3,930 matches
-
lună și-n stele, dar nu și despre subiectul ce-i captiva pe toți. Pe Amory Îl amuzau ochii ațintiți asupra sa, iar dacă oaspeții reprezentau vreun club care nu-l interesa, Îi plăcea la nebunie să-i scandalizeze cu remarce neortodoxe: — O, stați să văd... se adresase el Într-o seară unei delegații contrariate. Ce club reprezentați? Față de solii cluburilor Ivy, Cottage și Tiger Inn, făcea pe „băiatul bun, ingenuu, nerăzgâiat“, foarte detașat și complet neștiutor de scopul vizitei. Când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
-i Într-o ureche. — E mult deasupra tuturor; și știi că ai și tu aceeași impresie când vorbești cu el. Sfinte Dumnezeule, Tom, cândva te situai pe o poziție potrivnică „lumii“. Succesul te-a transformat Într-o ființă absolut convențională. Remarca l-a enervat pe Tom: — Și ce-ncearcă, să fie un sfânt fără prihană? — Nu! În orice caz, nu ca alți tipi cunoscuți de mine. Nu pune piciorul la Philadelphian Society. N-are Încredere În putregaiul ăla. Nu crede că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
ierte că nu pot veni imediat. ALEC: A auzit multe despre voi toate. Ar fi bine să vă grăbiți. Tata l-a luat În primire cu povești de război și stă ca pe ace. Cred că-i cam temperamental. (Ultima remarcă e suficientă ca s-o atragă pe CECELIA În cameră.) CECELIA (așezându-se pe jumătate din desuuri): Ce vrei să zici prin „temperamental“? Foloseai cuvântul ăsta când te refereai la el În scrisori. ALEC: O, scrie tot felul de chestii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
pe toți clienții din bar că e un „animal fizic“. — Ce sărbătorești, Amory? Amory s-a aplecat confidențial spre interlocutor: — Să’bă’oresc făcut-praf-viața. Moment mă’eț, făcut-praf-viața. Moment mă’eț, praf mă’eț. Nu-ți pot povesti... A auzit remarca lui Carling adresată barmanului: — Dă-i o apă seltzer cu brom. Amory a scuturat din cap indignat. — Nu m-ating de ‘șa ceva! Dar ascultă, Amory, o să ți se facă rău. Ești alb ca varul. Amory a reflectat asupra problemei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1937_a_3262]
-
Apoi o iau spre stație, în timp ce Rainer ține un monolog în care explică de ce a plecat el de bunăvoie. Din acest motiv este mai tare decât Hans, care n‑a rămas de bunăvoie. Slavă cerului că măcar sora nu face remarci sau obiecții stupide, Anna tace îngrozită fiindcă a trebuit să‑l lase pe Hans al ei într‑un mediu ostil. Iubirea ei a fost respinsă astăzi cu răutate, ca și iubirea lui Rainer, de altfel, ceea ce a provocat în sufletul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1971_a_3296]
-
m-am gândit eu, era probabil genul de activitate cât se poate de obișnuită, care-l ținea ocupat între revelațiile ariosofice. Chiar și doctorul Meyer, el însuși un exemplu deloc evident de normalitate, s-a văzut obligat să facă o remarcă la adresa alegerii mele în materie de lectură: — Citiți des genul ăsta de lucruri? mă întrebă întorcând în mâini revista de pe o parte pe alta de parcă ar fi fost cine știe ce artefact scos la lumină de către Heinrich Schliemann în urma săpăturilor făcute la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Brigitte nu a mai ajuns acolo. Șeful de stație de la Parchimer nu-și amintea ca ea să fi urcat în tren, dar a spus că stătuse la băute toată noaptea și probabil că oricum nu și-ar fi amintit. Această remarcă provocă un hohot de râs general. — Bețivul naibii, pufni Hans Lobbes. Aceasta este una dintre cele două fete care au fost îngropate de atunci, zise Illmann pe un ton calm. Nu cred că aș mai putea adăuga ceva la rezultatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
vesel. Sunt o mulțime de polițiști prin preajmă. Tu nu poți să-i vezi, dar ei sunt cu toții cu ochii pe tine. Înțelegi? Am văzut cum dă din cap în reflecția din geam. — Ești o fată foarte curajoasă. La această remarcă ea începu din nou să cânte, și mai tare, și mi-am dat seama că era cântecul Tineretului Hitlerist: „Steagul nostru îl vedem fluturând înaintea noastră, Steagul nostru înseamnă o vârstă frumoasă, Steagul nostru ne conduce spre veșnicie, Steagul nostru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
recăpătați cumpătul, Reichsführer. Descoperirea unei trădări atât de evidente în cadrul unui for atât de aproape de inima domniei-sale, precum e acesta, a fost fără nici o îndoială un șoc la fel de profund pentru domnia-sa, ca și pentru noi toți, desigur. La aceste remarci se auzi un murmur de aprobare și Himmler păru să-și recapete controlul. Colorându-se un pic, probabil încurcat, el tresări și dădu scurt din cap: — Ai mare dreptate, Heydrich, murmură el. Un șoc teribil. Da, într-adevăr. Trebuie să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
efectuând colaje din fragmente împrumutate din diferite doctrine. Fiecare prelua ceea ce prezenta interes pentru sine, fără să se îngrijească dacă merita sau nu eticheta de discipol ortodox: gândirea aparține tuturor, iar sincretismul, atunci când duce la înțelepciune, merită tot respectul. Aceeași remarcă valabilă pentru un mare număr de filosofi din Antichitate: zonele de umbră și întrebările par mai numeroase decât cunoștințele clare și precise, informațiile sigure și adevărurile despre Anaxarh. Se știe că și el este originar din Abdera. Din câte se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
ca obiecte separate de autorii lor. Viața filosofică ar mai avea oare sens în alte condiții? Epoca noastră, cu filosofi și inși oarecare laolaltă, consideră prea adesea expresia aceasta ca fiind un oximoron... -13- Sufletul e trupul, și invers... Aceeași remarcă și pentru opoziția dintre Epicur și Aristip în privința plăcerilor sufletului și a celor ale trupului. Tradiția afirmă că în Grădină se consideră că durerile sufletului sunt superioare celor ale trupului, în vreme ce la Cirene se profesează teza contrară. Pentru că filosoful cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
făurească existența ca pe o operă de artă echilibrată, armonioasă, autosuficientă. Alternativa Epicur/Zenon formulează, în spațiul filosofic chiar, alegerea între bucuria de a trăi epicuriană și austeritatea stoică, ataraxia individuală și sensul statului, gândirea greacă și rațiunea latină. Aceeași remarcă și în ceea ce privește cuplul Hermarh/Demostene, care permite punerea în scenă, față în față, a vieții private a înțeleptului și a vieții publice a oratorului implicat în viața cetății. Ansamblul programului decorativ al vilei îndeamnă la acest gen de reflecție care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
Herculanum, în vilă. Horațiu scrie numeroase versuri legate de modul de viață practicat în vila lui Piso, iar o lectură avizată permite reperarea unei multitudini de referințe la lucrarea Despre moarte a lui Philodemos în Ode, Epistole și Satire. Aceeași remarcă și în privința lui Tibul, a cărui înțelepciune preia mult din maximele lui Epicur: să disprețuiești bogăția, să-ți moderezi dorințele, să renunți la ficțiunile sociale, să vizezi calmul interior, să-ți reduci nevoile la elementar, să frecventezi o Venus care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
omniprezentă, omniscientă, nemuritoare, puternică, liberă, nesfârșită, mărinimoasă, preafericită, ea reprezintă imposibilul ideal. Slăbiciunea, frica și spaima populează cerul; inteligența, rațiunea și cunoașterea îl golesc. Centaurii? Niște ficțiuni reductibile la o coliziune între simulacre de cal și de om Himerele? Aceeași remarcă, aceeași compoziție, nimeni și nimic nu se sustrage ordinii naturale, iar aceste creaturi nu există în natură. Tunetul, trăsnetul? Nicidecum intenții răzbunătoare ale unor zei nemulțumiți, ci doar o frecare între atomi incandescenți. Sterilitatea? în niciun caz o pedeapsă trimisă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2053_a_3378]
-
să se circumscrie și V. Rață), Ion Pachia Tatomirescu, o somitate în domeniul criticii și istoriei literare, nu le acordă șanse de afirmare, dar totuși nu le anunță un “naufragiu” sigur, căci am putea întrezări o încurajare în următoarea sa remarcă: “... această încadrare, apartenență generaționistă nu poate garanta caratele unei opere, operă ce-i, în ultimă instanță, doar emanație a sinelui, eului cosmic.” (din referințe la vol. colectiv “Meridiane lirice - aripi de vis”, Ed. “Armonii Culturale”, Adjud, 2013). Poemele lui V.
FRĂMÂNTUL SUFLETULUI POETULUI VALERIU RAŢĂ, CONFRATELE MEU ÎNTRU ROMÂNISM de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1858 din 01 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/364447_a_365776]
-
încredere martorii care apar în fața Curții? Judecătorul Bender nu crede lucrul acesta. El estimează că jumătate dintre martorii care apar în fața Curții spun neadevăruri. Bernd Schunemann, profesor titular la catedra de drept penal de la Universitatea din Munchen, a făcut o remarcă asemănătoare. Într-un interviu acordat ziarului Die Zeit, Schunemann a confirmat că declarațiile martorilor, deși nedemne de încredere, constituie principalele probe: Aș spune că motivul tipic al erorilor de judecată este faptul că judecătorul dă crezare declarațiilor nedemne de încredere
DUPĂ CE LE-AU CERŞIT VOTURILE PENTRU A ACCEDE LA PUTERE, GUVERNUL ŞI PREŞEDINŢIA, PRIN APARATUL REPRESIV AL JUSTIŢIEI, SE LEAPĂDĂ DE ROMÂNII DIN DIASPORA de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 333 din 29 noi [Corola-blog/BlogPost/364569_a_365898]
-
a avut în acest grad instinctul adevăratului înțeles al istoriei, la nimeni până la el nu s-a prefăcut într-un element permanent și determinant al întregii lui judecăți". Trecând acum, într-un alt registru al dezbaterii noastre, vom susține și remarca că „în cultura lumii, locuim eminescian", spunea profesorul de limba română Costel Zăgan, iar poetul Mihai Robea ne atenționează că "vom exista atâta timp cât îl vom apăra pe Mihai Eminescu", subliniind esențial necesitatea raportării noastre identitare și la dimensiunea Eminescu. În
DESPRE MIHAI EMINESCU, CREDINŢA CREŞTINĂ ŞI BISERICA ORTODOXĂ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 382 din 17 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361274_a_362603]
-
să i se trimită familiei Ceaușescu două flori de mină, un ametist pentru ,,tovarășul'' și un cuarț roz pentru ,,tovarășa'', pe care însă aceasta l-a refuzat făcând chiar o criză de isterie, datorită structurii negative a maleficei persoane, după remarcă lui Ion ȚUGUI și Dan SERACU. Ametistul dăruit lui Ceaușescu s-a pierdut undeva la o cabană de vânătoare din Călimănești. Aflăm că și marele poet german, Johann Wolfgang GOETHE a fost un mare colecționar mineralogy, si a spus despre
NESTEMATE ALE BANATULUI MONTAN de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 242 din 30 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/361465_a_362794]
-
curs. Nu era nici acolo. Mai erau câteva minute și trebuia să sune intrarea la cursuri. Cum o aștepta în fața ușii, la câțiva metri de ea discuta un grup de băieții din clasa paralelă. Nu putea să nu le audă remarcile lor sarcastice. - Iat-o băi pe "fiziciana"de la A. Nu-i rea deloc fătuca. - E bunuță tare. O fi pus ochii pe ea proful de fizică, de aceea nu bagă în seama colegi de vârsta noastră. - Măi am de gând
ROMAN IN LUCRU de STAN VIRGIL în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361499_a_362828]
-
plata Domnului” cum spune românul. Să nu mai fie el așa de grijuliu. Am sărbătorit majoratul cu mult timp în urmă, așa că îmi port singură de grijă și tot singură îmi aranjez viața așa cum mi-o doresc. Săndica făcea aceste remarci mai mult să-i abată atenția lui Mircea de la interesul lui Viorel manifestat față de ea. - Nu am spus-o cu răutate. Așa mi s-a părut când am intrat acum. Privirile sale parcă spuneau că este impacientat de dispariția ta
CAT DE MULT TE IUBESC..., ROMAN; CAP. II BANCHETUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1127 din 31 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/363747_a_365076]
-
o idee sau o pildă a învățătorului fără a spune că el a spus-o eram privit admirativ. Dacă însă spuneam că această idee aparține lui Iisus din Nazaret, care devenise deja cunoscut prin Ierusalim, primeam doar priviri tăioase și remarci răuvoitoare. Apoi am început încet, încet, să înțeleg ceea ce voia să spună El, căci dincolo de pildele care le rostea descopeream mereu altceva mai surprinzător și mai profund cu ajutorul explicațiilor sale. -Dă-mi un exemplu, îl îndemnă Gamaliel. -Am să vă spun
ANCHETA( FRAGMENT DIN ROMAN) FEMEIA PĂCĂTOASĂ de MIHAI CONDUR în ediţia nr. 909 din 27 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363883_a_365212]
-
Am fost și sunt mândră că mi-a fost tata. În amintirea lui, deoarece n-a avut fii, continui să -i port numele :Rosenkranz. Imagine:tata ținând un discurs în 1965 la Țel Aviv în fața concetățenilor săi originari din România. Remarcă: Cei interesați în a cunoaște mai pe larg viață și activitatea avocatului David Dădu Rosenkranz pe tărâm obștesc și profesional sînt invitați să consulte aici în Confluente Literare articolul inginerului Ely Lazăr- Dădu Referință Bibliografica: LE COEUR SUR LA MAIN
LE COEUR SUR LA MAIN ( GENEROZITATE) de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1699 din 26 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/362948_a_364277]
-
Dumnezeu''. Arhiteme sunt mai multe, nu numai aceasta, cu rima căzând, deseori, acolo unde cade și accentul semantic, tensiunea și dinamica lor fiind determinate de drama pe care o trăiește eul contemplativ și meditativ, elegiacul Vasile Burlui dovedindu-se, așa cum remarca în prefața cărții și cunoscutul critic literar Andrei Grigor, un ''poet experimentat, cu o bună știință a cărților clasice și adevărate de poezie, dar și a unei întregi istorii a culturii (și a istoriei), din care răzbat deseori în ritmurile
SEMN DE ADMIRATIE PENTRU VASILE BURLUI DINTR-UN TEATRU AL MINTII de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1071 din 06 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363042_a_364371]
-
de uitat, ci e de luat în brațe”. Este o lecție pentru cei descurajați. Filozoful englez Thomas Hobbes (1588-1679) a vorbit despre condițiile naturale ale oamenilor, referindu-se la fericire - nefericire, precum și despre treapta ei cea mai de jos - mizeria. Remarca lui era că natura a făcut oamenii, în ansamblu desigur, egali cu privire la facultățile corpului și ale minții. Exemplifica prin faptul că un om slab poate învinge sau poate chiar să omoare pe cel puternic, fie printr-o uneltire secretă, fie
FERICIRE VS. NEFERICIRE de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 998 din 24 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363264_a_364593]
-
spune că matematic. Se vede că este locuită de un profesor de matematică. - Ha, ha, ha. Ce, crezi că dacă eram de română sau de fizică putea să arate altfel? - Nu știu, am zis și eu făcând mai mult o remarcă metaforică sub formă de glumă. - Te rog, dă-mi pardesiul pentru a-l duce la cuier. Apoi uite, alege unul dintre fotolii până pregătesc eu prânzul și ia loc. De obicei eu când sunt singur servesc masa în bucătărie unde
INTALNIRE LA NIVEL INALT de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1072 din 07 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363310_a_364639]