1,034 matches
-
nimic, sau un simulacru intelectual. Reminescențele, amintirile, memoria ne fac să devenim oameni și să păstrăm această calitate. Termenul de memorie, întrebuințat de unul singur, este foarte ambiguu, și aceasta pentru că nu ne permite să știm despre ce tip de reminiscență este vorba. Prin obișnuință, multe persoane utilizează acest termen pentru a desemna memoria noastră obiectivă, dar aplicația lui este mult mai vastă, putând fi utilizat și pentru memoria celulară, cea păstrată în ADN-ul nostru și care, transmisă de generații
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
nu puțini nostalgici ai Războiului Rece" care nu ar avea nimic împotriva revenirii zilelor Yaltei. Aceștia resping manifestările autodeterminării din Balcani, considerîndu-le drept o "calamitate europeană", "tribalism", un "djinn scăpat din sticlă" etc.3 Astfel de nostalgici ai Yaltei constituie reminiscențe sinistre ale lui Disraeli (căruia nu-i păsa de "o existență ideală pentru creștinii din Balcani") sau ale incalificabilului dispreț al lui Churchill față de Gavrilo Princip. Și nici asta nu este totul. Într-o sclipire de făurire a politicii externe
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
sancțiunea să se poată transforma în închisoare contravenționala, dacă aceasta sancțiune era alternativă la sancțiunea amenzii. 11. La art. 156, expresia "dacă nu au fost săvârșite în astfel de condiții încât, potrivit legii penale, să fie considerate infracțiuni" constituie o reminiscența a definiției neștiințifice dată contravenției prin Legea nr. 32/1968 , în prezent abrogata. Formularea este în dezacord cu noua definiție dată contravenției în Ordonanța Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravențiilor, care prevede că fapta descrisă ca atare
PROIECT DE LEGE nr. 476 din 11 aprilie 2002 privind Codul electoral. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/142105_a_143434]
-
rustică și idilică emanată de viața la țară. În termenii cei mai simpli, spațiile rurale se definesc chiar și prin problemele particulare cu care se confruntă, comparativ cu zonele urbane, în special cele care privesc depopularea și lipsurile și anume: reminiscențe ale unor activități primare, conflicte între tendința de salvare a peisajelor și aceea de a dezvolta o varietate de activități economice și conflicte între nevoile locale și reglementările legale elaborate în zonele urbane [4, p. 3]. Este de mare importanță
PARTICULARIT??I ALE PIE?EI TURISMULUI RURAL by Elisabeta RO?CA () [Corola-publishinghouse/Science/83096_a_84421]
-
în exclusivitate un singur sunet (), ca ultim efect acustic ce se dorește risipit apoi în tăcere (laissez vibrer - lăsați să vibreze). În acest sens, se impune reactivarea pedalei de rezonanță după finalul măsurii 58, în scopul de a elimina orice reminiscență sonoră a disonanței lui , care la rândul său beneficiase de un efect prelungit și amplificat prin menținerea sa peste octava arpegiată de . Astfel, interpretul va trebui să mențină apăsate toate sunetele, misiunea finală de distilare sonoră revenindu-i, în mod
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
a unor acorduri minore cu nonă mică (fa# minor, fa minor, mi minor), înscrise într-un cadru tonal de do major afirmat de noua armură. Linia melodică ce evoluează prin repetiția frecventă a unei celule de dimensiuni reduse reprezintă o reminiscență a motivului afirmat în măsurile 11-14, într-o versiune metamorfozată prin diminuarea intervalului constitutiv de cvartă (4 -). Secțiunea introductivă revine într-o ipostază amplificată, prelungind starea de frenezie și statornicind în memoria auditorului atmosfera unei bucurii de viață, arareori întâlnită
Creaţia pianistică a lui Claude Debussy, între concept şi înterpretare by IOANA STĂNESCU () [Corola-publishinghouse/Science/712_a_1153]
-
jocurile video. 2.. Fantasticul în pictură O vreme lungă, arta s-a străduit să reproducă mai mult sau mai puțin idealizat realitatea. A venit apoi vremea artei abstracte, când pictura nu mai era nimic altceva decât forme și culori, orice reminiscențe ale lumii înconjurătoare erau voit evitate. Distinctă de acestea două, o a treia atitudine a revenit, din timp în timp, de-a lungul istoriei pentru care subiectul picturii nu era lumea reală, ci aceea întrevăzută în somn imaginarul, alimentat de
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
reușească) să facă vizibilă partea nevăzută a fantasticului. În continuare, fără pretenția de a trata exhaustiv subiectul, ne vom opri asupra câtorva cazuri semnificative: La intersecția dintre Evul Mediu și Renaștere, Hyeronimus Bosch adevărat precursor al suprarealismului mai păstrând încă reminiscențe ale goticului și spaimele omului medieval, a creat cu o fantezie de neegalat, o vastă lume onirică, stranie, fascinantă, populată, alături de siluetele omenești firave, fără personalitate, subiecte pasive ale torturilor sau plăcerilor, de o multitudine de ființe stranii, hibride, monstruoase
Inter-, pluri- şi transdisciplinaritatea, opţiune sau necesitate? by Dorina Apetrei, Mihaela Butnaru, Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Science/426_a_1250]
-
de vizitatori, mulți dintre ei preferând să vină aici în ziua echinocțiului de primăvară când umbra lăsată de razele soarelui pe templu este asemuită cu profilul unui șarpe. Interesant este amestecul a mai multor stiluri arhitecturale, de la stilul mexicanizat (o reminiscență a stilurilor central mexicane) la stilul Puuc, tipic mayaș, întâlnit în ținuturile joase nordice ale civilizației Maya. Situl arheologic cuprinde mai multe construcții din piatră aflate în diferite stadii de conservare, multe dintre ele fiind restaurate recent. Clădirile sunt conectate
CENTRE ȘI REGIUNI TURISTICE, PARTEA I AMERICA ȘI EUROPA by Daniela Larion () [Corola-publishinghouse/Science/552_a_1086]
-
spectaculos. „Se văd aici atât dorința de a poza de care am vorbit mai înainte, cât și efectele unei formații livrești, a unei structuri psihice suprasaturate de cultură: comportarea artificială în fața unui fapt autentic se poate explica și prin anumite <<reminiscențe literare>>. Vorbe sau gesturi amintesc altele asemănătoare ale vreunui personaj celebru, și similitudinea e subliniată cu satisfacție. Sugestiile proustiene (atracția pentru <<les jeunes filles en fleurs>> asociațiile imprevizibile și fortuite, căutarea detaliului insignifiant care poate provoca rememorarea etc.) abundă.”<footnote
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
o permite. Prognostic: Cel mai important factor de prognostic rămâne gradul de rezecție tumorală. O rezecție totală are un prognostic net mai bun ca una parțială. Acest lucru justifică decizia unei reintervenții operatorii în cazul în care s-au observat reminiscențe tumorale la RMN-ul de control. Caracteristicile histologice care determină un prognostic prost este hipervascularizația, prezența mitozelor, proliferarea endotelială, calcificările și celulele cu densitate scăzută. Elementele asociate cu un prognostic bun sunt prezența focarelor astrocitare, forma neregulată a nucleilor și
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
că ar avea efect în secreția și absorbția conținutului chistic [3]. În dreapta, examen CT imediat postoperator ce relevă ablația completă a chistului. CHISTUL EPIDERMOID Tumorile epidermoide sunt leziuni benigne, congenitale care se poate dezvolta la nivel spinal sau intracranial, din reminiscențe ectodermale în timpul perioadei de neuroembriogeneză fiind cunoscute in literatura ca și tumori perlate sau colesteatoame, datorită depozitelor de colesterol intratumoral. Chisturile epidermoide și dermoide au fost descrise pentru prima dată, de Love și Kernohan în 1936 ca fiind tumori epiteliale
Tratat de chirurgie vol. IV. Neurochirurgie by Ioan Ștefan Florian, Cristian Ionel Abrudan, Dana Mihaela Cernea, Aurel Oșlobanu, Silviu Albu () [Corola-publishinghouse/Science/92121_a_92616]
-
cu care acceptaseră cu toții gândul că nu vom putea reuși decât împreună. Dacă n-ar fi fost la Rio, candidatul nostru de la Zalău ar fi murit de plăcere citind-o pe Blandiana, care acuza săptămâna trecută presa de opoziție de reminiscențe comuniste, întrucât a sperat că AC și partidul care o reprezintă nu-și vor împărți voturile în două, ci vor prezenta un singur candidat. Oricât am fi de vinovați că n-am putut trece sub tăcere tristețea pe care ne-
Crimă și moralitate. Eseuri și publicistică by Ileana Mălăncioiu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1914_a_3239]
-
remonetizării aurului (II), Tribuna Economică, Numărul 10, miercuri 6 martie 2013. 565 Victor Slăvescu, Curs de monedă, credit, schimb, Litografia "Scrisul studențesc", București, 1929, p. 40. 566 În legătură cu producția de aur. Vezi Victor Slăvescu, op. cit., pp. 72-87. 567 "Numai o reminiscență culturală ne face să ne gândim încă la aur ca la elementul central al sistemului nostru monetar. O definire a rolului aurului în politica sa ar fi mult mai precisă dacă s-ar spune că acesta reprezintă în primul rând
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
4 secole de către Copernic, în celebrul său memoriu către regele Poloniei". 568 "Demonetizat" în sensul că a fost retras din calitatea de monedă și de etalon al sistemelor monetare naționale. 569 Din această cauză aurul este mai mult decât o "reminiscență culturală", așa cum îl numește Milton Friedman. 570 Apud Alexandru Tașnadi, Claudiu Doltu, Robert Mundell și zonele monetare optime, Editura ASE, București, 2000, p. 45. 571 Ibidem. 572 Aurul a operat ca etalon monetar în occident în secolul al XIII-lea
Fețele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chirițescu () [Corola-publishinghouse/Science/84957_a_85742]
-
ducă ulterior la dificultăți și mai mari. Așadar, dacă la Kremlin se continuă pe direcția recent abordată, va fi o testare constantă a nervilor. Mă tem că se va dezvolta o nouă demarcație care să separe Occidentul de Orient, o reminiscență a Cortinei de Fier, chiar dacă nu atât de austeră. Pericolul este că o astfel de diviziune s-ar putea adânci cu timpul, amplificând lipsa de încredere și provocând apariția tensiunilor cu fiecare exercițiu militar sau vânzare de arme. În cazul
Memorandum către președintele ales by MADELEINE ALBRIGHT () [Corola-publishinghouse/Science/999_a_2507]
-
cel fermecat... Moartea umorului «Pe Ion Creangă îl putem găsi în Rai, unde continuă să scrie povești și amintiri despre Pământ», crede Roxana Barliba, o fetiță de clasa a cincea de la Școala nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
prezent în minte tabloul care prezenta grupul de elevi, precum și fizionomia fiecăruia și toate evenimentele care modifică, accelerează, rup sau încetinesc ritmul vieții în clasă, determinînd istoria acesteia. Cum de-a uitat totul? Și cum se face că, în afară de cîteva reminiscențe destul de vagi, cuvintele fostului său elev nu trezesc în memoria sa nici un ecou al vremurilor de odinioară? Explicația este că grupul care constituie o clasă este, în esență, efemer, cel puțin dacă din clasă considerăm că face parte și profesorul
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
care va fi transformată în ideea unei întîlniri generalizate între mai multe gîndiri și mai multe curente de memorie colectivă. O altă temă a manuscrisului din 1927, reluată în Memoria și în prima sa formă din 1932, este cea a reminiscenței. Halbwachs medita asupra reminiscenței din 1925, de atunci încercînd să-l opună pe Proust lui Bergson, la fel cum în Cadrele îl opusese pe Freud lui Bergson în capitolul despre vis, pentru a dovedi că existau o logică, o rațiune
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
în ideea unei întîlniri generalizate între mai multe gîndiri și mai multe curente de memorie colectivă. O altă temă a manuscrisului din 1927, reluată în Memoria și în prima sa formă din 1932, este cea a reminiscenței. Halbwachs medita asupra reminiscenței din 1925, de atunci încercînd să-l opună pe Proust lui Bergson, la fel cum în Cadrele îl opusese pe Freud lui Bergson în capitolul despre vis, pentru a dovedi că existau o logică, o rațiune, un limbaj trecute din
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
Freud lui Bergson în capitolul despre vis, pentru a dovedi că existau o logică, o rațiune, un limbaj trecute din starea de veghe în vis (care nu este așadar deloc o memorie a imaginii pure). Aici, pe linia ideii de reminiscență, el găsește sau crede că găsește la Proust substituirea inconștientului bergsonian prin memoria involuntară. La sfîrșitul lunii martie din 1925, dată la care Cadrele sînt încheiate, el citește Swann de Proust și consemnează lectura; iar mai tîrziu, tot în 1925
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
lectura; iar mai tîrziu, tot în 1925, scrie: "lectura unor fragmente din Proust și Quint: Marcel Proust, viața și opera". Își notează astfel impresiile de lectură: "Este o carte extrem de reală, bine construită, oarecum, pentru a imita memoria involuntară [prin reminiscențe] care, după mine, deși Bergson nu face această distincție, este singura adevărată. Memoria voluntară, memoria inteligenței și a ochilor nu ne redau din trecut decît facsimile care nu seamănă cum nu seamănă ta-blourile pictorilor veleitari cu primăvara. Astfel, dacă nu
Memoria colectivă by MAURICE HALBWACHS () [Corola-publishinghouse/Science/987_a_2495]
-
o reconversie salutară, examenul de conștiință vine tardiv, dar demontează mecanismele iluziei și spulberă ultimul reflex din haloul de farmec al burgheziei. "Ce iubise la acest om frumos, manierat, bine îmbrăcat, cu spirit aventuros? Ret-Buttlerul ei, cum îl numea din pricina reminiscențelor de lectură, poate nu avea ceva atât de ticălos în viața lui, cât o mare incapacitate de a înfrunta prăbușirea lui socială. (...) Poți judeca o astfel de existență ca pe un romantism?"13. Ceva tot rămâne acolo, însă Eva este
Cuvintele puterii. Literatură, intelectuali și ideologie în România comunistă () [Corola-publishinghouse/Science/84944_a_85729]
-
Intră odată sub trupul meu/ să-i auzi vibrarea de clopot,/ să presimți marginea nopții/în privirea mea sticloasă/ sau dincolo de torente de lumină venind". Identificarea cu elementul exotic se remarcă în poemul Musca Tse-Tse. Imaginile ondulării apar și ele, reminiscențe dintr-un imaginar acvatic sau dintr-o dorință de afundare-n inconștient. Lumea e contrafăcută, totul se reduce la imagini preluate: "Aștrii erau după atlas un multiplu alfabet grecesc", "cum drama se desfășura teatral la un capăt metalic de drum
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
Tonegaru. Se recunoaște aici trimiterea la poezia voit mitizantă a lui Lucian Blaga "poate că în Lună sunt republici sincere fiindcă acolo trăiesc morții", intervenția neologismului, apariția "faptelor diverse" marchează însă o răsturnare de situație. Secvențelor "blagiene" li se lipesc reminiscențe ale unui posibil arghezianism, inscripția abandonată, "săpată pe un capăt de vâslă" (vâsla e cea care propulsează barca, în termeni psihologici, corespunde energiei spirituale, libidoului, dar e un capăt și inscripția e abandonată, ceea ce impune indirect un final de operă
Poezia generației albatrosiste by Cristina Ciobanu () [Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]