3,182 matches
-
cumplite (Județ al sărmanilor), miraculoase (Balaurul) sau glumețe (Iapa lui Vodă), fiecare fiind o piesă antologică de artă narativă. Într-o istorie zbuciumată, plină de seisme, Hanu Ancuței devine un punct geografic privilegiat, un popas simbolic îngăduit scurtă vreme vieții reflexive, când aducerile aminte umplu sufletele cu o dulceață melancolică. Peste bucurii înfrigurate și pasagere cade adesea umbra mâhnirii și, după acțiuni viforoase, vin să se aștearnă lungi tăceri, pe care le rupe doar oftatul cimpoiului sau trosnetul vreascurilor. Câte o
SADOVEANU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289422_a_290751]
-
ocazional al întâmplării cotidiene - cu datări și localizări (casa din strada Labirint, lacul Herăstrău, câteva nume feminine etc.) - la cântarea patriei (Burebista, Bicaz etc.) și la reinterpretarea unor motive livrești (Goliat, Hamlet, regele David), oscilând între retorismul conjunctural și acordurile reflexive slujite de o stilistică aproape muzicală. Ș. își găsește timbrul potrivit în lirica erotică - celebrare cu o sensibilitate delicată și senzualitate rituală, confesiune discretă și memorie cald învăluitoare, căci „dragostea-i uciderea desăvârșită”, „vis și mărginire amânată” (Adânc să credem
SOVA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289805_a_291134]
-
morală. Ea este omul educat, produs al culturii (B. Malinowskiă. Omul este ființa naturală, produsul pulsiunilor și al instinctelor sale fundamentale. Persoana este ființa morală, În cazul căreia interiorizarea valorilor a dat naștere Supra-Eului și conștiinței morale. Persoana morală este reflexivă și responsabilă de actele sale. Ea are capacitatea de a evalua consecința acestora. Își orientează și utilizează voința, conform cu necesitățile și În funcție de circumstanțe. Voința ei trebuie să se acorde cu voința celorlalți, Întrucât persoana are conștiința faptului că este Împreună cu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
sa, resimțită strict În cadrul actului de autoreflectare, În câmpul conștiinței mele. Ea este posibilă numai atunci când Eul are dubla semnificație psihologică și morală, Întrucât cele care fac posibil acest proces sunt valorile morale, fapt rezervat exclusiv omului. Admițând această atitudine reflexivă, prin care Eul personal se gândește pe sine Însuși, printr-un act de interogație, Încercând să se autoexplice și să se autoînțeleagă, rezultă faptul că Eul este nu numai un centru spiritual al aparatului psihic, ci și motorul personalității, În
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În două situații: „când persoana nu vrea să fie ea Însăși, dorind să se debaraseze de Eul său” și atunci când persoana Își manifestă „voința disperată de a fi ea Însăși”. Ce trebuie să vedem În această neliniște dată de Eul reflexiv, de Eul care, raportându-se la el Însuși, se Întreabă pe sine „Cine sunt?”. Departe de a fi un act nefiresc, o criză morală sau chiar o stare patologică, ea trebuie considerată ca reprezentând concentrarea maximă prin care Eul se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
În sfera Psihologiei Morale, pentru simpatie distingem următoarele: - faptul de a participa la stările afective ale altuia sau ale altora, la suferința sau la pedepsele acestuia, fie printr-un fenomen de contagiune psihică spontană, fie printr-un act de atenție reflexivă; - atracția neexplicată, ireflexivă sau chiar irațională, pe care o Încercăm pentru o persoană Înainte de a o cunoaște mai bine; Înclinație sau atitudine spontană către ceva sau către cineva; - acordul sau fuziunea sentimentelor, comuniune sufletească Între două persoane. Responsabilitatea morală este
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Ori de câte ori conștiința morală acționează, ea se va situa ca o autoritate care vine din punctul cel mai Înalt al individualității persoanei respective (Supra-Eul morală. Ea este, prin aceasta, unul dintre principalii factori care contribuie la formularea idealurilor Eului personal. Gândirea reflexivă Conștiința morală nu este singură și izolată. Ea nu este, În esența ei, nici independentă. Aceasta nu trebuie considerată ca reprezentând, În sfera persoanei, un factor tiranic, care conduce dictatorial ființa umană. Ea este o dimensiune și un atribut al
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
reprezentând, În sfera persoanei, un factor tiranic, care conduce dictatorial ființa umană. Ea este o dimensiune și un atribut al Supra-Eului moral, care reflectă În mod critic persoana umană și actele acesteia. Conștiința morală este completată de gândirea explicativă sau reflexivă, de cugetare, care este procesul psihic ce dă o formulare coerentă și inteligibilă conținutului conștiinței morale. Cugetarea este cea care răspunde Întrebărilor ce neliniștesc conștiința morală și care, În același timp, este obligată să le explice. Relația dintre conștiința morală
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ființă neliniștită. Ne dăm seama de această neliniște interioară prin faptul că persoana cugetă, formulează Întrebări și caută răspunsuri. Actul cugetării constă În transformarea neliniștii interogațiilor În formularea răspunsurilor compensatorii sau consolatoare pentru individ. În sensul acesta pusă problema, gândirea reflexivă ne apare ca o continuare și o completare a conștiinței morale, ele fiind inseparabile. Ceea ce conștiința morală trezește În noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
gândirea reflexivă ne apare ca o continuare și o completare a conștiinței morale, ele fiind inseparabile. Ceea ce conștiința morală trezește În noi, ca o stare vag tensională, de cele mai multe ori greu sau chiar imposibil de definit sau de descris, gândirea reflexivă o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
o va formula și explica, făcând-o În felul acesta inteligibilă. Din aceste considerente, cele două procese sunt inseparabile. Orice frustrare sau tensiune sufletească interioară va fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea reflexivă le denumește. Trebuie să vedem În aceasta o dublă funcție: conștiința morală simte și surprinde actul, pe care-l raportează la normele valorice, iar gândirea reflexivă Îl denumește, Îl explică și Îl prezintă ca fapt concret. Tot ceea ce trece prin
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
fi formulată de gândire ca unui enunț. Conștiința morală reflectă actele noastre, pe când gândirea reflexivă le denumește. Trebuie să vedem În aceasta o dublă funcție: conștiința morală simte și surprinde actul, pe care-l raportează la normele valorice, iar gândirea reflexivă Îl denumește, Îl explică și Îl prezintă ca fapt concret. Tot ceea ce trece prin conștiința morală este În mod absolut obligatoriu simțit și gândit anterior de individ. Ea nu este numai o cenzură, ci, mult mai mult, o punere „față-n-față
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
cenzură, ci, mult mai mult, o punere „față-n-față” a persoanei cu ea Însăși, a individului care trebuie să-și răspundă lui Însuși referitor la propriile sale acțiuni, idei și intenții. Conștiința morală nu acționează singură. Ea este completată de gândirea reflexivă care, formulând faptele, le definește, caracterizează și cataloghează, oferindu-le În final, spre judecare, conștiinței. Aceste aspecte ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
caracterizează și cataloghează, oferindu-le În final, spre judecare, conștiinței. Aceste aspecte ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau, altfel spus, sancționează faptele conform normelor conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ies la iveală mai ales În cazul complexelor ideo-afective. Vinovăția, resimțită ca o abatere de la normele morale ale conștiinței, este formulată În termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau, altfel spus, sancționează faptele conform normelor conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex reprezentat prin instanța responsabilității morale a persoanei umane. Toți răspundem pentru intenții
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
termenii cei mai exacți de către gândirea reflexivă. În cazul acesta conștiința morală este cea care acuză, iar gândirea reflexivă cenzurează sau, altfel spus, sancționează faptele conform normelor conștiinței. Nefiind separate Între ele, ci completându-se reciproc, cuplul conștiința morală / gândirea reflexivă constituie de fapt acel important complex reprezentat prin instanța responsabilității morale a persoanei umane. Toți răspundem pentru intenții sau pentru actele comise În fața propriei noastre conștiințe. Latinii avertizau, În sensul acesta, spunând: Quidquid agis prudenter agas et respice finem. Responsabilitatea
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
trece dincolo de limitele permise de normele morale este o violare a unor interdicții, a unor valori. Ori, aceasta este mai mult decât o simplă eroare sau neatenție, este o vinovăție. În aceste situații, conștiința morală va acuza fapta, iar gândirea reflexivă va formula sentința. Orice Îndrăzneală care, fie că Încearcă să Înșele, fie că sfidează, depășind limitele permise sufletește și moral, este pedepsită. Nesăbuința, aroganța vor schimba cursul existenței, azvârlind-o, prin stigmatul vinovăției, În registrul tragicului. Orice nesocotire a unor
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
imanent, dobândește virtuți sau dimensiuni transcendente. Este de fapt o dispunere seriografică a planurilor conștiinței autoreflexive care-mi dă iluzia unei separări interioare a persoanei mele. De fapt, nu persoana mea este cea care „se desface În părți”, ci acțiunea reflexivă a conștiinței face ca să apară această impresie, prin faptul că Eu mă gândesc pe Mine. Ceea ce mă ține este identitatea mea din care nu pot ieși decât devenind un altul”. Dar acest fapt nu aparține normalului. Identitatea mea nu se
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
Celălalt este perceput ca o ființă reală, care, prin raporturile de comunicare cu mine, va avea un caracter obiectiv. Acesta este aspectul contactului exterior cu celălalt. În plan intern, emoțional, Eu Îl simt pe celălalt ca subiect uman, iar Înplan reflexiv, rațional, ca obiect al gândirii mele (J.P. Sartreă. Între mine și celălalt, sau ceilalți, se vor stabili relații concrete. Acestea sunt, din punct de vedere psihologic, atitudini de următoarele tipuri: aă prima atitudine este reprezentată prin limbaj, atracție, iubire, cooperare
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
dorințele sau interesele mele. Această alegere pornește de la impresia pe care o am despre mine, ca nivel al dorințelor mele. Dorința mai cuprinde În ea și imaginea mea despre mine, care mă Îndeamnă să mă asociez, În mod automat sau reflexiv, cu cineva asemănător. În funcție de aceasta, eu aleg sau refuz o anumită persoană, În conformitate cu un model ideal pe care mi l-am construit și interiorizat anterior. Dar, În centrul acestui model pe care doresc să-l realizez, Eu mă plasez pe
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
deschise, clare, extraverte, În configurația cărora componenta emoțional-afectivă are un rol important, ca formă de manifestare, dublând componenta rațională. Tipul german este, prin natura sa, un model uman introvert și sobru. Neliniștit interior, compensează această tensiune interioară printr-o atitudine reflexivă de tip idealist. Nevoia de expansiune, de autodepășire, de ieșire din realitate o sublimează prin metafizică, drept formă a trancendenței gândirii. Tipul german neliniștit și rațional iubește În primul rând ordinea și disciplina, spre deosebire de tipurile grec și latin care aspiră
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
ca dedublat? Încetez oare de a mai fi eu? Nu. Dar, În cazul acesta, lucrurile se schimbă. Răspunsul Îl vom găsi În analiza stărilor paradoxale ale existenței, a căror schimbare contribuie la modificarea regimului meu psihobiologic și a conștiinței mele reflexive. Nu trebuie să ne gândim numai la situațiile oferite de psihopatologie, acestea fiind multiple și puse sub semnul cauzelor care determină anormalitatea, fapt care schimbă complet lucrurile. Indiferent de stările de conștiință, Eul nu iese niciodată din sine. El nu
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
aduce argumente În susținerea acestei teme? Pot eu oare avea un Eu fără trup și un suflet pur? Iar dacă acest lucru este posibil, Eul meu personal din timpul vieții nu Îl poate Înțelege, pentru că el Înțelege numai prin conștiința reflexivă, care-i revelează această stare. Viața este existență, iar dacă după moarte sufletul persistă, putem vorbi despre o postexistență sau despre o experiență de dincolo de moarte. Dar aceasta nu este decât o simplă presupunere, care nu a fost confirmată. O
Tratat de psihologie morală (ediţia a III-a revăzută şi adăugită) [Corola-publishinghouse/Science/2265_a_3590]
-
munciți de-aceleași gânduri și teamă de neant”? Tensiunea lirică se naște din chiar febrilitatea și recurența obsesivă cu care apar asemenea interogații. Ecoul lor reverberează în imaginarul lectorului, făcându-l părtaș neliniștilor poetului. Un statut de anticameră a lirismului reflexiv îl au și poemele mai ample ce reiau motive biblice (Eva, Iuda), glosează tema ciclurilor istorice (Lumile, Civilizația) sau deplâng, în urma unei fervente căutări eșuate, absența divinității, a Logosului. Ca atitudine - și cu reflexe izomorfe în stil - poetul se vădește
SAULESCU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289513_a_290842]
-
Evadare spre nicăieri (1999) conțin, de asemenea, o dominantă lirică, deși au ca numitor comun investigația psihologică a unor suflete feminine care își impun autoconfruntarea, analiza în urma eșecurilor din cuplu. Chiar angrenate social, personajele sunt imagini ale singurătății. Nestăvilita dispoziție reflexivă, importanța dată unor traiectorii intersectate în devenirea indivizilor, apelul permanent la o grilă de valori care le orientează gesturile, grilă, în general, impusă de conveniențe - toate conferă personajelor un aer aparte, între sentimentalism și febricitate meditativă. SCRIERI: Adăpost într-o
SEIN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289606_a_290935]