1,047 matches
-
a venit și mi l-au băgat pe gât, deși aș fi putut sta singur, măcar să fi înțeles repede, din primele zile, că eu am un statut superior, iar el e un tolerat. Toate trucurile pentru a-mi demonstra superioritatea, reminiscențele liceului, iscuțimea de brici a minții... le puteam da deoparte. El nu trăia în conflict, ci mai degrabă în împăciuire. Se îndrăgostise de ceva timp de coleoptere - sunt cărăbușii colepotere? nu știu, parcă mi-a explicat, dar am uitat - și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2226_a_3551]
-
Oglinda, prin care mi-a zâmbit în dimineața aceea îndepărtată și care-i încadra capul și bustul, acum reflecta stăruitor și inutil o litografie din perete. Căutam ceva din ea, de la ea, dar afară de parfumul din aer, mai vag decât reminiscențele în agonie, nu mai rămăsese nimic! Ori, dacă în vibrațiile de aer și de eter din odaie stăruiau poate încă ecoul glasului ei și imaginea figurii ei râzătoare, simțurile mele obtuze nu le puteau culege și trimite sufletului. Am tras
Adela by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295596_a_296925]
-
-i alimentez dubiile, ca să-mi consolidez poziția. Am luat micul dejun În firida cu masa. Beulah ne-a servit fără emfază, aducând farfuriile și apoi luându-le. Purta o uniformă adevărată de servitoare, neagră cu șorț alb. Ochelarii erau o reminiscență din cealaltă viață a ei, mai stilată. Cu un scris auriu, pe lentila stângă se zăreau ghirlandele numelui ei. Veni doamna Obiect, clămpănind pe tocuri subțiri. ― Bună dimineața, Beulah. Am plecat la veterinar. Trebuie să-i scoată un dinte lui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2054_a_3379]
-
și constă într-un Semn sau într-un Rit al căror înțeles s-a uitat. Legătura sa cu Mexicul și, în ultimă instanță, cu Jodorovski trece prin știința ritualurilor, prin antropologie. Exoticul, sălbaticul, negrul, ceremoniile ermetice, gesturile hieratice, tatuajul, idolii, reminiscențele din vechi jurnale de călătorii care, în locul fotografiilor de azi, aveau gravuri prezentând naiv pirogi lunecând pe sub liane, negri cu pene în nas și întîlnirea inevitabilă dintre Stanley și Livingstone - fără ele suprarealismul ar fi rămas într-o variantă bretoniană
Pururi tânăr, înfășurat în pixeli by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295573_a_296902]
-
toată protipendada orașului se adunase în uriașa hală frigorifică din subteranele abatorului. Decorul sălii putea părea cu totul ciudat celui care se obișnuise cu luxul ostentativ, de parveniți, al sălilor dinainte. Nu știu dacă o intuiție a cuiva sau o reminiscență din à rebours condusese la acel hibrid nostalgic, la amestecul acela oarecum pervers de promiscuitate și rafinament, al cărui efect era mult mai puternic decât al fastului de-acum doar câteva luni. La prima vedere, cu excepția dimensiunilor sălii, aveai impresia
Nostalgia by Mircea Cărtărescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295571_a_296900]
-
spectaculos. „Se văd aici atât dorința de a poza de care am vorbit mai înainte, cât și efectele unei formații livrești, a unei structuri psihice suprasaturate de cultură: comportarea artificială în fața unui fapt autentic se poate explica și prin anumite <<reminiscențe literare>>. Vorbe sau gesturi amintesc altele asemănătoare ale vreunui personaj celebru, și similitudinea e subliniată cu satisfacție. Sugestiile proustiene (atracția pentru <<les jeunes filles en fleurs>> asociațiile imprevizibile și fortuite, căutarea detaliului insignifiant care poate provoca rememorarea etc.) abundă.”<footnote
Adev?r ?i mistificare ?n proza lui Anton Holban by Irina Iosub () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84074_a_85399]
-
cel fermecat... Moartea umorului «Pe Ion Creangă îl putem găsi în Rai, unde continuă să scrie povești și amintiri despre Pământ», crede Roxana Barliba, o fetiță de clasa a cincea de la Școala nr. 3 din Humulești. Am crezut doar că reminiscențele de manual au format imaginația copilei. O turmă de oi trece pe lângă mine, stârnind colbul de pe podul Ozanei. Apa cuibărește prin ochiuri de prund, acolo unde copilul bălai de altădată își descântă «aurașul» din urechi. Casa memorială e curată și
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
acasă, la Mihnea, am făcut la fața locului niște superbe șnițele aurii din escalope de dinde cu un supreme de legumes). După masă le-am citit pagina din "jurnalul" meu despre handicapurile culinare ale Monicăi și paginile despre fiul meu, reminiscență din ritualul bacchanalelor spirituale ale Păltinișului. Apoi discuție despre proiectul publicării jurnalelor Monicăi: 13 caiete manuscrise între 1981-1994, apoi anii 1995-2000 cu notațiile culese pe ordinator. În total, câteva mii de pagini. De sub râsetele noastre și de sub bucuria revederii răzbate
Despre limită. Jurnalul de la Păltiniș. Ușa interzisă by Gabriel Liiceanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295599_a_296928]
-
foarte mult simțul muzical... Măicuța purta un fel de babețică lată, albă și scrobită, care-i ascundea sînii și o făcea să pară și mai bună; de o parte și de alta se iveau mătăniile interminabile care o Înfășurau cu reminiscențe de lanțuri. Măicuța era foarte nervoasă și-și mușca buzele cînd greșeai, dar era foarte bună și niciodată nu s-a supărat pe Julius. Își petreceau ceasuri Întregi, de trei ori pe săptămînă, așezați În fața pianului parfumat, ea Își mușca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
vorbească despre pruncul Iisus și așa Începuse un chei monstru, din alea care-l strică și pe Dumnezeu... Era o fată grozavă de petreceri... — Nu-i vorba de nici o nostalgie, Îi explică Vlăjganul lui Lester; adevărul e că sînt niște reminiscențe. Lang nu Înțelese ce era cu reminiscențele și-o rugă pe Puicuța să-i traducă exact cuvîntul, care lipsea din vocabularul englezesc al Vlăjganului, poate că era prea complicat pentru asemenea ambianță. Puicuța Îi traduse și Vlăjganul putu să-și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
un chei monstru, din alea care-l strică și pe Dumnezeu... Era o fată grozavă de petreceri... — Nu-i vorba de nici o nostalgie, Îi explică Vlăjganul lui Lester; adevărul e că sînt niște reminiscențe. Lang nu Înțelese ce era cu reminiscențele și-o rugă pe Puicuța să-i traducă exact cuvîntul, care lipsea din vocabularul englezesc al Vlăjganului, poate că era prea complicat pentru asemenea ambianță. Puicuța Îi traduse și Vlăjganul putu să-și continue explicația: fata avea reminiscențe, rămăsese cu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
era cu reminiscențele și-o rugă pe Puicuța să-i traducă exact cuvîntul, care lipsea din vocabularul englezesc al Vlăjganului, poate că era prea complicat pentru asemenea ambianță. Puicuța Îi traduse și Vlăjganul putu să-și continue explicația: fata avea reminiscențe, rămăsese cu ambianța din anii de școală, căci făcuse școala la călugărițe. De trei ani o silesc să se culce de Crăciun... cu cineva care-i place, bineînțeles și ea o ține morțiș că de Crăciun nu vrea. Izbucniră toți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
să-i respecte În seara asta, la dracu’ cu sentimentele nobile! El voia să glumească, să-și bată joc de tot și de toate, oricine și orice ar fi fost. Ele o cunoșteau mai de mult pe Puicuța, plină de reminiscențe, așa-i prietena mea... Ce dovadă mai bună decît povestea cu noaptea de Crăciun?... Vreți să vă spun un secret?... Nici de data asta, În noaptea de Crăciun... cu nimeni... — Scîrbosule! Celelalte nici nu bănuiau povestea cu inelul, dar Puicuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2098_a_3423]
-
odată ce s-a întâmplat! Ce nenorocire i s-a putut trage dintr-o călătorie la Herculanaeum? Mijește ușurel ochii și suspină visător. — Un orășel atât de frumos pe țărmul mării, învecinat cu Pompeii. Și, nu departe, se zărește Muntele Vezuviu. Reminiscențele persistă. — Am fost și eu de câteva ori pe acolo, să fac cure la izvoa rele calde. Se bate peste genunchi. — Pe Jupiter, chiar mi-au mai alinat durerea. Bătrânul libert îl privește surprins, apoi își lasă din nou capul
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
Și prea intim. Judecata le e încețoșată de prejudecăți. Vor avea surpriza să vadă că - pe lângă ploaia de pledoarii și discursuri în cea mai mare parte insipide, pe lângă elegiile siropoase și litaniile nesfârșite de epopei banale, născute din imitații și reminiscențe vergiliene, cu care vor fi delectați - scrisul Livillei este de o mare prospețime și sinceritate. L-a mișcat până și pe Augustus, oricât e el de tradiționalist și antifeminist. S-a încruntat la început, dar a plâns la sfârșit. După
Pax Romana. Stăpânii lumii by Mihaela Erika Petculescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1363_a_2885]
-
ales la muzică. Era fata unor oameni cu stare din Cernăuți, crescuse cu guvernantă, cu franceză, cu pian... Odată cu comunismul și mai ales cu necazurile care au dat peste tata, săraca de ea a trebuit să se rupă de toate "reminiscențele burgheze" și a suferit mult. Eu eram mai tot timpul pe lângă tata, la vedere sau pitulat pe unde puteam, încercam să îi fiu mereu în preajmă. Când am început să înțeleg mai bine, adică pe la șapte ani, îmi plăcea să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1476_a_2774]
-
și păru să conțină instrumente și ecrane. Toată instrumentația era oarecum conținută În suprafața consolei, ca o iluzie optică sau o hologramă. Norman citi inscripțiile de deasupra instrumentelor: „Accelerare pozitivă“... „Servo-mecanism piston F3“... „Glisor“... „Site“. — Altă tehnologie nouă, remarcă Ted. Reminiscențe ale cristalelor lichide, dar net superioare. Un soi de optoelectronică de vârf. Brusc toată consola se lumină În roșu, fenomenul fiind Însoțit de un sunet intermitent. Surprins, Norman sări Înapoi: pupitrul de control se trezea la viață. Fiți atenți! Un
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
și ia partea bătăușilor din SPP pe care-i numește patern „băieți“, sau denunță proprietatea privată ca „moft“ și „eroare istorică“, după care admite că a avut prejudecățile lui, dar ce să-i faci, noi toți am fost „sclavii unor reminiscențe“, așa că este în continuare reprezentativ. Aceasta este puterea lui, că reprezintă. Sigur, vremurile s-au mai schimbat, URSS s-a stins, iar Uniunea Europeană dă pe afară, așa că, odată Năstase împins în grădina de la Cotroceni și închis acolo, Iliescu va avea
Nişte ciori vopsite-n roşu by Răsvan Popescu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1376_a_2711]
-
în poezie. — stil eclectic pur, exclamă Guy examinînd intrarea, imensul balcon flancat de două colonade de mare gală, și mai ales cele două lampadare așezate unul în dreapta și altul în stînga ușii principale, destul de fanteziste ca obiecte, dar doldora de reminiscențe gotice amestecate cu art nouveau. — Vă aprind lumina și apoi vă las, ne spuse paznicul, grăbit probabil să se întoarcă la meciul său. nu-și făcea probabil nicio grijă în privința nostră. Ce rău i-am fi putut face acestei case
Negustorul de începuturi de roman by Matei Vişniec () [Corola-publishinghouse/Imaginative/605_a_1341]
-
În ce ne privește, nu șovăim să lansăm ipoteza că traiectoria sa e normală, proprie unui mare scriitor care depășește agitația romantică, pentru a se Încorona, În final, cu nobila seninătate a clasicului. Să lămurim că, mai presus de orice reminiscență școlărească, Paladión nu cunoștea limbile moarte. În 1918, cu o timiditate care astăzi ne emoționează, a publicat Georgicele, după versiunea spaniolă a lui Ochoa; un an mai târziu, conștient de-acum de măreția sa spirituală, a tipărit De Divinatione, În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
jet de apă rece și îl înfășură într-un turban. Își zări chipul, lipsit de artificii, redus la puritatea naturală, în oglinda băii. Așa, fără machiaj, asemănarea cu tatăl ei era izbitoare. Aveau amândoi fețe ovale și pomeții înalți, de reminiscență slavă - oare vreun tătar chipeș siluise cândva femeile strămoșilor ei? Puțin probabil dat fiind că, din câte știa, se trăgeau din Surrey, un ținut din acelea în care până și tătarii aveau Jaguare. Avea nasul ușor cam prea lung și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2261_a_3586]
-
Filmele siropoase americane, cu povești de dragoste consumate sub fulgi proaspeți de zăpadă și sub crenguțe de vâsc, și-au făcut din plin datoria. Trăim, precum se vede, în cea mai bună dintre lumile posibile, în care indivizi cu vagi reminiscențe de apartenență creștină mimează cu religiozitate sărbătorirea evenimentului în familie și în care oameni al căror suflet generos adăpostește deopotrivă strămoși shinto și parfum de Nirvana se grăbesc să-i imite pe primii. À propos, tocmai am primit o ofertă
Darurile zeiţei Amaterasu by Roxana Ghiţă, Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1390_a_2632]
-
cu care Artaud își încheie textul „Despre teatrul balinez” nu este oare aceea a apariției războinicului și a umbrei sale care îl dublează, în inima pădurii sonore și mentale și în toiul unei adevărate vijelii fizice, imagine încărcată de stranii reminiscențe venite dinspre Shakespeare, dar și dinspre no? În spatele războinicului se profilează figura dublului; actorul dă, așadar, formă unei umbre, unei „efigii spectrale” pe care, așa cum spune Artaud în „Un atletism efectiv”, teatrul o modelează, o învestește cu un sens material
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
volume dormitânde”, întunecate, enigmatice, asemenea cuburilor negre ale sculptorului contemporan Tony Smith. Căci, ca și creațiile acestuia, corpurile-obiecte sau obiectele-corpuri ale lui Kantor sunt nu numai semne ale vidului, ale absenței, ci și depozitarele unei energii ascunse ce trezește stranii reminiscențe. Relicve tăcute și misterioase amintind de ceva vag și extrem de îndepărtat, ele jalonează „aventura pe tărâmul materiei și al fantomelor” a regizorului, aidoma unor pietre comemorative înălțate pe drumul unui artist care nu a fost numai om de teatru, ci
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1979_a_3304]
-
maya, America de Nord, Oceania etc.), dar relativ rar atestat în tradițiile arhaice europene : la greci (posibilă influență orientală) și la nordici, unde potopul este descris în două forme diferite - inundație cu sângele uriașului Ymir și acoperirea cu zăpezi (pro- babil o reminiscență din mitologia ariană, pentru că în Avesta este descris un fenomen mitic similar). Și la români sunt atestate legende privind distrugerea prin inundații a unor spițe „ratate” de oameni primordiali (3, pp. 136-139 ; 23, p. 31 ; 25, p. 72) - Urieși, Jidovi
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]