907 matches
-
Procopie sau a lui Darie traduce în planul realității profane un "eșec al referinței". În cheie semiotică, este situația "preaplinului semiotic" în care unui semnificant îi corespund mai mulți semnificați. Eșecul referinței rezultă nu din cauza existenței vreunui "obstacol" în "istoria referențială" a acestui nume, ci pluridenominației, strategie pe care autorul o folosește în Podul, Tinerețe fără tinerețe, Ivan. Fiecare din numele care servesc aceluiași referent - același individ cu identități diferite - este o carte de identitate pentru o lume posibilă. Ceea ce explică
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
1998. Ocinic, Mirela, "Lumi posibile, experiențe insolite", în Euphorion, nr. 5-6/ mai- iunie/2007. Olinescu, Marcel, Mitologie românească, Editura 100+1 GRAMAR, București, 2004. Oltean, Ștefan, Lumile posibile în structurile limbajului, Editura Echinox, Cluj, 2003. Oltean, Ștefan, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006. Otto, Rudolf, Sacrul. Despre elementul irațional din ideea divinului și despre relația lui cu raționalul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1996. Pamfile, Tudor, Mitologie românească, Editura Allfa, București, 1997. Pamfile, Tudor, Sărbătorile de vară la români
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
p. 169; Eugen Simion, Mircea Eliade. Nodurile și semnele prozei, Editura Univers Enciclopedic, București, 2005, pp. 61, 161, 232. 3 Thomas A. Sebeok, Semnele: o introducere în semiotică, Editura Humanitas, București, 2002, p. 83. 4 Ștefan Oltean, Introducere în semantica referențială, Editura Presa Universitară Clujeană, Cluj-Napoca, 2006, pp. 103, 208, 211. 5 Ibidem, p. 102. 6 Toma Pavel, Lumi ficționale, Editura Minerva, București, 1992, pp. 24, 54. 7 Ecaterina Mihăilă, "Despre geneza și funcția numelor proprii", în Limba română, nr. 3
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
33. G. Glodeanu, op. cit., p. 255, stabilește analogii pe baza sonorității: numele lui Arhip "amintește prin rezonanțe de Arhetip". 846 Toma Pavel, în op. cit, pp. 63-64. (Toma Pavel îl citează pe Keith Donnellan cu teoria despre obstacolele în istoria referențială a numelor și eșecul referențial.) 847 Mircea Eliade, op. cit., p. 217. 848 Ibidem, p. 218. 849 Ibidem, p. 224. 850 Ibidem, p. 238. 851 Ioan Petru Culianu, Ultimele clipe ale lui Mircea Eliade. Mahăparinirvăna, în Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
255, stabilește analogii pe baza sonorității: numele lui Arhip "amintește prin rezonanțe de Arhetip". 846 Toma Pavel, în op. cit, pp. 63-64. (Toma Pavel îl citează pe Keith Donnellan cu teoria despre obstacolele în istoria referențială a numelor și eșecul referențial.) 847 Mircea Eliade, op. cit., p. 217. 848 Ibidem, p. 218. 849 Ibidem, p. 224. 850 Ibidem, p. 238. 851 Ioan Petru Culianu, Ultimele clipe ale lui Mircea Eliade. Mahăparinirvăna, în Mircea Eliade, Memorii (1907-1960), Editura Humanitas, București, 1991, 1997, p.
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
a științei, ne apare mai degrabă a garanta o fecunditate de nebănuit (...). O gândire pluralizată nu se poate apropia de ordonarea pluridimensională a lumii, decât acceptând să rupă compartimentările științelor, să epureze limbajele dialectale ale disciplinelor. Efervescența cunoștințelor, repunerea problemei referențialilor, criza paradigmelor... ar trebui să ne invite să combinăm instrumentele intelectuale (...). Dacă trebuie, mai mult ca niciodată, să ne păzim de cheile ce deschid toate ușile, se cuvine, dimpotrivă, să ne dotăm cu un număr mare de chei, ce permit
Antinomicul în filosofia lui Lucian Blaga by Valică Mihuleac [Corola-publishinghouse/Science/886_a_2394]
-
succesiune de alegeri trebuie să ne asumăm un punct de plecare și, în acest sens, identificăm valoarea intrinsecă în acest punct de pornire. Altfel, dacă am avea numai serii continue de alegeri fără a le raporta la un asemenea punct referențial, atunci am ajunge la concluzia că fie toate alegerile noastre se bazează pe valori și că putem acorda valoare la orice fie că nu putem să ne bazăm pe valori în ghidarea acțiunilor noastre și că totul este lipsit de
Etica mediului: argumente rezonabile și întâmpinări critice by Constantin Stoenescu () [Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
afirmă în viziunea poetică, își creează un Spațiu propriu care nu mai are nimic comun - sau, în orice caz, foarte puțin - cu spațiul real"23. Autoafirmarea imaginii implică negarea lucrului existent; imaginea nu doar se desprinde prin reducție de realitatea referențială, dar o și neagă, propunându-i replica unei alte perspective. Negare care însă nu atentează la real decât în ipostaza sa imediat fenomenală, de apariție ce trebuie eclipsată. De aceea "negația nu desființează lucrul negat, ci - din contră - îl întemeiază
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
nespusul se absoarbe inspirator în fondul originar al semnificabilului nemanifestat arată imaginea retrasă în inaparentul unei rostiri care ni se dă în imaginație înainte și dincolo de cuvântul rostit al textului 43. Cuvântul nu numai că e privat de funcția sa referențială și de valența reprezentării; el e evacuat din chiar orizontul desemnării discursive, redus la tăcere și la nevedere. O reducție radicală care îi destramă corporeitatea poetică, o destituie până la firavul trup poetal al unor imagini abia - deja - posibile, așa cum se
Poetică fenomenologică: lectura imaginii by Dorin Ștefănescu () [Corola-publishinghouse/Science/84974_a_85759]
-
comunicării. Încă din 1933, K. Bühler identificase trei funcții ale limbii: expresivă sau emotivă (desfășurată la emițător; exprimă atitudinea acestuia în procesul de comunicare), conativă (orientată spre destinatar; este specifică modalității imperative și interogative a comunicării) și funcția cognitivă sau referențială (orientată spre referent). La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
La acestea, Roman Jakobson adaugă alte trei funcții - fatică, metalingvistică, poetică - completând schema lui K. Bühler. Având în vedere un număr de șase factori - emițătorul și receptorul, mesajul, contextul și contactul, codul - R. Jackobson stabilește șase funcții ale limbii. Funcția referențială, numită și denotativă/informațională/cognitivă (raportată la context) este identică funcției de reprezentare din teoria lui K. Bühler. Sfera de manifestare este realitaea extralingvistică, non-verbală pe care se întemeiază planul semantic al textului, al mesajului din terminologia lui R. Jakobson
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
munte" are drept definiție de dicționar: "ridicătură a scoarței pământului mai mare decât dealul, de obicei stâncoasă și depășind înălțimea de 800 de metri" (DEX, 1982). Denotația "munte" este direct legată de realitatea non- verbală, realizând funcția denotativă și/ sau referențială - pe de o parte - și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea funcției denotative impune un înalt grad de complexitate în cercetare, dată fiind diversitatea tipurilor
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
și funcția de comunicare, pe de altă parte. Funcției denotative îi aparțin enunțuri neutru-informative, de tipul: "Anatomia este știința corpului omenesc". Abordarea funcției denotative impune un înalt grad de complexitate în cercetare, dată fiind diversitatea tipurilor de incidență. Prin funcția referențială, limba actualizează sensul conceptual al laturii "semnificat" al semnului lingvistic, actualizează conceptul specific unei clase de obiecte (de ex. flori de grădină reprezintă o clasă specifică de plante) și/sau categoria tuturor referenților posibili ai unui cuvânt. Grație aceleași funcții
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
colocutorului său, angajarea lui într-un anumit fel în receptarea mesajului" (I. Iordan, V. Robu, 1978: 67). Funcția conativă derivă din funcția de comunicare și este strâns legată de funcția denominativă. Comunicarea nu înseamnă doar transmiterea unei informații despre planul referențial. În conversația curentă, funcția conativă eliberează gândirea de limitele închise ale contactului direct cu realitatea înconjurătoare. Trăirile personale se actualizează prin formule de adresare directă (la colocutor cu alocutive în cazul vocativ), prin construcții incidente (vizează direct colocutorul) de tipul
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
referent) "metalimbajul" este utilizat în investigarea și discutarea "limbajului obiect". Metalimbajul transmite informații despre limbaj și/ sau despre un anumit cod, devine el însuși obiect de descriere în enunț. În enunțul: "Nu se spune "el sunt", ci "ei sunt", contextul referențial al mesajului (acordul dintre subiect și predicat) este codul limbii înseși (nu "el sunt", ci "ei sunt"). Limbajul gramaticii limbii materne (DSL, 2005) este un alt exemplu clasic de metalingvistică, dicționarul și gramatica /gramaticile codului unei /unor limbi străine pe
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
Desemnarea conceptului este motivată prin consens, în terminologie. II.2.3. Referent/ referință În cercetarea semnului lingvistic, Ferdinand de Saussure a fost preocupat de relația dintre semnificat și semnificant, neglijând referentul, adică entitatea extralingvistică pe care cuvântul o denumește. Relația referențială nu este prezentă în conținutul tuturor cuvintelor. Termenii abstracți nu au un referent în realitatea extralingvistică (înțelepciune, fericire, bunătate etc.). Prepozițiile și conjuncțiile sunt instrumente gramaticale fără referent. Valoarea denominativă este dată de relația dintre semnificația termenului și capacitatea lui
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
formă în ambele exemple). Această caracteristică definește omonimele capră, broască, lac. Termenul primar este întotdeauna arbitrar. Așa de pildă, cuvântul lac, denumind suprafața unei ape este arbitrar în relația sa internă, ca și în raportul cu realitatea exterioară, cu planul referențial. Cuvântul derivat, însă, desemnând substanța care dă luciu unghiilor/ parchetului etc. este motivat intern prin asemănarea în plan ontologic (reflectată în planul conștiinței) dintre lac - realitate geografică, și lac - luciul folosit în cosmetică/ în industria chimică. b. Motivarea externă se
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
prin prezența ambilor termeni ai metaforei, fenomen pe care îl regăsim și în limbajul de internet al limbii maghiare: hu. net követés/ hálózati követés. Corpusul de metafore terminologice din lexicul de Internet reprezintă o categorie de termeni cu valoare denominativă, referențială, creați printr-un dublu transfer: 1) intern, de la scheme preconceptuale la domeniul-țintă; 2) extern, de la o limbă - sursă la limbile - țintă. Indiferent de domeniul-sursă, metafora informatică este fundamentată pe analogie. Procesul de decodare a metaforelor din domeniul HTML, a Lexicului
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
în primul enunț, particular - în al doilea, ca și de mărcile "subiective" de opoziție utilizate de cei doi jurnaliști: impersonal/ neparticipativ (contraatac, substantiv comun, nearticulat), personal/ participativ (contraatacul, substantiv comun, articulat cu alticol hotărât proclitic). În deplin acord cu contextul referențial, extralingvistic (politic, de natură socio-umană, culturală) echivalența "contraatac"= "ripostă politică" impune o atitudine, este corelată contextual, cu toponime/ antroponime etc. elemente fundamentale în fixarea imaginii persoanei publice. Seria de metafore ale persuasiunii - "atac", "contraatac" - a devenit o procedură de focalizare
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
cuvintelor savante care au pierdut cuvântul-bază: hipoxie, hipoglos și au neutralizat relațiile sintagmatice interne. Notele lor comune sunt de altă natură: atât semnul hipoglicemie, cât și hipoxie pot stabili relații sintagmatice exterioare prin care să consolideze unitatea cognitivă (la nivel referențial) printr-o formă redundantă din punct de vedere lingvistic (cf. Hipoglicemia este nivelul scăzut al glucozei. Suferă de hipoglicemie.). Orice mutație semantică ilustrează rolul referenților - la nivel gnoseologic și influența raporturilor asociative asupra constituirii semnificațiilor reale ale semnelor - la nivel
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
legat de obiceiul romanilor posesori de animale, de a da cu împrumut un număr de "capete". 4. Paradigmele strategiilor economice (procese, evenimente, funcții, acțiuni discrete în domeniul business-ului). Limbajul strategiilor (dezvoltat tot pe metafora sportivă) se deosebește conceptual și referențial, de celelalte acte sociale prin termeni și unități terminologice cu referenți din ramura schimburilor dintre agenți - schimb (en. exchange; fr. échange; es. canje, cambio); schimb valutar (en. currency exchange; fr. échange des dévises). Numeroase concepte sunt actualizate prin termeni cu
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
va atrage în limbajul tehnicii adjective și/ sau substantive care vor restrânge referința noțiunii generice la domeniul tehnic: pompă hidraulică, pompă submersibilă// pompă de vacuum, pompă de injecție etc. Fiecare domeniu specializat impune un grad absolut de compatibilitate conceptuală și referențială între elementele de structură ale unei sintagme terminologice. Cea de-a doua observație privește statutul adjectivelor categoriale. Chiar dacă, într-o măsură infinit mai mică decât adjectivele calificative, sfera conceptuală a adjectivelor categoriale prezintă anumite grade de deschidere conceptuală/ specializată. Este
Lingvistică și terminologie: hermeneutica metaforei în limbajele specializate by Doina Butiurcă () [Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
conferențieze la București), i-a cerut lui Moscovici să vină să organizeze un grup de psihosociologi la Geneva, acesta l-a recomandat pe colegul său Doise. Iar acesta a rămas definitiv acolo, organizând un grup de cercetători care au devenit referențiali pentru toate laboratoarele similare din Europa. Profesorul Doise m-a ajutat să proiectăm primul manual românesc de psihologie socială, după 1989, a oferit burse și sprijin unor tineri din grupul nostru ieșean, a conferențiat la noi și i-a Încurajat
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
poezie; (puține sunt cărțile de poezie care să aibă o atât de perfect sincronizata menire...), se Întâmplă, si nu, În cazuri izolate, că titlul să fie bun iar conținutul să fie prost, sau invers; este o carte parțial sau complet referențiala. Dacă privim istoric evoluția poetica a lui Al. Tăcu, vom observa că aceasta se Încadrează la mijlocul dintre generațiile: una acut voind să ducă până la sacrificiu ceea ce ne-a dat perioada interbelică - și aici mă refer la C. Tonegaru, M. Crama
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
caracterului științific al sociologiei b. contribuabil de marcă la instituționalizarea sociologiei c. cel care a consolidat autonomia sociologiei în cadrul științelor umaniste. d. fondatorul școlii franceze de sociologie e. unul dintre cei mai influenți gânditori, deschizând prin opera sa un capitol referențial al evoluției ulterioare a sociologiei. Autorii acestor aprecieri, larg acceptate în comunitatea sociologilor, evidențiază rolul imens jucat de Durkheim în existența de astăzi a sociologiei și subliniază faptul că el reprezintă o bornă esențială presărată pe drumul înscris în foaia
Deschideri spre o istorie a sociologiei by Dumitru Popovici [Corola-publishinghouse/Science/972_a_2480]