41,115 matches
-
e întâmplător că și lui Andrei Pleșu i se aduc, de multă vreme, cam aceleași reproșuri: iresponsabilitate civică, neseriozitate intelectuală, neimplicare morală. Dar iată că așa-numita Cetate, cum gongoric era denumit spațiul public în primii ani după Revoluție, se regăsește cu toată arborescența ei, în întreaga sa polifonie în tabletele acestui eseist "indiferent" la destinul colectiv. Cultură și politică, economie, finanțe și diplomație, diferite instituții, de la cea a Bisericii și până la cea, de tot laică, a Securității, sunt focalizate în
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
având la dispoziție înregistrări vechi de aproape 100 de ani, pe cilindri de ceară acum "digitalizați", simplul fapt de a le prezenta este impresionant, chiar emoționant. Spiritul științific revine când le compari cu partitura bartókiană în care aceste surse se regăsesc. În fine, câteva referiri concrete la partituri ale compozitorilor ucraineni contemporani au întregit tema simpozionului cu subtitlul "Idee și istorie a unei mișcări muzicale naționale în contextul său european". Am preferat (unei căutări școlărești de corale luterane în piese de
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
țintește spre a-și scoate în evidență creatorii: mult mai eficientă decât descrierea este încercarea de a găsi dimensiunea europeană a unor creatori prea puțin cunoscuți, și doar atunci li se va releva (dacă este cazul) acea latură națională caracteristică. Regăsesc aceeași idee - a identității naționale din mediul european - și în muzicile ascultate: de exemplu în recitalul din Mendelssohnhaus al pianistei Alla Kașcenko, oferit cu acuratețe dar și cu o anume bruschețe sonoră (timbru dur în nuanțe tari, începuturi și mai
Ucraina acasă la Mendelssohn by Valentina Sandu-Dediu () [Corola-journal/Journalistic/10607_a_11932]
-
documentar. Ajuns acum la vîrsta senectuții și presat mai ales de prieteni tineri să-mi scriu memoriile, resimt puternic lipsa unor însemnări de zi cu zi. Destinul e aproape să mi se împlinească și eu încă mă caut spre a regăsi figuri, repere și conexiuni uitate. Aș vrea, totuși, să sugerez că nu doar indolența mi-a frînat disponibilitățile mele diaristice. Există și o motivație mai adîncă, pe care nu mă sfiesc s-o numesc: ea constă dintr-o lipsă de
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
ghidate la muzeele și monumentele orașului. Concursul propriu-zis s-a desfășurat fără incidente, iar evaluarea lucrărilor a fost făcută de un număr de 30 de profesori din toată țara, recrutați din elita dăscălimii noastre. M-am bucurat să-i întîlnesc, regăsind între ei mulți foști studenți. Meritul principal în organizarea manifestării reușite de la Cluj îi revine d-nei Miorița Got, inspectoare șefă de specialitate, pe care o cunosc de acum 16 ani, din momentul trecerii mele meteorice prin Ministerul Învățămîntului. Am constatat
Paul Cornea - "Cu cît anii trec, cu atît resimt mai puternic atracția literaturii" by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10541_a_11866]
-
că-i cad ferestrele după trei toamne/ că vin cumanii și pecenegii/ și gugumanii și viceregii/ și-n fruntea oștii săltând buricu'/ Haplea al nostru cu polonicu'." (Haplea). Dar aceeași realitate bolnavă, același peisaj terifiant "vomitat" de tabloul social se regăsește pe un obraz general, colectiv, inert-indiferent, pe care poetul nu deslușește mai nimic. Ceea ce nu se schimbă, în toată această varietate a decorurilor și luxurianță imagistică adecvată la sintaxa revoltei, este postura singulară a poetului, atât de consecvent pe linia
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
agitată după 1989, pe atât de centrată și focalizată este experiența lui poetică. Apropierile de modelul texistenței postmoderne nu ating, prin urmare, miezul tare al creației sale. În pofida biografismului, a prozaismului jucat și afișat, a hiperrealismului glisând către fantastic, nu regăsim acea multiplicitate schizofrenică a subiectului și evantaiul de posibilități alternativ-imaginare deschise de ea. Valorile poeziei lui Mircea Dinescu sunt unele tari, relativismul fiind ca și absent. De aici, probabil, și tonalitatea versurilor, laolaltă cu modul decis, abrupt, "sfidător" în care
Elegii de când era mai tânăr (II) by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10639_a_11964]
-
fructul Luminii Divine din noi. 1023. Sărutul este inima ce șterge lacrima depărtării dintre două suflete. 1024. Care tren nu-și are calea lui sau Destin viața sa? 1025. Pacea inimii stă în steaua să. 1026. Forță apei vieții se regăsește în vuietul cascadei ce cade odată cu noi spre moarte. 1027. Îndoială este o clipă ruptă de fiecare dintre noi. 1028. Lacrima este rugul aprins al simțirii. 1029. Întreaga viață s-a născut din furtună de a fi noi înșine dar
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
iubiri îl vor însoți mereu. 1044. Toți sculptorii din lume nu ar putea sculpta lumea așa cum a făcut-o Dumnezeu. 1045. Iubita mea ești un poem de lumină scris de taină iubirii noastre și dăruit stelei în care ne vom regăsi eternitatea. 1046. A trăi înseamnă ori a vegeta ori a iubi. Alege! 1047. Xenofobia este arta prostiei adusă la rang de perfecțiune fiindcă nimeni nu este mai străin de tine decât sufletul tău. 1048. Cartea este odiseea prin care poate
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
este tata și am alergat cu picioarele goale să-l întâmpin. Valer alerga și el în urmă mea. A fost un miracol! Tata a căzut în genunchi și ne-a îmbrățișat; toți plângeam. Erau lacrimi de mare bucurie. Ne-am regăsit. A doua zi am plecat la Sadu, era în ziua de Rusalii. Mama, care avusese și ea un vis premonitoriu, ne aștepta. Din păcate, nici mai tarziu, la Sibiu fiind, nu am fost prea liniștiți. Autoritățile române făceau hatârul rușilor
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
hepatică. Coagularea este alterată la 100% din cazuri, care asociază și CID cronică reactivată. După o lună de zile constatăm că există încă, CID cronic la 69% din cazuri. În lotul B sindromul de colestază și citoliză nu se mai regăsesc după o lună de zile de la debutul studiului. DISCUȚII A. Pielonefrita acută are impact asupra funcțiilor hepatice? Se poate răspunde pozitiv. 1. Există o alterare patentă a coagulării exprimată prin AP <70 la 100% din cazurile celor 2 loturi. Aceasta
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
colestază și deficitul coagulării sunt agravate de asocierea pielonefritei acute, observând că după vindecarea pielonefritei acute, se constată în ambele loturi o scădere o frecvenței acestor sindroame. Astfel: sindromul de citoliză hepatică, ca și sindromul de colestază, nu se mai regăsesc la lotul B. În lotul A, frecvența acestora scade: de la 100% la 38,4% pentru citoliză și de la 100% la 79,9% pentru colestază. Alterarea coagulării, prezentă la 100% din cazuri în ambele loturi se menține la numai 19% în
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
9% pentru colestază. Alterarea coagulării, prezentă la 100% din cazuri în ambele loturi se menține la numai 19% în lotul A, respectiv 11% în lotul B. Cât privește prezența CID cronică reactivată, prezent la 100% în lotul A, acesta se regăsește la numai 69,2% la controlul efectuat la o lună. Comparând frecvența anomaliilor la cele două loturi constatăm diferențe semnificative: - sindrom de colestază în lotul A prezent la 100% din cazuri, iar în lotul B la 76,9%; - sindrom de
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
au rol în reactivarea și agravarea evoluției cirozelor hepatice? Reevaluarea după o lună de la inducerea terapiei constată, în lotul A, prezența atât a sindr. de colestază (76,9%) cât și a celui de citoliză (38,6%). CID cronică reactivată se regăsește la 69,2% din cazuri. În contrast, la lotul B, după o lună de zile sd. de citoliză și colestază nu se mai regăsesc. Sunt de considerat două proprietăți ale endotoxinelor ce le implică în reactivarea cirozelor: 1) stimularea eliberării
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
de colestază (76,9%) cât și a celui de citoliză (38,6%). CID cronică reactivată se regăsește la 69,2% din cazuri. În contrast, la lotul B, după o lună de zile sd. de citoliză și colestază nu se mai regăsesc. Sunt de considerat două proprietăți ale endotoxinelor ce le implică în reactivarea cirozelor: 1) stimularea eliberării unor citokine din macrofage; 2) efectul mitogen asupra limfocitelor B. C. Influențează pielonefritele acute sindromul edematos ascitic? Răspunsul sugerat de studiul nostru este DA
Revista Spitalului Elias () [Corola-journal/Science/92054_a_92549]
-
parte, hainele de piele reprezintă un leac, o binecuvântare, constituie o posibilitate nouă pe care o dă Dumnezeu omului ca să poată supraviețui în moarte, din moment ce a pierdut viața, și mai ales să supraviețuiască corect, să ajungă în punctul de a regăsi mai deplină viața și forma mai frumoasă a naturii lui în Hristos<footnote Nicolae Moșoiu, Taina prezenței lui Dumnezeu în viața umană, Edit. Paralela 45, Brașov, 2001, p.127. footnote>. Sfinții Părinți spun că hainele de piele exprimă mortalitatea biologică
Căderea protopărinţilor în păcat - viziunea spiritualităţii ortodoxe (II). In: Editura Altarul Banatului by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/123_a_149]
-
lui Grigore cu Platon de a fi arătat, pe de o parte, dependența literară, dar, pe de altă parte, completa metamorfoză creștină suferită de gândirea lui Platon în scrierile Sfântului Grigore. Doctrina spirituală a lui Grigore de Nisa poate fi regăsită în principal în scrierile sale ascetice, care, în ultima perioadă, au primit în sfârșit atenția pe care o merită. Ele justifică titlul de „Părinte al misticii”, care a fost conferit acestui mare capadocian. În timp ce fratele său Vasile era legiuitorul pentru
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
a umanității și a mântuirii acordate de Dumnezeu<footnote Mark S.M. Scott, „Shades of Grace: Origen and Gregory of Nyssa's Soteriological Exegesis ...”, p. 80. footnote>. Un foarte bun exemplu al acestui aspect al despătimirii și cultivării virtuților poate fi regăsit în modul în care Sfântul Grigorie utilizează un simbol pentru a vorbi și despre cunoaștere, și despre virtute. În omilia 15 la Cântarea Cântărilor, Sfântul Grigorie ne spune că crinul este un simbol al unei minți pure, luminoase<footnote In
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
concomitent în sanctuarul interior și în anticamera exterioară; rănită de săgeata dragostei, devine chiar ea o săgeată dătătoare de dragoste; în mișcare și în repaus. „Paradoxul descleștează pumni (engl. fists) noeticierotici de înțelegere; uitând orice mod de înțelegere, mi-am regăsit iubitul prin credință”<footnote Ibidem, p. 520 . footnote>. Sfântul Grigorie spune că Cântarea Cântărilor „filosofează prin taine inefabile (ἀπορρήτων)<footnote In Canticum canticorum, I, GNO, 23.14. footnote>”. Adică, exersează sufletul prin intermediul inexprimabilului; caracterul apofatic al acestei strategii, ca și
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ca fiind „Cortul sacru al Mărturiei” și reflectează asupra acestei descrieri notând contrastul dintre exteriorul și interiorul său. Exteriorul constă din cortine realizate din pânză de in și piei de capră. Interiorul este împodobit cu aur, argint și pietre prețioase; regăsim aici Arca, Scaunul Milei, cădelnița și altarul; intrările sunt acoperite de văluri albastre, purpurii, galbene ca inul, stacojii, întrețesute împreună măiestrit, cu fir strălucitor de aur, care le fac să strălucească precum curcubeul (cf. Exod 26)<footnote Ibidem, II, 43
Unirea dumnezeiască în întunericul camerei nupțiale. Viziunea filosofico-mistică a Sfântului Grigorie de Nyssa din Comentariul la Cântarea Cântărilor. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/177_a_426]
-
ἀφορμή) a unei dorințe mai mari (μείζονος ἐπιθυμίας), făcând dorința (πόθος) mai intensă (σφοδρότερος) prin participarea (μετουσία) la bunuri”<footnote Sf. Grigorie de Nyssa, In Canticum canticorum, P. G. XLIV, col. 777B. footnote>. Avem aici termenii pe care îi vom regăsi în analiza ce urmează. Suntem în ordinea μετουσία, ai unirii. O unire progresivă. Pe măsură ce Dumnezeu se comunică (ἀεὶ μετεχόμενους), crește dorința sufletului. Plăcerea, bucuria, îndestularea, departe de a produce sațietate (χόρος), ca în îndestulările sensibile, produce, dimpotrivă, o sete mai
Editura Teologie și Viaţă devenirii și a dorinței la Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/176_a_431]
-
înălțimea gravității faptei și implicit de a nu gera surogatul justițiar cu elevi care se bîlbîie întru exercitarea votului democratic de excludere, nu are un fundament ideologic, ci reprezintă un refuz firesc, aș zice aproape instinctiv al abnormului, grotescului instituțional. Regăsim acest abnorm în șabloanele discursurilor oficiale, dar pînă și în încercarea copiilor de a scrie o poezie patriotică cu asistența călăuzitoare a unui adult: "Zi o rimă la partid iubit" "Sunt fericit". Cătălin Mitulescu nu lasă nimic să devină tragic
Apocalipsa veselă by Angelo Mitchievici () [Corola-journal/Journalistic/10000_a_11325]
-
la Grand Palais de pe Champs Elysées, ceea ce arată deja importanța acordată artistului american. Cînd, după trei zile de Salon, am pornit curajoasă, sîmbătă după-amiaza pe marele bulevard parizian ca să văd expoziția ,A fost odată ? Walt Disney", mă gîndeam că voi regăsi aici un numeros public de vîrstă mică și că nu va fi ușor. Spre surprinderea mea, la acea ora predomina publicul adult și chiar de o vîrstă mai înaintată. După mai bine de o oră de stat la coadă, într-
Alice, Peter Pan și Albă-ca-Zăpada by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10029_a_11354]
-
editor, universitar și poet. Unii sunt provinciali în raport cu capitala României, ceilalți sunt marginali față de capitalele artistice ale lumii de azi: ,O mentalitate de margine resentimentară, obidită, pe care - la un alt nivel și cu un alt orizont de referință - o regăsim și la... București. Doar că bieții bucureșteni sunt Ťoprimațiť & ignorați de parizieni, de newyorkezi. Degeaba se agită să le arate că și noi suntem textualiști, și noi scriem postmodern... ei (Ťcentraliiť) zâmbesc politicos și zic: ŤCe simpatic, ce interesant, există
Un hacker intelectual by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10044_a_11369]
-
teama că vei fi supus pedepsei, căci nimeni dintre oameni nu se va simți lezat de zelul propovăduirii morale. A doua trăsătură este lipsa umorului. Folosirea ironiei ca armă de biciuire a moravurilor după principiul ridendo castigat mores nu se regăsește în bestiarul lui Richard de Fournival. Totul e serios și competent, asemeni unui îndreptar în care animalele sînt folosite drept material ilustrativ al unor cunoștințe care, pe vremea aceea, trebuie să fi trecut negreșit drept informații de strictă specialitate. În
Un bestiar fără bestii by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10076_a_11401]