10,458 matches
-
erau reproduse reproșurile pe care cancelarul rus le trimitea la adresa domnitorului român: „Ori de câte ori, spunea Gorceakov, Poarta este perfect liniștită în ceea ce privește Rusia, ea se află sub incidența unor serioase preocupări care decurg din guvernarea prințului Cuza, de prezența în Principate a refugiaților politici de toate culorile și de cele mai varii nuanțe și, de asemenea, de protecția din afară (Franța - n.ns.) cu care se laudă deschis acești domni“36. Cu câteva zile înainte de lovitura de stat, consulul general al Franței la
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din Cernăuți sau la conacul de la Cernauca se aflau atunci cca 50 de refugiați moldoveni, printre care frații Vasile și Iancu Alecsandri, George și Toader Sion, Costache și Petrache Cazimir, Alexandru Ioan Cuza, Mihail Kogălniceanu, Alecu Russo, Costache Negri ș.a. Refugiații moldoveni au participat activ la evenimentele din Bucovina, au publicat diferite articole în ziarul „Bucovina“. Vasile Alecsandri, susținut financiar de familia Hurmuzaki, a tipărit în capitala Bucovinei poemul manifest Deșteptarea României, iar Mihail Kogălniceanu a publicat manifestul Dorințele partidei naționale
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
mare importanță în implicarea lor la 2 milioane. Ele ne dovedesc că în adâncul poporului român din Basarabia se zbate neîncetat o energie nemărginită națională, a cărei izvoare izolate ajungeau în cursul veacului trecut la România liberă sub forma de refugiați mari și mici, începând cu Alecu Russo și Hîjdeu și sfârșind... ba nu - nesfârșindu-se încă“31. • Idem, Scrisori din Basarabia..., vol. XXXIV, nr. 7-9, 1914, p. 258-259. Stroescu era judecat pe nedrept, deoarece - afirma autorul articolului - „nu crede în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din munți, cât și de la cei din București următorul armament: două pistoale mitralieră, 10 pistoale și revolvere, 61 de cartușe (găsite la cei din capitală, întrucât cei din Vâlcea trăseseră toate cartușele) și trei grenade 64. Armamentul fusese adus de refugiații din București sau procurat prin intermediul lui Ion Costin, patronul restaurantului din Piatra Olt, acesta având cunoștințe în rândurile corpului de pază din gară65. Era vorba de o dotare precară, neexistând nici măcar câte o armă de foc (chiar revolver) pentru fiecare
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
vârfurile bisericii și conducătorii acestei mișcări • toate acestea erau cerute în primul rând de funcția sa de șef al poliției speciale secrete 21. Confirmarea celor expuse stă în însemnările făcute de I. Liprandi pe parcursul anilor 20 ai secolului XIX, de la refugiații mișcării din 1821, pe mulți dintre ei i-a recrutat în rețeaua sa de informatori. Spre exemplu, dintr-o însemnare din 1826 reiese că frații D. și P. Macedonschi se aflau în slujba sa, iar în nota despre Constantin Herescu
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a trăit în Germania Democrată timp de un an. Apoi, la sfârșitul anului 1957, a plecat împreună cu soția sa, de origine est-germană (și ea ofițer de informații sovietic), și un fiu minor în Germania Federală, unde părea a fi un refugiat est-german obișnuit 14. După ce a stat patru ani în Germania de Vest, Herrmann a emigrat în Canada, unde și-a deschis o mică afacere, realizând filme publicitare și comerciale. El a îndeplinit o serie de misiuni minore pentru KGB, cum
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
demisia și, dus de vîrtejul evenimentelor, ajunge la Odessa, unde, sub semnătura Avion, face cronici privind războiul. În 1917-1918, în condiții ingrate și cu un grad din ce în ce mai mare de risc, redactează ziarul „Depeșa”, prin care caută să le ridice moralul refugiaților români, supuși unor teribile încercări. După încheierea ostilităților, întors în țară, se consacră, fără să-și ofere prea multe clipe de răgaz, promovării culturii armenilor. Conduce, din 1922, Școala Armeană din capitală și în același an este ales secretar general
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
Amintiri din Rusia, răsfirate în „Ararat”). Ele captează ceva din pulsul violent, haotic al încrâncenatelor evenimente ce au constituit începutul „aventurii bolșeviste”. Martor care știe să vadă, memorialistul derulează alert, într-adevăr ca într-un „film”, secvențe cumplite din „calvarul refugiaților” români într-o Rusie sfîșiată de jafuri și omoruri, apăsată de o teroare de coșmar. „Impresii fugitive” de voiaj așterne M. în reportajul București-Sakkarah (1913). Vestigii, moschei, muzee, maiestuos-enigmaticele piramide sunt descrise în cuvinte simple de călătorul în drum spre
MESTUGEAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288099_a_289428]
-
școli de partid sovietice În curs de organizare În aceeași perioadă În URSS. Odată cu ascensiunea fascismelor și interzicerea partidelor comuniste din diverse țări, mici colonii ale familiilor comuniste exilate găsiseră refugiu În URSS, lărgind baza de recrutare pentru aceste școli. Refugiații lucrau În calitate de funcționari ai Kominternului, ziariști În secțiile internaționale ale Radio Moscova, traducători etc. Copiii liderilor marcanți ai mișcării comuniste internaționale, precum fiul lui Dolores Ibarruri (sub pseudonimul Maya Ruis) sau fiul lui Tito (numit Șarko), urmau cursurile Școlii Centrale
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
sediul cea mai mare bibliotecă românească din exil, nu a fost nici ea lipsită de ambiguitate. Bibliotecă din Freiburg, transformată ulterior În institut de studii românești și pusă sub patronajul unor onorabile personalități științifice, a Început ca asociație culturală a refugiaților aparținând mișcării legionare și adăpostește până azi o parte a patrimoniului cultural al „mișcării”. Semnificația politică a acestui fapt nu poate fi trecută cu vederea, mai ales că nici nu este un caz singular. Deși „secretele” de acest gen sunt
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
legionarii refugiați după ianuarie 1941 ca fiind primii exilați, neluându-i În seamă pe cei care s-au refugiat de fascismul românesc sau chiar după instalarea dictaturii regale În 1938 (despre aceștia apar informații tot În cartea lui Dumitrescu). Printre refugiații care au părăsit România după 1945 temându-se de consecințele ocupației sovietice, o populație de fapt foarte heterogena, cei care au constituit „exilul românesc” proveneau În majoritate din rândurile fostei extreme drepte (legionari și colaboratori ai regimului Antonescu), stabilindu-se
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
au Înregistrat etapele acestor transformări. Instituții de informare (contra-propagandă) precum Radio Free Europe și asociații de apărare a drepturilor omului, precum Amnesty Internațional, ori a libertății intelectuale (PEN-Club Internațional) aveau o altă platformă decât vechile organizații politice sau asociațiile de refugiați, care constituiau mai degrabă structuri comunitare. În acest context, apariția disidentei că noua formă de opoziție politică plasează orientarea ideologică (anticomunismul) În plan secund. Ruptură schismatica a disidentului față de „biserică” partidului apare, dimpotrivă, ca potențial mai subversiva decât cea a
Intelectualii în cîmpul puterii. Morfologii și traiectorii sociale by Mihai Dinu Gheorghiu () [Corola-publishinghouse/Science/2325_a_3650]
-
murdare, vizând compromisurile comuniste, iar Aristide Burileanu - o cronică severă în marginea literaturii lui Constantin Virgil Gheorghiu. Din ultimul număr rețin atenția un eseu al lui Th. Cazaban (de altfel, el este, în cel din urmă an, redactor responsabil), Propaganda refugiaților în lumea liberă, și cronica lui Aristide Burileanu la volumul Amintiri în uniformă al lui Mihai Niculescu. Atât prin calitatea și varietatea materialelor multiplicate, cât și prin valoarea semnăturilor cuprinse în fiecare sumar, R.v. este una dintre cele mai izbutite
ROMANIA VIITOARE-6. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289339_a_290668]
-
teatru, la „România nouă” și editorial tot acum, cu volumul Cealaltă lege. În același an este primit în Societatea Scriitorilor Români. Colaborează cu piese de teatru și nuvele la „Ramuri”, „Viitorul țării”, „Adevărul literar și artistic”, „Naționalul nou”, „Universul”, „Gazeta refugiaților”, „Cronica”, „Curentul magazin”, „Convorbiri literare” ș.a. A fost membru fondator al Societății Autorilor Dramatici Români (1923). Cu un oarecare simț al echilibrului în ceea ce privește substanța dramatică și scriitura propriu-zisă, S. ilustrează în piesa Cealaltă lege frământările unui preot care oscilează între
SABARU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289415_a_290744]
-
, Andrei (15.XI.1926, Chișinău), editor. Este fiul Anastasiei (n. Neaga ) și al lui Ilie Rusu, comisar de poliție. Urmează școala primară și liceul la Chișinău; refugiat în 1944 din Basarabia, își termină studiile liceale la Roman, trecându-și examenul de bacalaureat în 1946. Până în 1950 frecventează cursurile Facultății de Litere a Universității din București, unde în ultimul an școlar a funcționat și ca preparator la Catedra
RUSU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289414_a_290743]
-
care i-au urmat În America, au fost, În multe feluri, cei mai fideli aderenți la teologia Reformației. Mult timp după ce fervoarea religioasă scăzuse În Europa, flacăra ei a fost ținută În viață În coloniile americane de valurile succesive de refugiați religioși dornici să mențină puritatea credinței lor. Aici Însă fanaticii religioși au trebuit să facă față realității sobre a unui continent sălbatic, nedomesticit, unde supraviețuirea fizică era cel puțin la fel de importantă ca și mântuirea eternă. Combinând doctrina lui Calvin a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
și Înțelegeri cu privire la drepturile umane au urmat după primele declarații ale ONU. Convenția pentru Dreptul de Organizare și Negociere Colectivă a fost adoptată de Organizația Internațională a Muncii (OIM) În 1949. În 1951, a fost adoptată Convenția ONU pentru Statutul Refugiaților. În 1957, a urmat Convenția OIM pentru Abolirea Muncii Forțate, la fel ca și Convenția pentru Populațiile Indigene și Tribale. Un an mai târziu, OIM a adoptat Convenția referitoare la Discriminare În Domeniul Angajării și Ocupațiilor. În 1965, ONU a
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
civil 53. Uniunea Europeană este de asemenea responsabilă pentru 47% din asistența umanitară mondială. (Contribuția Americii este de numai 36%54.) În anul 2002, ajutorul umanitar european s-a ridicat la 1,2 miliarde de euro. Asistența umanitară include ajutor pentru refugiați și persoane deportate și ajutor de urgență pentru victimele dezastrelor naturale și al conflictelor civile și etnice. Totuși, Statele Unite ale Americii sunt cel mai mare donator de ajutor alimentar 55. O proporție crescândă a ajutorului european pentru dezvoltare este transferată
Visul European by Jeremy Rifkin () [Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
minoritară sau cea majoritară are consecințe pe diverse planuri: în relațiile cu membrii grupului de proveniență, în adaptare și aculturație, în stima de sine și diferite genuri de heteroși autoatribuire. S-a constatat, de pildă, așa cum era de așteptat, că refugiații din America Centrală în Canada care au adoptat asimilarea petrec mult mai puțin timp cu cei proveniți din aceeași zonă decât o fac cei integrați (biculturali) și, cu atât mai mult, cei care mențin o identitate etnică separatistă. • A doua importantă
Valori, atitudini și comportamente sociale. Teme actuale de psihosociologie by Petru Iluț () [Corola-publishinghouse/Science/2283_a_3608]
-
pune amprenta asupra activității S.S.R., la conducerea căreia se află, după moartea lui N. M. Condiescu, N. I. Herescu. Răpirea Basarabiei, Dictatul de la Viena, cedarea Cadrilaterului vor avea drept consecință ca un număr important de scriitori să ajungă la statutul de refugiați, cărora societatea le va acorda ajutoare. În condițiile schimbării de regim politic din 6 septembrie 1940, comitetul e forțat să se alinieze politicii rasiste și la 4 octombrie va hotărî „să ridice calitatea de membru activ” unui număr de unsprezece
SOCIETATEA SCRIITORILOR ROMANI. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289772_a_291101]
-
și fără un gând. Și fiindcă nu bătea vântul, valurile Balticii loveau și ele doar fără vlagă țărmul și fără glas. Asta îl roade pe bătrân. De fapt, spune el, ar fi fost sarcina generației lui să exprime toată mizeria refugiaților din Prusia orientală: a convoaielor de căruțe cu emigranți străbătând iarna către Vest, a morții în viscol, a celor care crăpau la marginea drumului și în copcile din gheață, atunci când pojghița de gheață de pe Frisches Haff a început să cedeze
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
zece sau unsprezece ani când a căzut în ghearele bunică-sii. Iar de la întâlnirea supraviețuitorilor în Damp, unde eu n-am fost decât o nulitate marginalizată în vreme ce el a devenit principele moștenitor, a început să-l îndoape cu istorii cu refugiați, istorii cumplite, cu violuri, pe care, chiar dacă nu le trăise pe propria-i piele, le auzise povestite și răspândite pretutindeni, ca să împrăștie groaza, de când în octombrie patruzeci și patru tancurile rusești trecuseră granița răsăriteană Imperiului și pătrunseseră în regiunile Goldap
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
armatei a patra germane, s-a putut bănui, vedea, număra, fotografia și filma pentru toate cinematografele din Imperiu, la Jurnalul de actualități, câte femei fuseseră violate de soldații ruși, apoi ucise, țintuite de porțile șoproanelor. Tancuri T 34 trecuseră peste refugiați și îi zdrobiseră. Copii împușcați zăceau în grădinițele din fața caselor și în șanțurile drumului. Chiar prizonierii francezi care își îndeplineau munca forțată în gospodăriile din apropierea Nemmersdorfului au fost lichidați, patruzeci la număr, după cum s-a spus. Acestea și alte detalii
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
aeriene și fuseseră înlocuite cu bărci cu vâsle cu o capacitate mai redusă și cu câteva plute de salvare din kapok presat, stivuite în grabă și amarate strâns. Gustloff trebuia să fie prezentată utilizatorilor din internet doar ca navă a refugiaților. De ce mințea Konny? De ce se înșela băiatul meu pe sine și pe ceilalți? De ce tocmai el, altminteri un negustor atât de pedant de mărunțișuri - căruia nava i-a fost practicabilă încă din vremurile EpB7), de la valul făcut de elicea navei
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]
-
nuvelei, a fost construită, ca vas de croazieră, pentru organizația nazistă Energie-prin-Bucurie, transformată apoi în transportor de trupe și navă-lazaret în timpul celui de-al doilea război mondial și scufundată, în cele din urmă, de un submarin rusesc, ca transportor de refugiați, la sfârșitul războiului. 2) Este vorba despre întâlnirea supraviețuitorilor de pe nava Gustloff, care a avut loc în localitatea balneară Damp, după reunificarea Germaniei. 3) Cartea lui Heinz Schön, fostul asistent-trezorier de pe nava Gustloff, se intitulează Catastrofa-Gustloff, relatarea unui supraviețuitor. 4
Günter Grass - În mers de rac by Maria-Gabriela Constantin () [Corola-journal/Journalistic/14959_a_16284]