1,230 matches
-
contextul comunicativ care înglobează, într-o accepție amplă, atât datele de natură lingvistică (vecinătăți lingvistice, strategii discursive, dimensiune intertextuală), cât și pe cele de natură extralingvistică (politica editorială a publicațiilor la care scrie Eminescu, specificul publicului țintă, finalitățile scrisului jurnalistic, referențialul politic reprezentat ș.a.). Investigarea publicisticii lui Mihai Eminescu nu poate face abstracție de mediul germinativ al textelor, de contextul istoric și socio-cultural al epocii și nici de rolul și specificul presei în această perioadă. Majoritatea pragmaticienilor atribuie conceptului de context
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
proces de recontextualizare, premisă necesară înțelegerii atitudinilor și judecăților jurnalistului. Mai mult decât alte tipuri de limbaj, limbajul mediatic este marcat, din punct de vedere structural și funcțional, de aspectele vieții sociale. Tributar din punct de vedere al conținuturilor unui referențial istoric particular, scrisul jurnalistic poartă amprenta funcțiilor pe care le îndeplinește. Într-o interpretare ideală (a se citi utopistă), limbajul publicistic vizează un proiect civilizator, axat pe informarea și educarea publicului cititor, iar "articularea strategiilor de generare și consum, aproximarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
generare și consum, aproximarea universurilor de așteptare, definirea genurilor mediatice în funcție de un proiect de cunoaștere sau de unul hedonist rămân problematici majore ale cercetării"429 în acest domeniu. Considerăm că specificul limbajului jurnalistic este dat de procesul de resemantizare a referențialului evenimențial, potrivit finalităților demersului jurnalistic și în acord cu orizontul de așteptare al publicului cititor. În acest sens, publicistica eminesciană propune o "lectură" particulară a evenimentelor ce caracterizează societatea românească a veacului al XIX-lea, exprimând în același timp atitudinile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
politic cultivat de presa românească din secolul al XIX-lea este configurat, pe de o parte, de caracterul istoric al limbii, într-o epocă în care normele limbii literare rămân doar un deziderat, iar pe de altă parte, de particularitățile referențialului politic, ale contextului social-istoric care generează conținuturile mesajului publicistic. Începând cu cea de-a doua decadă a veacului, remarcăm specializarea tematică a publicațiilor, care semnalează în cadrul articolelor program direcțiile tematice și principiile de elaborare a materialelor. Definirea politicii editoriale are
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
lumina acestor observații, judecățile privind violența și virulența limbajului politic eminescian se nuanțează și își pierd temeiul. Limbajul publicisticii eminesciene este specific pentru limbajul cultivat de presa românească în veacul al XIX-lea, problematica abordată de Eminescu fiind generată de referențialul evenimențial al epocii. Individualitatea limbajului politic cultivat de poet derivă din modul de organizare a discursului, din detenta temporală a demersului jurnalistic, din acribia cu care își redactează articolele, din bogăția și eleganța expresiei verbale, din grija și respectul față de
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
acest lucru s-a datorat, în mare parte, fie afinităților lor ideologice, fie ignorării orizontului social, istoric și politic care a generat textele. În aceste condiții, am considerat necesară o incursiune în istoria veacului al XIX-lea, o întoarcere la referențialul evenimențial al publicisticii eminesciene. Prezentarea problematicii secolului al XIX-lea, a aspectelor sociale, economice și politice din acele timpuri, consemnarea principalelor evenimente de politică națională și internațională ale vremii, a contribuit la formarea unei perspective de ansamblu asupra epocii eminesciene
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
a secolului al XIX-lea, se împletește în textura articolelor eminesciene cu excursuri istorice, cu analize și glosări tematice, cu evidente valențe paideice. Instituind o grilă particulară de lectură a epocii din care face parte, jurnalistul operează selecții în densitatea referențialului politic, impunând direcții tematice cu rol de responsabilizare a opiniei publice față de actele politice ale vremii. Expresie a unui moment istoric particular, publicistica eminesciană relevă, dincolo de conținutul informațional specific discursului mediatic, valorificarea, la nivelul structurii de profunzime, a unor mituri
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
atitudinile și opțiunile politice ale jurnalistului eminescian se nuanțează. Din punct de vedere semantic, limbajul politic eminescian este caracteristic discursului publicistic cultivat în cea de-a doua jumătate a secolului al XIX-lea, iar problematica articolelor este comună, fiind tributară referențialului evenimențial al epocii. Dincolo de limitele unui astfel de instrument de analiză care se rezumă la cuantificarea inventarului lexical pe clase semantice stabilite anterior, procesarea corpusului publicistic cu ajutorul DAT a oferit informații relevante privind direcțiile tematice ale publicațiilor și, implicit, concepțiile
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
mesajul este organizat estetic. Mesajul trebuie să placă, să-l sensibilizeze pe receptor, să determine emoții artistice. Roman Jakobson este de părere că în textul poetic informația este ambiguizată, datorită superiorității pe care o are funcția poetică asupra celei reprezentative (referențiale). în textul poetic, emițătorul, receptorul, contextul, toate sunt dedublate sau au chiar trimiteri multiple. Lingvistul analizează mesajul poetic ca fiind unul aparte printre celelalte tipuri de limbaje, datorită predominanței funcției poetice. în limbajul poetic sunt reprezentate toate funcțiile, dar cea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
conativă sau de apel (Bühler). în legătură cu mesajul poetic, E. Coșeriu preia de la predecesorii săi două idei: aceea a izolării mesajului, a concentrării în mesaj și ideea relațională. Lingvistul vorbește despre un mănunchi de funcții de evocare grupate în jurul funcției referențiale. Este vorba de relații ale semnului lingvistic: (1) cu alte semne: un raport material (rime, ritm...) și de conținut (ex.: chauve-souris înseamnă liliac în limbajul uzual, dar, cu ajutorul funcțiilor de evocare actualizate în mesajul poetic, el poate trimite și
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
în discursul public actual / 240 3. Reconfigurarea textemelor caragialiene în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur / 291 4. Funcții ale textemelor în discursul "poetic" / 307 Concluzii / 311 Bibliografie / 315 Abstract / 339 Cuvânt-înainte Cartea de față se bazează pe o
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în discursul public actual / 253 4. Creația de sens în discursul "informativ" / 261 Capitolul VI: Textemele din perspectiva poeticii lingvistice / 265 1. Există o poetică a textemelor? / 265 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur / 273 3. Macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual în Creanga de aur / 291 4. Funcții ale textemelor în discursul "poetic" / 307 Concluzii / 311 Bibliografie / 315 Abstract / 339 Cuvânt-înainte Cartea de față se bazează pe o teză de doctorat susținută în anul 2011 la Universitatea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
semantic", ci o transgresiune a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a unei "lumi" (de semnificații) și o înscriere pe traseul ("mai adânc") al "mutațiunii" orizontice (de natură ontologică)."402 1.1.2. Cea de-a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
a doua disjuncție fundamentală pentru teoria poezei discursive este aceea între cuantele referențiale (cr) și câmpurile referențiale (CR), termeni inspirați din "semantica integraționistă" a lui B. Hrushovski/Benjamin Harshav 403, dar redefiniți de către Borcilă într-o manieră inedită. Astfel, "cuantele referențiale vor reprezenta unități ale textului, alcătuite din cel puțin doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al cărei sens se poate constitui numai prin imaginarea unei
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
doi termeni, care intră într-o relație metaforică de tip ecuațional, constituindu-se într-o entitate semantică cu potențial referențial imaginativ, al cărei sens se poate constitui numai prin imaginarea unei lumi a textului. Ele se pot grupa în câmpuri referențiale, care vor reprezenta niște structuri dinamice, relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
în câmpuri referențiale, care vor reprezenta niște structuri dinamice, relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata o 'microarticulare', iar la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune din
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
relativ omogene, de sens, instituite în procesul interpretării textuale, care se polarizează și între care se instituie acea dinamică semantică metaforică, descrisă prin strategiile diaforică, endoforică și epiforică. La palierul cuantelor referențiale putem constata o 'microarticulare', iar la palierul câmpurilor referențiale vom constata o 'macroarticulare' a sensului sau tocmai acea dinamică metaforică prin care se construiește sensul global al textului."404 1.1.3. Al treilea set de diferențe se compune din chiar delimitarea strategiilor/operațiilor de articulare a sensului "poetic
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de către filozoful și poeticianul american Philip Wheelwright 405, însă Borcilă i-a redefinit în conformitate cu finalitățile propriei teorii și le-a adăugat o nouă categorie. În consecință, operațiile de articulare a sensului cuprind "(a) strategia diaforică, adică instituirea a două câmpuri referențiale (CRI și CRII) între care există o tensiune ireductibilă (accentuarea dizanalogiei) în raport cu fundalul cunoașterii lumii, (b) strategia endoforică - încercarea de a media această tensiune prin accentuarea analogiilor și suspendarea tensiunii, fie prin "alunecarea" spre unul dintre cele două câmpuri, fie
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
putea fi redescrise, în termenii "poezei" discursive, ca niște operații de resemantizare implicând două câmpuri de referință: unul al referentului propriu-zis (figurat), altul al "referentului" textemic, a cărui particularitate e aceea de a se constitui ca un ansamblu de cuante referențiale sudate ("fixate") prin repetare, dar care își pot (re)activa în text funcțiile semnice și pot contribui astfel la creația de sens. Deși asemenea cazuri sunt mai rare, nu există, în ultimă instanță, nicio condiționare care să le împiedice textemelor
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
ilustrează, în ultimă instanță, "modul în care folosirea "conotativă" a unui anumit stil al limbii poate contribui la constituirea stilului în întreaga operă a unui autor". În paginile de mai jos, vom urma un traseu interpretativ similar. 2. Microarticularea cuantelor referențiale în Creanga de aur 2.0. Apărut în 1933, romanul Creanga de aur este considerat una dintre capodoperele prozei lui Mihail Sadoveanu și ale literaturii române în ansamblul ei. Valoarea cărții a fost explicată de către critica literară prin coerența sa
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
sale. În această secțiune, ne propunem să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
să explorăm modul în care textemele contribuie la construcția sensului romanului și, implicit, la impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în câteva macro-cadre narative. Astfel, putem susține
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
impunerea valorii sale estetice. În acest scop, vom proceda la o triplă lectură, care va urmări succesiv ( a) microarticularea cuantelor referențiale prin intermediul textemelor, (b) macroarticularea câmpurilor referențiale și construcția sensului textual de ansamblu, respectiv (c) funcțiile textemelor în construcția câmpurilor referențiale și a sensului global. Totuși, înainte de aceasta, considerăm că ar fi util să grupăm cele 17 capitole ale cărții în câteva macro-cadre narative. Astfel, putem susține că în romanul sadovenian există șase asemenea unități, care se delimitează după criterii de
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
de aur. Prin urmare, în secțiunea de față ne vom mulțumi să identificăm câteva dintre textemele proeminente ale romanului și să degajăm succint câteva dintre sensurile lor, care ne vor pregăti astfel terenul pentru explorarea modului de macroarticulare a câmpurilor referențiale. Revenind la textul sadovenian, e de semnalat că primul capitol/macro-cadru al romanului vehiculează încă trei texteme, chiar dacă mai dificil de sesizat. Primele două sunt camuflate în descrierea Magului străvechi de la care Domnu Stamatin pretinde că ar fi învățat calea
Textemele românești. O abordare din perspectiva lingvisticii integrale by Simina-Maria Terian () [Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]