1,577 matches
-
spus Dumnezeu, când v-a așezat aici? Femeia: Putem să gustăm din toți pomii grădinii afară de „pomul cunoștinței binelui și răului”. Diavolul: De ce? Femeia: Pentru că în ziua când vom gusta vom muri negreșit. Satana a înțeles totul. Înțelese că Dumnezeu reedita același proces de ascultare, ca și pentru el, dar la un nivel nou. La nivelul unei existențe perisabile (stricăcioase). O existență spirituală și materială în același timp. Dacă ar fi intuit atunci această condiție a noii făpturi, de a rămâne
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
nici nu putea mânca. Timpul îl petreceam în rugăciuni și convorbiri duhovnicești. Dânsul fusese în lagărul de la Miercurea Ciuc (1938 1939 sub Carol al II-lea), unde fratele său, Radu Papacioc, fusese ucis într-o noapte sângeroasă ca a Sfântului Bartolomeu, reeditată pe pământul țării noastre de Carol al II-lea și camarila lui. Ființa sa, ca a altor legionari, era marcată fizic de privațiuni și suferințe, sufletele însă li se luminaseră și mai mult. De la dânsul am învățat nu numai să
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
întinse prin vizete. Ni s-a servit iahnia de fasole cu carne de porc, bine aromată, câte o gamelă cu vârf, după ce ani de-a rândul am primit murături fierte, arpacaș sau uruială de soia cu gărgărițe și terci. Se reedita un atentat fizic și moral pe care-l încercase și maiorul Munteanu în 1944. Cei care aveam experiență am sesizat intenția diabolică, amintindu ne de anii terorii antonesciene. Nu mâncați! Veți muri dacă mâncați! Veți face ocluzii intestinale și nu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
mincinoși și vor da semne mari și chiar minuni, ca să amăgească, de va fi cu puțință, și pe cei aleși (Matei 24, 24) În numele acestei mărturisiri trag un semnal de alarmă. Nu vă lăsați înșelați! Mișcarea Legionară nu poate fi reeditată, ca formulă politică, de cei ce se autoinvestesc șefi ai ei sau de cei care își asumă în mod subiectiv calitatea și dreptul de a o reprezenta. Mișcarea Legionară a existat și există ca un corp de mărturisitori disciplinați, cu
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
M-a mișcat să primesc recenzia d lui Satco, Într-adevăr serioasă și edificatoare. Este un medalion omagial pentru carte și pentru persoana dvs. Vă felicit, cu urări de noi comentarii. Eu tot mă mai gândesc că ideea de a reedita Lovineștii, cu unele adăugiri, bunăoară adnotări la volumele Jurnalului, cu lămuriri și eventual ceva anecdotică pe care v-o reamintesc, nu e chiar o utopie. Nu știu cât de dificil v-ar fi să vă procurați, În caz că nu aveți, un casetofon, pe
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
se strânge inima când mă gândesc că sunteți un solitar atât de discret. Dacă nu m-ar fi Îndrumat doamna Lovinescu, mărturisesc că nu aveam știință de cartea dvs. Ar merita - după lectura Jurnalului - s-o dezvoltați și s-o reeditați, corectând datele și - cu siguranță - luminând o mulțime de detalii din enigmaticele note privind familia sa, ale lui E. Lovinescu. Noua ediție va trebui să aibă neapărat și arbore genealogic. În mare măsură, relațiile de rudenie le descâlcisem și eu
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
că editura se va profila pe lucrări de artă grafică. Astfel, Vasile Petri tipărește Nou ABC DAR românesc (1878, cu numeroase ediții), și Legendar sau carte de citire pentru școlile poporale (1913), Dimitrie Comșa - Albumul de crestături în lemn (1904, reeditat în 1909), I. Apolzan - Uneltele de mână de la lemnărit (1908) ș.a. În 1896, conducerea firmei este preluată de Peter Drotleff, fiul lui Josef Drotleff (junior), care va recurge la o modernizare fără precedent a editurii. La aceeași instituție apelează și
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286877_a_288206]
-
să nu fie minimalizat în istoria Transilvaniei. După el, trecutul poate aduce argumente prin care poporul își apără originea și individualitatea. Apar în paginile T. documente din foarte bogata arhivă a comitelui Iosif Kemény (publicate de Șt. Moldovanu); G. Barițiu reeditează cronicile lui M. Cserei și P. Apor; I. Ardeleanu face cunoscute documentele referitoare la români aflate la Vatican. Se publică acte din arhiva bisericii din Șcheii Brașovului și din colecția lui B. P. Hasdeu. Deși chiar în epocă s-au
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290242_a_291571]
-
pe Titus? — Scuză-mă. Dar, zău așa, încearcă să privești lucrurile în lumina asta. Dragostea ta pentru fata asta, pe când era fată, a rămas în stare de suspensie în urma unui șoc. Acum, șocul reîntâlnirii cu ea te-a determinat să reeditezi toate vechile sentimente pe care i le-ai nutrit cândva. E o șaradă mintală, poate că necesară, oricum își are propria ei necesitate, da nu aceea pe care o crezi tu. Desigur, nu poți depăși imediat starea în care te
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
citit nici măcar un vers. Chiar dacă James ar fi cel mai mare poet al secolului nostru, trebuie să mai aștepte până să ajungă la recunoaștere. Cred că va trebui să aștepte până după moartea mea. James spunea că eu încerc să reeditez iubirea mea pentru Hartley, și că toată această acțiune se va volatiliza ca într-un basm, când ceasornicul bate ora douăsprezece. Să-mi fi fost necesară o asemenea șaradă și, pe de altă parte, o astfel de dragoste reeditată nu
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Și regret oare că această teamă a părăsit-o? Viețuiește în mine un tiran tic\los, asta e cert. Dar cum de a reu[it Lizzie s\ ajung\ la ceea ce a dorit? Poate că și ea a trebuit să-și reediteze dragostea pe care mi-o purtase, să retrăiască toate vechile frământări, pentru ca să o poată transfigura. Numai că ea pare să fi izbutit, în timp ce eu am dat greș; ea și-a perfecționat iubirea, pe când eu am distrus-o pe a mea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2341_a_3666]
-
Ion Vitner vor denunța "confuzia valorilor" și "poziția net idealistă" a criticului. Chiar și așa, Călinescu nu renunță la instrumentele sale. Ba chiar continuă a lucra la îmbunătățirea Istoriei literaturii române. Știe limpede că nu mai e cale să o reediteze, dar pariul său nu e cu prezentul, ci cu posteritatea. Iar acest pariu Călinescu l-a câștigat, în ciuda oricăror compromisuri. Ar fi însă tendențios să analizăm compromisurile unui mare scriitor scoțându-le din contextul care le-a generat. Sigur, e
[Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Roșie de Gheorghe Atanasiu), nuvele (Petru Vintilă, S-a stins pe drum un felinar), proză reportericească (Oameni și locuri din Căraș de Virgil Birou). Corespondențe trimit Filaret Barbu (Scrisori vieneze), Nicolae Ivan (Scrisori din Paris, Scrisori din Veneția) ș.a., se reeditează extrase din Scrisori bănățene de Cora Irineu. Cu memorialistică se produc Ion Montani (Cum s-a întemeiat „Luceafărul”), Gheorghe Dinteanu (Amintiri de la „România Jună”) , Ion Russu-Șirianu (Amintiri de la „Tribuna”), Sever Bocu (Memorii) ș.a. Însemnări de călătorie publică Ion Simionescu, Aurel
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290509_a_291838]
-
Dar cred, ca unul care mă consider totuși o parte a aceleiași biosfere, că interesul ei trebuie să treacă Înaintea moftului meu. Fie doar pentru a lăsa Naturii - care „știe mai bine“ - să decidă. Doar că... Chiar știind totul, dar reeditând vechile greșeli - à propos: cineva spunea că istoria ne Învață că greșelile trecutului trebuie repetate - cu bruma de cunoaștere, dar spectacular trâmbițată, În ale geneticii, producem altă deturnare, și mai insidioasă: Obligând cobaiul geneticii devenite biotehnologie, banala Escherichia coli, banală
Gânduri în undă by Cristinel Zănoagă () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1186_a_2365]
-
grafice de atunci și cu coperta și marginile roase din cauza reactivilor și numărului de mâini prin care au trecut, mi-au fost de mare ajutor încă multă vreme în desfășurarea lucrărilor practice. A urmat apoi în 1998 manualul de „Hidrobiologie” (reeditat în 2000) și în 2001 cel de „Biologie marină”. Volumul mare de informații pe care le conțineau ambele manuale a făcut ca acestea să fie citate în aproape toate cursurile de specialitate din țară publicate de atunci. În 1990 domnul
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
concretizat prin derularea a 16 contracte de cercetare în calitate de director, din care 13 în domeniul hidrobiologiei. La Agigea domnul profesor Mustață a organizat trei sesiuni științifice dedicate aniversării înființării Stațiunii Biologice Marine. De asemenea, sub îngrijirea domnului profesor au fost reeditate o serie de volume monumentale, printre care menționez „Ihtiofauna Mării Negre” lui Ioan Borcea și „Freatobiologia” lui Constantin Motaș. Consider că apogeul carierei universitare îl reprezintă studenții și discipolii pe care îi formează un profesor și care îi continuă cercetările. În
75 - VÂRSTA MĂRTURISIRII by Gheorghe Mustaţă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/794_a_1652]
-
au apărut unele traduceri și primele lucrări ale unor autori români despre China. În ianuarie 1917 a apărut lucrarea intitulată Aspecte și fragmente din civilizația și gândirea chineză de la origine până la zi, semnată de Mihai Negru. Această carte a fost reeditată în anul 1937 sub titlul China și poporul chinez. Notele de călătorie Străbătând China de la Shanghai la Pekin au fost publicate de I. Vasilescu Nottara, unul dintre primii turiști români în China, în anul 1926. În anul 1930, un grup
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1528_a_2826]
-
greșeli de tipar, dar poate să le semnaleze tovarășul profesor Piru). Articolul despre Bacovia a apărut frumos și e și paginat pe o coloană (cum aș vrea să apară și acesta despre Pompiliu Constantinescu). Nu înțeleg de ce nu s-a reeditat și studiul monografic despre T. Arghezi, din 1940. Cunoști ceva în acest sens? În așteptarea unui răspuns, te salut cu toată prietenia, M. Drăgan P.S. Am primit două exemplare din Ateneu, nr. 9. </citation> (78) <citation author=”Mihai Drăgan” loc
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
orientează, sistematic, spre vîrful piramidei intelectuale. Ce să mai spun eu, cînd sunt atacați Eminescu, Călinescu, Preda, Nichita Stănescu, iar acum în urmă, - Noica, Buzura, Simion? și cred că demenții nu se vor opri aici. Vor cu orice preț să reediteze, în numele democrației, perioada anilor ’50. Acum ar trebui făcută polemică, dar unde? Cronica nu-mi publică nici măcar articolele de istorie literară comandate de ei! „Colegi”! „Prieteni”!... Sunt prea dezamăgit de toate și-mi este o silă imensă de multe. Vom
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
Porvenir (Țara de Foc), Caracas, Ciudad de Mexico, Guadalajara, Monterrey, Cuernavaca, Pachuca, Tlaxcala, Toluca, Acapulco etc. (peste 80, dintre care 46 în Mexic). Coautor al Ghidului de ceremonial și protocol (2000), tradus și editat în Mexic în anul 2002 și reeditat în statul Tlaxcala (2006). Participant la al V-lea și al VII-lea Congres Nacional de Protocol din Mexic (noiembrie 2003 și octombrie 2005). Distincții În Spania: profesor onorific al Societății de Studii Internaționale din Madrid; Medalia de Aur Juan
[Corola-publishinghouse/Administrative/1547_a_2845]
-
trecut, pe comportament și nu pe sentimente. În procesul educației el trebuie să dezvolte responsabilitatea personală a elevului asupra modelului comportamental. Elevul trebuie determinat să privească realitatea În față și să admită faptul că trecutul său nu mai poate fi reeditat. De asemenea, el trebuie să accepte responsabilitatea deplină pentru comportamentul său. Educatorul trebuie să considere importante Încercările elevului de a reuși, precum și intențiile sale cu privire la viitor, dar nu trebuie să admită motivațiile inconștiente ca scuză pentru comportamentele greșite. În sfârșit
Integrarea şcolară a copiilor cu CES şi serviciile educaţionale de sprijin în şcoala incluzivă by Elena MATRAN, Ana ONOFREI, Angelica MATRAN () [Corola-publishinghouse/Science/1136_a_2186]
-
concurență pe culoarul de „centru-dreapta“. Extinderea partidului, care a Înglobat și o grupare ieșită din vechiul P.D.S.R., a dus la situația curioasă ca În primele poziții să ajungă foști miniștri ai lui Iliescu: un compromis aparent necesar pentru a nu reedita jocul pierzător al țărăniștilor. Cât privește Partidul Democrat, și acesta a realizat o operație majoră: l-a debarcat pe liderul său istoric Petre Roman (teribil șifonat la alegerile din 2000), punându-l În locul lui pe Traian Băsescu, neconfortabilul și pitorescul
România ţară de frontieră a Europei - ediţia a IV-a by Lucian Boia () [Corola-publishinghouse/Memoirs/587_a_1291]
-
Popescu); strădaniile lui, conjugate cu cele ale Editurii, n-au putut împiedica sacrificarea a nu mai puțin de 133 de pagini din textul trimis cenzurii. Dar chiar și așa, Jurnalul lui Chelariu a constituit o apariție de excepție (a fost reeditat nu de mult deocamdată, n-am văzut decât vol. I sub titlul "Strada Lebedei nr.8", Ed. "Paideia", prefață de Mircea A. Diaconu). Evenimentele din 1980 au permis unele reparații și în cazul Chelariu evident, prea târzii. Devenise profesor la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
le ignoră. Iată, de pildă, tezaurul de informații reprezentat de cărțile lui Rudolf Șuțu (el își scrie numele "Suțu", probabil din pricina ortografierii franțuzite "Suotzou"); cele două volume din "Iașii de odinioară" (1923, 1928) nu s-a învrednicit nimeni să le reediteze, iar cercetarea lor este permisă doar în regim de sală la Biblioteca Universitară, așa că au rămas necunoscute marelui public. Nu-i o carte cu cine știe ce virtuți stilistice și însemnată valoare literară a scriiturii în sine. Dimpotrivă. Este, însă, doldora de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]
-
indignare? A apărut cândva, la noi, o "Mică enciclopedie a transporturilor", carte ce nu se mai găsește pe nicăieri. Exemplarul pe care-l am e rufos de-a binelea și cum l-ai deschis, filele încep să zboare. N-o reeditează nimeni? Între cele două coperți se închide o întreagă lume! În veacul ce-a trecut, trenul însemna, pentru români, ehei, mult mai mult decât reprezintă acum! Gările erau adevăratele centre vitale ale localităților binecuvântate cu tren. Nevasta șefului de gară
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1578_a_2876]