899 matches
-
Angela Marinescu Mă tîrăsc pe străzi bătrînă și poetă Mă tîrăsc pe străzi bătrînă și poetă (cuvînt tăuraș pe care Iova îl reneagă) încălțată cu bocancii mei de fier ce mă trag în jos (acolo, în catacombele largi ale unui oraș murdar unde zbier isteric în fața putreziciunii și infernului lumii) ca o armă de infanterie doamnele mă sună la telefon (ce zgomot plin
Poezie by Angela Marinescu () [Corola-website/Imaginative/15418_a_16743]
-
1916 regele Ferdinand a prezidat Consiliul de Coroană în cadrul căruia s-a luat o hotărâre dramatică: intrarea României în război împotriva țării sale natale, Germania. La aflarea veștii că România s-a aliat cu Antanta, familia din Germania l-a renegat, iar la Castelul Hohenzollern s-a arborat în doliu stindardul heraldic al familiei. Planul de campanie pentru anul 1916, „"Ipoteza Z"” definea obiectivul politic major al războiului ca fiind „"realizarea idealului nostru național, adică întregirea neamului, prin eliberarea teritoriilor locuite
Ferdinand I al României () [Corola-website/Science/296763_a_298092]
-
1942, pleacă în Arizona cu pictorița Dorothea Tanningg, cu care se va căsători în anul 1946. Va reveni în Franța în 1953, iar un an mai târziu primește Marele Premiu la Bienala de la Veneția, fapt pentru care grupul suprarealist îl renegă. Max Ernst moare la 1 aprilie 1976 în Paris. Din anul 1924 până în 1938, Max Ernst este unul din reprezentanții de frunte ai picturii suprarealiste, în mod evident sub influența lui Giorgio De Chirico. Totuși Ernst se deosebește de predecesorul
Max Ernst () [Corola-website/Science/300781_a_302110]
-
și la Aiud. Cei zece ani de temniță grea l-au măcinat fizic și sufletește. Ieșit în 1964 (când s-au lichidat închisorile politice), crucea libertății s-a dovedit încă și mai grea decât cea a închisorii. Soția l-a renegat, cum li s-a mai întâmplat și altora din aceeași categorie (sunt «micile» tragedii personale de care istoria nu se sinchisește și pe care numai Dumnezeu le știe în toată sfâșietoarea lor realitate). Decepțiile și marginalizarea socială l-au împins
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
crezând în idealurile divine ale fiului ei ca fiind fiul lui Zeus. Aceasta a plecat împreună cu fiul ei, Alexandru, la fratele ei, Alexandru I al Epirului, care și el, la rândul lui, se certase cu tatăl său. Filip, care îl renegase pe Alexandru ca fiu și moștenitor, l-a numit în schimb moștenitor pe fiul lui Eurydice, căruia i-a pus numele primului rege al Macedoniei, Caranus. Potrivit unei legende, în timpul nunții, Alexandru a intrat în conflict cu Attalus, tatăl lui
Alexandru cel Mare () [Corola-website/Science/299226_a_300555]
-
natura fictivă a operei lor și în timp ce nu este arătat în mod explicit în piesă ca Salieri l-a ucis pe Mozart, el este portretizat ca urându-l de moarte pe rivalul său, mergând până într-acolo încât să îl renege pe Dumnezeu pentru că l-a binecuvântat pe Mozart cu un talent fantastic (portretizat în piesă ca un dandy imatur), în timp ce lui Salieri nu i-a lăsat nimic altceva decât să fie "o mediocritate". În mare parte din cauza lui Schaffer și
Antonio Salieri () [Corola-website/Science/298766_a_300095]
-
1905, pentru a regla printr-o căsătorie această situație nelegitimă, foarte umilitoare într-o societate ca a sa. Primele tentative literare datează din această perioadă a vieții sale. Chiar dacă publică patru cărți (1897-1901), sub pseudonimul de John Sinjohn, el va renega două dintre acestea: "From the Four Winds" și "Jocelyn". Debutează în literatură sub numele său adevărat, în 1904, cu romanul The Island Pharisees ("Insula fariseilor"), care are parte de o primire obișnuită. Va primi totuși pentru acest manuscris, ca și
John Galsworthy () [Corola-website/Science/298833_a_300162]
-
echivalent arhetipal”, fiind deci un </spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;"><i>construct fals</i></spân></spân><spân style="font-family: Times,șerif;"><spân style="font-size: medium;">, un agregat de muncă și de luptă care își reneagă propria feminitate. Analizând românele realist socialiste, subliniază frecvență cu care femeile sunt învățate să citească și apoi să vorbească în numele partidului la ședințe, congrese sau întâlniri cu alte femei, devenind ”colportoare autorizate ale mesajului de îmbrobodire a maselor, într-un
Realism socialist și gen - ”Distorsionările feminității” () [Corola-website/Science/296140_a_297469]
-
mi se pare cea mai bună analogie cu schimbatul identității, exact așa e și în viața reală. Recent văzusem un comentariu pe Facebook exact pe tema asta, cuiva i se părea ireal să-ți schimbi așa identitatea și să-ți renegi părinții. Pare ireal, pare de neconceput, dar există, eu am supraviețuit multor împrejurări chiar datorită schimbării identitare. Imaginează-ți că ești copil și ai vreo trei nume diferite (creștine și islamice), ți se spune în casă că ești turc, afară
„Toți avem istorii ascunse” – interviu cu Dennis (Olivian Mircea) () [Corola-website/Science/296168_a_297497]
-
medium;"><i>http://bit.ly/2dg2at3</i></spân></a><spân style="font-size: medium;">. Efectele sale se observă și astăzi, prin accentul din politici anti-sărăcie, inclusiv în România, pus pe schimbarea valorilor și sublinierea importanței educației pentru evadarea din saracie - simultan renegând sau diminuând importantă factorilor externi.</spân></p> Ceea ce transmite politică publică față de Pată Rât este o culturalizare a relațiilor sociale, dar restructurarea argumentului incluziunii sociale prin aplicația pentru CEaC duce procesul la un nivel meta. În acest discurs, diversitatea culturilor
Cluj Capitală Culturală sau justiție culturală ca soluție la injustiții sociale? () [Corola-website/Science/296155_a_297484]
-
Păunescu cu puterea comunistă poate fi considerată ca ambiguă, Păunescu manifestându-se nu ca un critic radical al sistemului sau al ideologiei. Critica sa se orientează mai degrabă asupra derapajelor puterii politice și a neajunsurilor economice. După 1989, Păunescu nu reneagă ideologia socialistă, intrând rapid în Partidul Socialist al Muncii creat de Ilie Verdeț. Deși născut în Basarabia (Republica Moldova de astăzi), Păunescu și-a petrecut cea mai mare parte a copilăriei la Bârca, în județul Dolj. A absolvit Colegiul Național Carol
Adrian Păunescu () [Corola-website/Science/298514_a_299843]
-
nuntă. Apoi, petrecerea de nuntă este întreruptă de către unchiul miresei, un preot japonez. El a aflat că Cio-Cio-San a vizitat Misiunea Creștină pentru că dorește să devină creștină. Unchiul o blestema: "Cio-Cio-San ! Cio-Cio-San ! Nenorocire ! Ce-ai făcut la Misiune ? Ea a renegat cultul străbunilor ! Kami Sarundasiko ! O mare nenorocire amenință sufletul tău corupt ! Tu te-ai lepădat de noi, noi ne lepădam de tine !". Musafirii sunt speriați și fug. Petrecerea s-a terminat. Mireasă și mirele sunt singuri. Ei cântă un duet
Madama Butterfly () [Corola-website/Science/307582_a_308911]
-
de Burgundia, Ioan fără Frică, de către oamenii Delfinului, viitorul Carol al VII-lea; Henric al V-lea reușește să se facă recunoscut drept moștenitor al coroanei Franței. Fiul lui Carol al VI-lea și al lui Isabeau de Bavaria este renegat de propria mamă și considerat bastard. Tronul Franței este promis fiului lui Henric al V-lea, căsătorit cu Caterina de Valois (fiică a lui Carol al VI-lea). Delfinul (viitorul Carol al VII-lea) se refugiază la Bourges; Chinon și
Ioana d'Arc () [Corola-website/Science/306745_a_308074]
-
au urcat membri ai Gărzii de Coasta spaniole în 1731 care i-au tăiat urechea. Această declarație, pe fundalul mai multor provocări, au impulsionat Parlamentul britanic să declare război împotriva Imperiului spaniol, aparent pentru a încuraja pe spanioli să nu renege contractul lucrativ denumit Asiento ( permisiunea acordată altor țări de a vinde sclavi în America spaniolă). Scopul Angliei era acela de a se infiltra pe piețele spaniole comerciale din America. Pe 18 octombrie 1748 s-a încheiat Pacea de la Aix-la-Chapelle (Aachen
Războiul de Succesiune Austriacă () [Corola-website/Science/308445_a_309774]
-
scriitorului, Maxim Peșkov. Dupa ce în iulie 1932 lui Racovski i se aprobase un concediu medical, în anul următor 1933 circulau zvonuri că ar fi decedat. Racovski a fost unul dintre ultimii activiști troțkiști din URSS care au consimțit să renege legătura cu Troțki și să -și facă „autocritica”. Îngrijorat de venirea lui Hitler la putere în Germania, Racovski s-a lăsat convins de Stalin să se supună conducerii partidului, anunțând aceasta printr-o telegramă publicată în ziarul „Izvestia” la 23
Cristian Racovski () [Corola-website/Science/307455_a_308784]
-
această versiune nu a fost identică cu cea a lui Lynch, ci mai degrabă una despre care studioul a crezut că este mai de înțeles decât varianta care a rulat în cinematografe. Lynch a protestat contra acestor schimbări și a renegat versiunea lungă, a cărui regizor a fost creditat Allen Smithee. Această versiune a fost comercializată pe video în lumea întreagă. Cel de-al doilea film de Lynch finanțat de De Laurentiis a fost Blue Velvet din 1986, povestea unui student
David Lynch () [Corola-website/Science/303045_a_304374]
-
(născut "Leonid Tisminețki"; n. 26 februarie 1913, Soroca - d. 1981, Otopeni) a fost un militant comunist român evreu, născut în Gubernia Basarabia, în acea vreme, parte a Imperiului Țarist. Dornic să își renege condiția burgheză, a devenit membru al Partidului Comunist din România în anul 1933, și, în aceeași perioadă, a cunoscut-o pe cea care i-a devenit după un timp soție, Hermina Marcusohn, șefă a celulei Frontului Studențesc Democrat. În anii
Leonte Tismăneanu () [Corola-website/Science/302573_a_303902]
-
erau făcute de Schmitt în mod superficial, din oportunism. Notele sale personale, publicate postum, arată însă că inclusiv în perioada 1947 - 1951, Schmitt mai era un antisemit convins. De altfel, el nu a publicat niciodată vreun cuvânt prin care să renege poziția sa antisemită și să exprime regrete pentru opresiunea și ulterior exterminarea în masă a evreilor în perioada dominației naziste și a Holocaustului. Cele două păreri nu se exclud de altfel, deoarece Schmitt putea să fie antisemit și fără să
Carl Schmitt () [Corola-website/Science/302525_a_303854]
-
validitatea sa este pusă sub semnul întrebării (și pentru faptul că diversele hotărâri de unire nu fac referință unele la altele, în ordine cronologică). Atanasie Anghel nu va retracta niciodată public unirea (deși surse ortodoxe spun că unirea a fost renegată pentru jumatate de an în 1711), însă situația rămâne în continuare ambiguă. În 1700, mitropolia ortodoxă din Alba Iulia, pastorită de Atanasie Anghel, primește o danie importantă de la Constantin Brâncoveanu, după unele afirmații, retrasă în 1701, după ce un nou sinod
Istoria Bisericii Române Unite () [Corola-website/Science/302697_a_304026]
-
000 de călăreți otomani avea rolul de a zdrobi rezistența populației locale. La data de 27 septembrie, Viena era complet încercuită. Oastea otomană însuma circa 250.000 de soldați și era alcătuită din 80.000 de osmani, 6.000 sârbi (renegați din armată de Zápolya) și 6-8.000 moldoveni, pe lângă numeroși călăreți din Anatolia (spahii), 20.000 de ieniceri. Drumurile desfundate din Ungaria au împiedicat însă transportul tunurilor grele, reușind numai transportul a 300 de tunuri ușoare. Pentru transport au fost
Primul Asediu al Vienei () [Corola-website/Science/302754_a_304083]
-
piticilor, care sunt din nou obligați să fugă. Unicul Inel a fost pierdut după ce Isildur a murit în râul Anduin din Câmpiile Vesele, dar a fost găsit cam prin 2460 de hobbitul Déagol care a fost ucis de Sméagol. Fiind renegat de către cunoscuți, Sméagol s-a ascuns în Munții Cețoși unde, fiind corupt de către puterea Inelului, a devenit o creatură slabă, pe nume Gollum. În 2841, cu un secol înainte de evenimentele din "Hobbitul", regele piticilor, Thráin al II-lea, a decis
Hobbitul () [Corola-website/Science/302732_a_304061]
-
Isildur a fost văzut de către orci și apoi omorât, iar Inelul a fost uitat pentru două milenii pe fundul râului. Inelul a fost găsit din întâmplare de către hobbitul Déagol. Prietenul său, Sméagol, l-a ucis pentru a obține inelul. Fiind renegat de către cunoscuți, Sméagol s-a ascuns în Munții Cețoși unde, fiind corupt de către puterea Inelului a devenit o creatură slabă, pe nume Gollum. Mult mai târziu, după cum este relatat în Hobbitul, un alt hobbit pe nume Bilbo Baggins, găsește inelul
Stăpânul inelelor () [Corola-website/Science/302434_a_303763]
-
Grigorovici, devenit între timp secretar al Partidului Muncitoresc Român și Ministrul Muncii. A doua dintre ele, datată 1 septembrie 1950, arată cum a luat cunoștință de deces, și se încheie astfel: Așteptându-se să fie arestată și constrânsă să-și renege convingerile social-democratice, redactase încă de la 1 iulie 1950 o declarație menită să anuleze anticipat „mărturisirile” care i-ar fi putut fi smulse cu forța: Urmează o expunere a ideilor social-democrației și o denunțare a regimului comunist; apoi, în încheiere: Își
Gheorghe Grigorovici () [Corola-website/Science/304705_a_306034]
-
(867 - 1056) a fost o dinastie de împărați bizantini, întemeiată de Vasile I, după asasinarea împaratului bizantin Mihail III Bețivul. Vasile I îl reneagă pe patriarhul Fotie, printr-un sinod ținut la Constantinopol și restabilește unitatea dintre Roma și Bizanț. Sub dinastia macedoneană, Imperiul Bizantin redus la Asia Mică, Grecia și Balcani sub efectul invaziilor arabe și menținând doar câteva insulițe în Italia, departe
Dinastia macedoneană () [Corola-website/Science/304197_a_305526]
-
autoritatea imperială romană de la greci la germani, în numele Măriei Sale, Carol". De atunci încolo, a pornit un război al numelor legat de Noua Romă în jurul drepturilor imperiale romane. Neputând nega existența unui împărat la Constantinopol, s-au mulțumit în a-l renega ca succesor al romanității, pe motivul că grecii nu au nicio legătură cu moștenirea romană. Papa Nicolae I i-a scris împăratului Mihail al III-lea, " Nu mai sunteți numit 'Împărat al Romanilor', deoarece romanii asupra cărora afirmați că sunteți
Nume ale grecilor () [Corola-website/Science/303908_a_305237]