17,422 matches
-
justificată de distincția între cauzele de incompatibilitate absolute și relative. În considerarea argumentelor expuse anterior, Înalta Curte reține că partea interesată nu a formulat în termenul prevăzut de lege o cerere de recuzare prin care să valorifice cazul de incompatibilitate relativă, deși, astfel cum susține în cuprinsul cererii de recurs, cunoștea motivele de la debutul procesului în fața instanței de fond. Cum recurentul-pârât nu a optat pentru procedura recuzării judecătorului în fața primei instanțe, având în vedere dispozițiile art. 44 și
DECIZIE nr. 5.486 din 16 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/271871]
-
328 alin. (1) din Codul de procedură penală. Excepția a fost ridicată de Florin Dragoș Rusu într-o cauză având ca obiect procedura camerei preliminare, în care o parte dintre cererile și excepțiile invocate de autor au vizat constatarea nulității relative a unor mijloace de probă administrate în faza de urmărire penală, precum și critici privind neregularitatea actului de sesizare din perspectiva descrierii insuficiente a acuzației penale aduse inculpatului. ... 5. În motivarea excepției de neconstituționalitate autorul acesteia susține, în esență, că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală și dispozițiile constituționale invocate, susținând că prevederile criticate sunt neconstituționale întrucât stabilesc în sarcina sa obligația de a face proba unui fapt negativ, absolut, viitor, aspect care contrazice esența sancțiunii nulității relative. Susține, de asemenea, că dispozițiile art. 328 alin. (1) din Codul de procedură penală sunt neconstituționale în măsura în care nu presupun, cu necesitate, o formulare detaliată a acuzației, cu precizarea acțiunilor sau inacțiunilor concrete ce i se impută acuzatului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
procesului penal, scopul normelor procedurale nu este acela de a îngreuna cât mai mult desfășurarea urmăririi penale, fără însă a se aduce atingere dreptului la apărare al inculpatului, drept care poate fi respectat în condițiile sancționării neîncunoștințării apărătorului prin nulitatea relativă. Reține, de asemenea, că dovedirea faptului că vătămarea nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea actului pentru a putea atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un fapt negativ, absolut, viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
la apărare al inculpatului, drept care poate fi respectat în condițiile sancționării neîncunoștințării apărătorului prin nulitatea relativă. Reține, de asemenea, că dovedirea faptului că vătămarea nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea actului pentru a putea atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un fapt negativ, absolut, viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative, existentă în legislația română din anul 1937 până în prezent, nu reprezintă o sarcină excesivă a inculpatului și oferă posibilitatea inculpatului de a solicita
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
relativă. Reține, de asemenea, că dovedirea faptului că vătămarea nu ar putea fi înlăturată decât prin desființarea actului pentru a putea atrage sancțiunea nulității relative nu reprezintă un fapt negativ, absolut, viitor, fiind o condiție care ține de esența nulității relative, existentă în legislația română din anul 1937 până în prezent, nu reprezintă o sarcină excesivă a inculpatului și oferă posibilitatea inculpatului de a solicita refacerea actului, iar simpla nemulțumire a inculpatului nu constituie motiv de neconstituționalitate a normei criticate. ... 7
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
se circumscrie într-un drept al suspectului, al inculpatului, al persoanei vătămate, al părții civile și al părții responsabile civilmente. O atare reglementare generează o obligație în sarcina organului judiciar de a analiza dacă elementele cauzei determină aplicarea dispozițiilor legislative relative la asistența juridică obligatorie, indiferent dacă persoana în cauză a solicitat acest lucru sau nu. Reglementarea menționată impune organului judiciar obligația de a nu rămâne în pasivitate, ci, prin depunerea diligențelor necesare, să asigure respectarea concretă și efectivă a dreptului
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
în cauză (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 39). În aceste condiții, Curtea a constatat că legiuitorul a prezumat că este în interesul justiției reglementarea obligatorie a asistenței juridice în cazurile expres prevăzute de lege, încălcarea dispozițiilor relative la asistența juridică obligatorie determinând încălcarea dreptului la un proces echitabil (Decizia nr. 88 din 13 februarie 2019, precitată, paragraful 40). ... 16. În aceste condiții jurisprudențiale și de reglementare, Curtea a reținut că, pe de o parte, asistența juridică obligatorie
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
de neconstituționalitate fiind respinsă, ca neîntemeiată, prin Decizia nr. 630 din 15 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.024 din 19 decembrie 2019. ... 19. În motivarea soluției sale, analizând cele două forme ale nulității - nulitatea relativă și nulitatea absolută -, Curtea a constatat, în paragrafele 33-46 ale deciziei precitate, că regimul juridic al acestora, sub aspectul cazurilor în care pot fi invocate și al momentului până la care pot fi invocate, reprezintă opțiunea legiuitorului, potrivit politicii sale
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
obligativitatea respectării legii. ... 20. Totodată, Curtea a observat că noul Cod de procedură penală, prin dispozițiile art. 280-282, a reformat materia nulităților, reducând numărul cazurilor de nulitate absolută și suplimentând condițiile ce trebuie îndeplinite pentru a se putea invoca nulitățile relative. Modificările aduse regimului nulităților vizează, în special, următoarele aspecte: stabilirea expresă a principiului că actele ulterioare celui declarat nul, care au o legătură directă cu acesta, sunt la rândul lor lovite de nulitate; scoaterea din categoria nulităților absolute a nerespectării
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
după calitatea persoanei a organului de urmărire penală, este neconstituțională]; instituirea unor nulități absolute care pot fi invocate până la un anumit termen procesual, iar nu în orice stadiu al procesului; eliminarea posibilității judecătorului/instanței de a invoca, din oficiu, nulitățile relative (cu unele excepții) și de a le lua în considerare în orice stadiu al procesului [prin Decizia nr. 554 din 19 septembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.013 din 21 decembrie 2017, Curtea a admis
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
Partea I, nr. 1.013 din 21 decembrie 2017, Curtea a admis excepția de neconstituționalitate și a constatat că soluția legislativă cuprinsă în dispozițiile art. 282 alin. (2) din Codul de procedură penală, care nu permite invocarea din oficiu a nulității relative, este neconstituțională]. ... 21. Nulitățile se pot clasifica, în principal, după două criterii, și anume modul de exprimare în norma juridică și, respectiv, modul de aplicare și efectele pe care le pot produce. După modul de exprimare în norma juridică, nulitățile
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
281 alin. (1) din Codul de procedură penală] - și virtuale - care rezultă din reglementarea generală privind respectarea legii în desfășurarea procesului penal, baza legală a nulităților virtuale constituind-o prevederile art. 2 (Legalitatea procesului penal) și ale art. 282 (Nulitățile relative) din Codul de procedură penală. După modul de aplicare și efectele pe care le produc, se deosebesc nulități absolute - care intervin în cazurile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală - și nulități relative - care sunt
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
282 (Nulitățile relative) din Codul de procedură penală. După modul de aplicare și efectele pe care le produc, se deosebesc nulități absolute - care intervin în cazurile prevăzute de dispozițiile art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală - și nulități relative - care sunt, de regulă, cele virtuale și sunt incidente în cazul încălcării oricăror alte dispoziții legale decât cele prevăzute în art. 281 alin. (1) din Codul de procedură penală (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, citată anterior, paragrafele 30
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
penală (Decizia nr. 302 din 4 mai 2017, citată anterior, paragrafele 30 și 31). ... 22. În cazul nulităților absolute, vătămarea procesuală este prezumată iuris et de iure, neexistând o condiție în sensul dovedirii existenței acesteia, pe când în cazul nulităților relative - potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în cauză - vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune și, chiar dovedită fiind, se va constata incidența nulității relative numai dacă vătămarea nu
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
când în cazul nulităților relative - potrivit art. 282 alin. (1) din Codul de procedură penală, criticat în cauză - vătămarea produsă prin nerespectarea legii trebuie dovedită de cel care invocă această sancțiune și, chiar dovedită fiind, se va constata incidența nulității relative numai dacă vătămarea nu poate fi înlăturată decât prin anularea actului. Spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, care - în dispozițiile art. 197 alin. 1 - prevedea existența unei vătămări procesuale în general, iar nu strict existența unei vătămări
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
prin anularea actului. Spre deosebire de Codul de procedură penală din 1968, care - în dispozițiile art. 197 alin. 1 - prevedea existența unei vătămări procesuale în general, iar nu strict existența unei vătămări aduse drepturilor părților, actuala reglementare restrânge sfera nulităților relative numai la acele încălcări care aduc atingere drepturilor părților ori ale subiecților procesuali principali, excluzând din această sferă încălcările care aduc atingere legalității procesului, fără a atrage însă, în același timp, o vătămare a drepturilor părților ori ale subiecților procesuali
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
urmărit de o dispoziție legală, fie din formularea utilizată de legiuitor ori din spiritul legii. Semnificația nulităților exprese se reflectă în plan probatoriu, prin instituirea unei prezumții de vătămare. Beneficiază de prezumție cel ce invocă aplicarea sancțiunii nulității exprese. Nulitatea relativă însă este o nulitate virtuală, ce derivă din principiul fundamental al legalității și rezultă din încălcarea dispozițiilor legale referitoare la desfășurarea procesului penal, altele decât cele expres prevăzute de lege, care atrag nulitatea absolută. Aceasta se caracterizează prin faptul că
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
procesului penal sau într-un anumit moment procesual, prevăzut de lege, se acoperă atunci când titularii dreptului de a o invoca nu își exercită acest drept în termenul de decădere prevăzut de lege, iar subiecții procesuali care pot invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate. Totodată, Curtea a observat că, în baza dispozițiilor art. 282 alin. (5) din Codul de procedură penală, nulitatea relativă se acoperă
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
invoca nulitatea relativă trebuie să aibă calitatea prevăzută de lege, precum și un interes procesual propriu în respectarea dispoziției legale pretins încălcate. Totodată, Curtea a observat că, în baza dispozițiilor art. 282 alin. (5) din Codul de procedură penală, nulitatea relativă se acoperă atunci când persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege - fiind vorba fie despre o acceptare tacită, fie despre neobservarea încălcării care putea atrage nulitatea relativă - sau a renunțat în mod expres la invocarea acesteia
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
282 alin. (5) din Codul de procedură penală, nulitatea relativă se acoperă atunci când persoana interesată nu a invocat-o în termenul prevăzut de lege - fiind vorba fie despre o acceptare tacită, fie despre neobservarea încălcării care putea atrage nulitatea relativă - sau a renunțat în mod expres la invocarea acesteia. Așadar, se face distincția între noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și de a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
noțiunea de vătămare și cea de interes de a invoca și de a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este o cerință suplimentară, pentru invocarea nulității relative. ... 24. Cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că, nulitățile virtuale
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
invoca și de a obține nulitatea, aceasta din urmă reprezentând o condiție generală de exercițiu a oricărei cereri în justiție. Alături de interes, vătămarea este o cerință suplimentară, pentru invocarea nulității relative. ... 24. Cazurile în care poate fi invocată nulitatea relativă sunt, teoretic, foarte numeroase, fiind reprezentate de toate încălcările unor dispoziții procesual penale, altele decât cele pentru care poate fi invocată nulitatea absolută. De altfel, Curtea a reținut că, nulitățile virtuale nefiind prestabilite de lege, ci derivând din principiul fundamental
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
al legalității, sunt atașate fiecărei norme ce reglementează desfășurarea procesului penal, așa încât o examinare exhaustivă a lor ar echivala cu analiza fiecărei dispoziții a Codului de procedură penală. Dispozițiile procesuale care prezintă mai frecvent aspecte de aplicare a nulităților relative și care joacă un rol important în desfășurarea procesului penal sunt cele referitoare la: reglementarea regulilor de bază, a principiilor sau a altor cerințe care asigură organizarea și desfășurarea procesului penal (cu excepția celor aflate sub protecția nulității absolute), competența
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]
-
probă și/sau procedeul probatoriu prin care este obținută este nelegal, aceasta presupunând nelegalitatea dispunerii, autorizării sau administrării probei. Or, nelegalitatea acestora este sancționată de prevederile art. 102 alin. (3) din Codul de procedură penală, prin aplicarea regimului nulității absolute sau relative. Aceasta deoarece nulitățile, așa cum sunt ele reglementate la art. 280-282 din Codul de procedură penală, privesc doar actele procedurale și procesuale, adică mijloacele de probă și procedeele probatorii, și nicidecum probele în sine, care nu sunt decât elemente de
DECIZIA nr. 133 din 21 martie 2023 () [Corola-llms4eu/Law/271831]