2,016 matches
-
că nu se dorește... Și acum, ce facem ?", se întreabă dezarmant autorul. A cunoaște cauzele nu înseamnă întotdeauna a intui și soluțiile. Or, acum acestea trebuie să ne preocupe pe toți. Soluțiile oferite pînă acum sunt, cel mai adesea, dezamăgitoare. Relansarea încă nu se vede la orizont. Trăim încă în umbra catastrofei care ne-a lovit. În multe state, mai ales din Europa, căderea PIB-ului se scrie în continuare cu două cifre. Dar cel mai îngrijorător evoluează rata șomajului, care
[Corola-publishinghouse/Science/1559_a_2857]
-
cele europene, ceea ce ne afectează desigur și ne poate aduce surprize în următorii ani. (vezi studiul Geostrategia economică și politică a piețelor valutare, de Răzvan Furtună, în "Foreign Policy", oct.-nov. 2014) În doze mici, inflația e un semn de relansare, însoțește creșterea și chiar o stimulează. Dar cînd ea tinde spre zero, însoțește mai degrabă stagnarea. Exporturile pot fi o cale de relansare (Germania exportă jumătate din PIB), dar noi și importăm masiv și dispensabil, iar agoniseala de pe exporturi nu
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de Răzvan Furtună, în "Foreign Policy", oct.-nov. 2014) În doze mici, inflația e un semn de relansare, însoțește creșterea și chiar o stimulează. Dar cînd ea tinde spre zero, însoțește mai degrabă stagnarea. Exporturile pot fi o cale de relansare (Germania exportă jumătate din PIB), dar noi și importăm masiv și dispensabil, iar agoniseala de pe exporturi nu o reinvestim pentru a produce mai mult, ci fugim cu ea prin paradise fiscale. Nu e nimic durabil în asta. Ratele de schimb
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
postumană, de cînd Michel Foucault ne-a anunțat că și omul a murit... Nu poate fi nicicum cea mai bună politică; cel mult un paradox. Așa putem rămîne cel mult o piață de desfacere. Tot nu avem nici o strategie de relansare cît de cît credibilă și asumată, nu avem obiective, nu avem programe, sau dacă le avem nu le respectăm. Sunt numai așa, pentru campanie, sau pentru ochii unor "super străini"... Nivelul de bunăstare, de satisfacție reprezintă un raport între ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
caracterizat de o creștere lentă, șomaj, deficite, datorii, o distribuție slabă a profiturilor etc., care ar caracteriza economiile ce funcțio nează pe credit. Este adevărat că multe inițiative i-au fost blocate în Congres. Dar FED a intervenit activ pentru relansarea creșterii și crearea de locuri de muncă, ceea ce nu e în "fișa postului" unei bănci centrale. A cumpărat masiv titluri de valoare de pe piață, a instituit fonduri de salvare pentru bănci, a scăzut ratele directoare ale dobînzilor pînă la 0
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
1960, apoi 30% în 1980, a urmat o scădere și apoi o nouă creștere pînă la aproape 40% în 2010. Astfel, dintr-un actor economic insignifiant, guvernul federal american s-a transformat într-un contributor esențial la mersul activității economice. Relansarea bugetară poate fi eficientă în stimu larea activității, mai ales atunci cînd se bazează pe împru muturi, deci pe creșterea cheltuielilor publice? Da, dar nu întotdeauna și nu în orice proporție. Invers, o contracție bugetară are întotdeauna un efect recesiv
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
cu 8-9% mai mari decît în Vest. Creșterea e pozitivă, dar nesemnifi cativă, ca și inflația, iar cursul își continuă procesul multianual de depreciere lentă și controlată. Pe scurt, nici politica bugetară nici cea monetară nu lucrează în favoarea creșterii și relansării, a creării de locuri de muncă și a creșterii veniturilor. Explicația stă, în opinia mea, în slăbiciunile structurale, în slăbiciunea economiei reale și puținătatea capitalului intern, deci dependența covîrșitoare (peste 90%) de capitalul străin. Politicile noastre continuă să fie prociclice
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
salveze. Nu-și sacrifică ei croasantul cu lapte de dragul meu. Iată deci un dosar cu probleme destul de grele ce revin în sarcina noii Comisii Europene de la Bruxelles. S-a căzut de acord între cei mari pentru o politică economică de relansare, oarecum apropiată de cea americană (bazată pe injectarea masivă de monedă) și japoneză, bazată pe devaluarea compe titivă, dar eu cred că acestea sunt doar artificii monetare pentru a oferi timpul necesar reformelor structurale obligatorii. Dar acestea presupun de fapt
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
îngrijorați. Paradoxul este explicat prin creșterea incertitudinii generate de ulti-mele crize financiare și culminînd cu instabilitatea extremă de astăzi. Comportamentul aberant al sistemului bancar și al piețelor bursiere a generat un risc de criză sistemică. Guvernele au adoptat politici de relansare, deși mulți se în-doiesc de capacitatea lor de a rezolva situația. Pe de altă parte, și mecanismul de piață a demonstrat că nu poate garanta obținerea unui echilibru, nicicum "echilibrele multiple" despre care vorbește Radu Vrînceanu, ca fiind un concept
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
acordate de băncile de stat și insuficienței reglementărilor activității financiare în general. De asemenea, slăbiciunea unor "International Trade and Investment Companies" fonduri de investiții create de puterile locale, a fragilizat credibilitatea Chinei pe piețele financiare internaționale. Aplicarea unei politici de relansare a cererii interioare, în special prin mari lucrări de infrastructură, care să compenseze scăderea cererii exterioare, începînd din 1998, pare a avea o eficacitate de scurtă durată. Economia chineză are probleme și pare a fi la marginea unei deflații periculoase
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
urban; 4. o recrudescență a revoltelor rurale, si-milare celor din 1993, împotriva creșterii impozitelor, și a protestelor sociale urbane împotriva restructurărilor din industrie. În afara acestor involuții, este de presupus că autoritățile vor proceda la o devalorizare a yuan-ului, pentru relansarea exporturilor, deși măsura poate fi cu dublu tăiș în actualul context asiatic, avînd în vedere și faptul că o mare parte a exporturilor depinde de importuri, că va crește datoria externă, se vor reduce și mai mult in-vestițiile străine ș.
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
o politică prociclică, atît înainte de criză, cînd numai cine nu dorea nu primea credit, dacă știa cum îl cheamă, cît și în criză, cînd ratele extrem de ridicate ale dobîn-zilor (15-18% la lei și 9% la valută) descurajează orice inițiativă de relansare, publică sau privată. Dobînda de refinanțare a B.N.R. e de 9%, în timp ce în țările mari tinde către zero, iar rezervele minime obligatorii au scăzut de la 40% la 35% la valută și 15% la lei, în timp ce în țările mari ele nici
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
competitivității, a performanțelor econo-miei reale, a creșterii exporturilor, noi nu vom mai putea continua să consumăm fără să producem și să importăm fără să exportăm. Scadența va veni și va fi dureros. Și atunci mă întreb, unde sunt stimulii necesari relansării noastre economice? Nu văd nici stimuli monetari (în primul rînd, dobînzi mici), nici bugetari (reduceri de taxe, cheltuieli publice în mari lucrări de investiții ș. a). Iar pen-tru aceasta trebuie să răspundă atît Guvernul, cît și Banca Națională. Avem în
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
culori sumbre, prin urmare, România apare azi ca o destinație riscantă pen-tru investitori. Cu toate acestea, dl. Guvernator continuă să creadă că vom avea o criză în formă de V, că vîrful acesteia a fost depășit și că se vede relansarea, că inflația e sub control, cursul de asemenea, iar creșterea nu contează, important e să nu cadă prea tare. Pe ce temeiuri se bazează acest optimism, eu nu am înțeles. Preocuparea de bază a B.N.R., din cîte am reținut, este
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
de ce (probabil acel animal spirit despre care vorbea Keynes e de vină), dar eu nu cred că va fi atît de ușor și cred că prudența băncii centrale e prea mare, că ea nu oferă economiei stimuli reali în sprijinul relansării, că mai mult supraveghează și gestionează împrumuturi. Nu mai vorbesc despre comportamentul vicios al băncilor comerciale și dezastruos al Guvernului. Altădată. Iar ca să închei, îl voi cita tot pe laureatul nostru Guvernator: "E greu fără bani, dar e greu și
[Corola-publishinghouse/Science/1490_a_2788]
-
ființei sale. Să adăugăm că, dacă manifestările de depresie se înmulțesc, indivizii au, în același timp, mai multe ocazii de a le depăși mai repede. Societatea de hiperconsum funcționează asemenea unei societăți a dezorganizării psihologice dublate de numeroase procese de „relansare” ori de redinamizare subiectivă. Succesiunea de reușite și de eșecuri în viață e mai rapidă ca oricând: mișcările de du-te-vino autorizează atât pesimismul, cât și un anume optimism. Fără îndoială, ne putem pune mai multe speranțe în această accelerare a
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
resursele de combustibili fosili vor fi epuizate. Degradarea mediului este atât de mare, încât „capacitatea ecosistemelor de a răspunde nevoilor generațiilor viitoare nu mai poate fi considerată ca asigurată”11. Pentru a face față unor asemenea provocări, unii apelează la relansarea energiei nucleare, care are meritul de a nu provoca efecte de seră. Alții privilegiază dezvoltarea energiilor alternative. Oricum, este imperativ să reducem neîntârziat consumul nostru bulimic de petrol, gaze și cărbune ca să limităm emisiile de CO2. A sosit momentul să
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
chiar dacă nu construiesc o lume după chipul și asemănarea lor, ele permit totuși judecarea, criticarea și corectarea anumitor excese sau derive ale universului individualist-consumerist. Adevărul este că epoca noastră nu e martora atât a deprecierii tuturor valorilor, cât a unei relansări a interogației morale legate de reculul influenței politicului și al marilor sisteme ale sensului. Pe măsură ce puterea tehnicii și a pieței crește, domeniul etic este reactivat și i se redă demnitatea, după cum o arată dezbaterile asupra biotehnologiilor, avortului și eutanasiei, asupra
Fericirea paradoxală. Eseu asupra societății de hiperconsum by GILLES LIPOVETSKY [Corola-publishinghouse/Science/1981_a_3306]
-
individuale ale capitalului străin; avantajele comparative și competitive ale firmelor cu capital străin sunt valorizate în primul rând potrivit unor interese economice și financiare care pot fi, prin politici publice adecvate, compatibilizate cu cerințele ieșirii României din criză și ale relansării creșterii sale economice; în structurarea relației dintre ISD și ansamblul economiei românești, pe cele mai diferite planuri, un rol fundamental îl are statul român, cadrul instituțional-juridic al acestuia, prin aplicarea consecventă a principiilor și criteriilor economice și sociale ale funcționării
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mod deosebit relația dintre investițiile străine directe, creșterea PIB și a exporturilor. Reținem din teoria și modelul lui Keynes faptul esențial că dintr-o criză economică nu se poate ieși fără aportul determinant al factorului investițional, care stă la baza relansării creșterii economice. Cu toate că în economia reală rata dobânzii este fluctuantă, iar progresul tehnic se produce „inevitabil”, modelul Harrod poate fi utilizat ca instrument de fundamentare a deciziei de investiții la toate nivelurile de agregare (micro, mezo sau macro). În opinia
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
ISD pentru dezvoltarea durabilă a economiei naționale, criza economico financiară prin care trece România constituind un test deosebit de interesant în ceea ce privește realismul abordărilor teoretice și practice referitoare la contribuția investițiilor străine directe pentru înscrierea României, pentru ieșirea României din criză și relansarea creșterii economice a acesteia; b) importanța deosebită, primordială ca rezultat final al impactului investițiilor străine directe asupra creșterii economice a țării-gazdă, a eficienței economico-sociale a acestora și, mai ales, a politicii de reinvestire în țara gazdă și expatriere a profiturilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
având loc o scădere a acesteia comparativ cu anul 2009 de circa 2,00%. În luna aprilie a anului 2013 observăm o ușoară creștere a numărului total de șomeri înregistrați, de 5,29%, ceea ce arată încă un caracter fragil al relansării creșterii economice în România, insuficient pentru recuperarea totală a declinului economic și social înregistrat în primii doi ani de la declanșarea crizei. 3.5. Volumul și dinamica investițiilor totale brute Teoria economică standard, indiferent de curentele mai vechi sau mai recente
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
insuficient pentru recuperarea totală a declinului economic și social înregistrat în primii doi ani de la declanșarea crizei. 3.5. Volumul și dinamica investițiilor totale brute Teoria economică standard, indiferent de curentele mai vechi sau mai recente ale gândirii economice, postulează relansarea procesului investițional drept factor sine-qua-non al reluării creșterii economice, cu condiția creșterii eficienței economice, prin tehnologii noi și modernizate, dar și prin contribuția unui management performant în sectorul public și privat, a unei bune guvernări a corporațiilor, a sectorului bancar
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
firmelemamă care au centre de cercetare științifică; factori privind contribuția externalităților, fuziunilor și achizițiilor; experiența pozitivă în marketing și prosperitatea piețelor internă și externă a cererii. În scopul valorificării potențialului investițiilor străine directe de a stimula și intensifica procesul de relansare a creșterii economice și sociale în țara noastră, recomandăm ca factori de creștere a eficienței: autoritățile ar trebui să promoveze campanii de informare a opiniei publice despre fondurile acordate de organismele financiare internaționale (BERD și BIRD) și fondurile structurale și
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
și le reexportă după o îmbunătățire superficială (inclusiv prin schimbarea mărcii comerciale), la prețuri de câteva ori mai mari, uneori chiar în România. Investițiile străine directe au avut un rol important în stabilizarea proceselor macroeconomice din țara noastră și în relansarea creșterii economice, dar efectele de antrenare și propagare nu au fost valorificate pe deplin, existând încă unele puncte-cheie asupra cărora trebuie acționat. Capitolul 4 Aplicarea metodelor cantitative ale regresiei simple și multiple, modelului LAG și analizei VAR la investițiile străine
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]