și făptuirea în formatul cărora intră un ideal constituie, desigur, ideologia. Dar nu oricum, ci ca ipostază desăvârșită a înseși dictaturii judicativului, adică a unității în care sunt prinse toate elementele scoase la iveală de reducție și făcute răspunzătoare pentru sensul de ideologie al formei și structurii celor trei acte, părtinirea, ordonarea și autorizarea. 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări Ideea acestei probleme a fost formulată mai devreme; acum, ea trebuie să intre
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
răspunzătoare pentru sensul de ideologie al formei și structurii celor trei acte, părtinirea, ordonarea și autorizarea. 5.2.2. Preeminența celei de-a doua timporizări Ideea acestei probleme a fost formulată mai devreme; acum, ea trebuie să intre în "logica" reducției judicative, pentru a căpăta îndreptățire "semantică". Argumentul principal, dar "formal", al acestei idei este următorul: întrucât elementele judecății cele două aspecte, formal și alethic, împreună cu elementele lor, subiectul și predicatul, respectiv verbul și timpul trebuie ele însele să fie ordonate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
să fie cel puțin simultane cu elementele judecății, adică să fie funcționale în chiar actul primei timporizări, care are rolul principal de a le în-ființa (constitui). De aici am putea accepta că timpul lucrează deodată în ambele modalități timporizatoare, dar reducția judicativă a trebuit să pornească de la judecată și de la elementele acesteia, adică de la prima timporizare, fără să stabilească ea însăși, încă din prima instanță, "ordinea" timporizărilor. Nu ar fi fost posibilă însăși în-ființarea celor patru elemente ale celor două aspecte
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin care este întemeiată acțiunea socială a unui grup etc. În fapt, chiar din punct de vedere istoric, cele două momente le gândim ca fiind încă separate -, cel al ivirii judicativului constitutiv și cel al constituirii ideologiei, coincid. În termenii reducției judicative, aceste două începuturi se află sub semnul aceluiași eveniment (sincronice și concordante), prin urmare, au survenit prin același act de timporizare. La Aristotel găsim, așa cum am precizat de mai multe ori pe parcursul acestei lucrări, dovada intrării în "istorie" și
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
eveniment (sincronice și concordante), prin urmare, au survenit prin același act de timporizare. La Aristotel găsim, așa cum am precizat de mai multe ori pe parcursul acestei lucrări, dovada intrării în "istorie" și a dictaturii judicativului și a ideologiei. 5.2.3. Reducția celor trei acte la timp Premisa operației care urmează este următoarea: actele din structura ideologiei părtinirea, ordonarea și autorizarea își primesc sensul prin prezentuirea timpului, care concentrează cele trei "ecstaze" ale sale într-una: în prezentuire; aceasta înseamnă că cele
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
prin prezentuirea timpului, care concentrează cele trei "ecstaze" ale sale într-una: în prezentuire; aceasta înseamnă că cele trei ecstaze trebuie socotite fiecare în sine și, de asemenea, împreună în prezentuire. Într-un fel, ceea ce ne-a scos la iveală reducția mai sus îndreptățește un astfel de gând, referitor la apariția dublă a prezentuirii: ca ecstază temporală în sine și ca ecstază temporală sintetică; dar din acest punct de vedere, prezentuirea nu se mai află și nici nu s-a aflat
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
pot fi limitate la aceste două rânduri de rosturi. De fapt, sensul principal al celor trei acte este pragmatic, așa cum s-a precizat mai sus; apoi sunt de acceptat sensurile logic și ontologic. Prin aceasta nu deteriorez "ierarhia" stabilită prin reducție; sensurile logice și ontologice nu sunt puse sub semnul îndoielii dacă actele sunt socotite prin ceea ce ele au înainte de orice: direcție, energie de direcționat, țintă spre care conduce direcția luată de energie, rezultat final, adică atingere a țintei sau intrare
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deși este fără fisură (ca un flux continuu al conștiinței) nu constituie el însuși fără întrerupere durate care să fie umplute, acest fapt fiind unul dintre motivele pentru care sunt admise și acte nonintenționale ale conștiinței (senzațiile, de exmplu). În reducția judicativă însă, este stabilită o anumită ordine, care deja a fost pusă în temă și chiar descrisă: la început sunt sensurile logice, apoi cele ontologice, la care se ajunge în ordinea strictă a reducției printr-un salt, iar la sfârșit
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
ale conștiinței (senzațiile, de exmplu). În reducția judicativă însă, este stabilită o anumită ordine, care deja a fost pusă în temă și chiar descrisă: la început sunt sensurile logice, apoi cele ontologice, la care se ajunge în ordinea strictă a reducției printr-un salt, iar la sfârșit vin sensurile pragmatice, la care se ajunge de asemenea printr-un salt. Să ne amintim că sensurile ontologice deveneau "privilegiate" prin fenomenul celei de-a doua timporizări și că acest fenomen semnala o trecere
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judecății, alcătuiesc o structură, care, desigur, este însăși dictaura judicativului în interiorul său. Aici nu este vorba, însă, de o simplă ierarhie a celor trei sensuri: logic, ontologic și pragmatic. Este vorba despre preeminența pragmaticului față de logic și ontologic. Din perspectiva reducției, toate acestea sunt timp, mai bine zis, timporizare; de aceea ele apar ca expresie a aceluiași eveniment. Va trebui să ne apropiem de acest eveniment, pentru a recunoaște în el semnul unui fapt care, până la urmă, este însăși "rațiunea" de
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
Va trebui să ne apropiem de acest eveniment, pentru a recunoaște în el semnul unui fapt care, până la urmă, este însăși "rațiunea" de a fi a dictaturii judicativului. Pentru aceasta, va trebui să lucrăm printr-o schimbare de direcție a reducției, lăsând la o parte orice angajament propriu-zis logic și ontologic, pentru a obține acel ceva anunțat mai sus, dar care nu are nimic din ceea ce a fost descoperit prin reducția judicativă de până acum. Pe de altă parte, în acest
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
va trebui să lucrăm printr-o schimbare de direcție a reducției, lăsând la o parte orice angajament propriu-zis logic și ontologic, pentru a obține acel ceva anunțat mai sus, dar care nu are nimic din ceea ce a fost descoperit prin reducția judicativă de până acum. Pe de altă parte, în acest chip nu se va trece deja la reducția non-judicativă a dictaturii judicativului. Altceva se va obține: un sens dovadă că reducția este încă "metoda" de gândire, rostire și făptuire, în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
logic și ontologic, pentru a obține acel ceva anunțat mai sus, dar care nu are nimic din ceea ce a fost descoperit prin reducția judicativă de până acum. Pe de altă parte, în acest chip nu se va trece deja la reducția non-judicativă a dictaturii judicativului. Altceva se va obține: un sens dovadă că reducția este încă "metoda" de gândire, rostire și făptuire, în această încercare de natura judicativului care nu este nici de natura "logicului", nici de natura "ontologicului", așa cum acestea
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
nu are nimic din ceea ce a fost descoperit prin reducția judicativă de până acum. Pe de altă parte, în acest chip nu se va trece deja la reducția non-judicativă a dictaturii judicativului. Altceva se va obține: un sens dovadă că reducția este încă "metoda" de gândire, rostire și făptuire, în această încercare de natura judicativului care nu este nici de natura "logicului", nici de natura "ontologicului", așa cum acestea au fost croite în lucrarea de față. Ceea ce va urma seamănă, într-o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
în această încercare de natura judicativului care nu este nici de natura "logicului", nici de natura "ontologicului", așa cum acestea au fost croite în lucrarea de față. Ceea ce va urma seamănă, într-o oarecare măsură, din punct de vedere tehnic, cu "reducția erotică" a lui J.-L. Marion, sau "reducția etică" a lui Emm. Levinas, "metodă" prin care ființa își pierde întâietatea, "iubirea" fără ființă, sau relația "eului" cu transcendența absolută a Celuilalt, fiind sensul primar. Desigur, pentru aceasta, va trebui să
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
este nici de natura "logicului", nici de natura "ontologicului", așa cum acestea au fost croite în lucrarea de față. Ceea ce va urma seamănă, într-o oarecare măsură, din punct de vedere tehnic, cu "reducția erotică" a lui J.-L. Marion, sau "reducția etică" a lui Emm. Levinas, "metodă" prin care ființa își pierde întâietatea, "iubirea" fără ființă, sau relația "eului" cu transcendența absolută a Celuilalt, fiind sensul primar. Desigur, pentru aceasta, va trebui să regândim în modul cel mai simplu cu putință
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
trebuie să vedem dacă nu cumva, pornind de la unele presupoziiții ale experiementelor filosofice evocate, aceste angajamente se pot retrage chiar în orizont judicativ, adică tocmai în locul ce este sau măcar pare a fi "natural" pentru ele. În acest demers, integrat reducției judicative, trebuie să pornim de la constituția logică cea mai "durabilă", adică de la subiect. De altminteri, am pornit deja, fiindcă precizările metodologice, care țintesc întâi spre "forma" unui discurs și apoi spre ceea ce aceasta poate cuprinde, sunt nici nu s-ar
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
durabilă", adică de la subiect. De altminteri, am pornit deja, fiindcă precizările metodologice, care țintesc întâi spre "forma" unui discurs și apoi spre ceea ce aceasta poate cuprinde, sunt nici nu s-ar putea altfel "logice", în primul rând. În privința subiectului, potrivit reducției care a scos la iveală în-ființarea (constituirea) acestuia ca o "poziție" logică, spre care conduc toate celelalte, ar trebui adăugat că tocmai această concentrare a sensurilor elementelor (și aspectelor) judecății în "poziția subiect" are acum cea mai mare importanță. Poate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
aproape de non-judicativ decât judicativul constitutiv; de asemenea, pe temeiuri expuse anterior, el apare ca pre-judicativ. Numele din urmă nu i se potrivește total, fiindcă el este pre-format judicativ și, de asemenea, pentru că la el se ajunge cel puțin atunci când operăm reducția judicativă după ce am trecut prin judicativul constitutiv; de altminteri, îi spunem "judicativ regulativ" pentru că el are în conținutul său aceleași reguli pe care le are și judicativul constitutiv, însă acestea nu constituie ca atare "subiectul", nu-i conferă acestuia sensurile
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
deja părtinit, ordonat și autorizat, însă într-un mod mai degrabă pre-operațional. Aici se află încă un motiv serios de a socoti judicativul regulativ drept pre-judicativ. Oricum, logicul se întregește prin judicativul regulativ. El ocupă astfel un spațiu pe care reducția operată până acum nu ni l-a scos la iveală: spațiul pre-operațional; fără să fie vorba despre o cantonare a logicului în acest loc. De fapt, acest loc este ținut sub dominația judicativă numai în măsura în care elementele sale pot fi formalizate
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]