1,373 matches
-
M.C. (2001) susține că marketingul însumează conceptele, căile și metodele care oferă garanția că bunurile produse și serviciile prestate se vor vinde pe piață atunci când sunt bine adaptate cerințelor, în prealabil identificate, ale cumparatorilor.15 Marketingul educațional înseamnă dezvoltarea schimburilor rentabile, concretizate prin numărul de candidați înscriși pe listele unei unități de învățământ pentru a urma un program de studiu sau numărul de produse educaționale vândute, ceea ce implică procurarea informației privind nevoile care trebuie satisfăcute și producerea pe această bază a
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
eveniment Tabel de prezență TEME PENTRU REFERATE SAU LUCRĂRI DE DISERTAȚIE: 1. Marketingul ca ansamblu de principii pentru adaptarea producției la piață. 2. Marketingul educațional ca știință a vânzării și artă a convingerii. 3. Educația (și cultura, în general domenii rentabile). 4. Despre piața educațională. Cererea de educație. 5. Oferta educațională din zilele noastre, în lumina reformei învățământului. 6. Strategii de marketing educațional. 7. Educația ca sistem de bunuri educaționale și ca totalitate a instituțiilor de învățământ. 8. Motivațiile consumatorilor de
Marketing educational by ROXANA ENACHE, ALINA BREZOI, ALINA CRIŞAN [Corola-publishinghouse/Science/995_a_2503]
-
principiul realității. Aceasta este o eliminare fantasmagorică a constrîngerilor reale printr-o plăsmuire a dezbaterii politice. Nu se vorbește despre deficitul bugetar sau comercial, ci despre problemele în privința cărora președintele nu și-a exercitat competența, fiindcă aceste mize sînt mai "rentabile" pentru poziționarea acestuia. Dacă oferta electorală se reduce la o opțiune între mize simbolice sau "imagini" în dublul sens de icoană și de reprezentare, atunci ce devin teoriile democrației și pre-necesitățile lor care vizează informarea alegătorului rațional și cercetarea cooperantă
Comunicarea politică by Jacques Gerstlé () [Corola-publishinghouse/Science/924_a_2432]
-
zero, ph-ul apei cuprins între 6,5 și 7,5, iar temperatura apei între 28 și 32 de grade Celsius. Se pare că o afacere cu „Garra Rufa”, deși prezintă multe dificultăți de a o pune în practică, este foarte rentabilă. Dovada, viteza cu care se extinde în majoritatea țărilor lumii, printre care și în România. SUPERCOPACII DIN „GARDENS DE BAY” În Asia tot ce se construiește ține cont de densitatea populației. Autostrăzile, supermarket urile, aeroporturile, sălile de spectacol, podurile peste
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
al Las Vegas Sands Corporation, care operează și The Venetian Resort Hotel Casino. În plus mai are o mulțime de afaceri în America, Israel, Hong Kong, Singapore și în alte zone ale lumii. La ora actuală, cel mai impozant, luxos și rentabil cazinou recunoscut (situat pe locul I) de pe glob este The Venetian, din zona Cotai (fâșia de pământ luată mării, care leagă Insula Coloane cu Taipa) din Macau, construit tot de Sheldon Adelson pe o suprafață de peste 5 ha. El a
Impresii de călătorie by Victor Geangalău () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1217_a_1939]
-
a instituției și repunerea lor în discuție. Ce le menține în starea în care sînt? Care sînt pașii necesari pentru modernizarea lor? Ce costuri implică aceasta? Ce rezultate se produc în interior și în exterior în urma unei asemenea acțiuni? Este rentabilă civilizarea închisorilor? Cum pot fi ele rentabilizate, sporind, în același timp, utilitatea socială și umanismul tratamentelor la care sînt supuși deținuții? Răspunsul la aceste întrebări împarte specialiștii în două tabere, unii susținînd desființarea închisorilor și alții înființarea altora noi. În ciuda
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
celor mai mulți (în special la Rahova și Jilava, deținuții petrec 23 de ore și jumătate pe zi în celule și doar jumătate de oră la plimbare, într-o curte restrînsă). Am considerat important să menționez că timpul nu se scurge economic, rentabil. Pușcăriile românești nu numai că nu produc profit societății, ca simbol al răscumpărării pagubelor aduse ei, dar nici măcar nu se pot întreține singure, fiind de fapt mari risipitoare de bani. Costul întreținerii unui deținut depășește de două ori salariul mediu
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
valori categoriale: 1. teoretice caracterizate de observație și raționament, interesul dominant fiind descoperirea adevărului; individul vrea să fie critic și rațional, tinzînd să-și ordoneze și să-și sistematizeze propria cunoaștere; 2. economice centrate pe ceea ce este util, concret și rentabil, interesul căzînd pe lucrurile practice, pe afaceri și pe acumularea de bogății; 3. estetice valorizînd cel mai mult frumusețea și armonia, găsind o deplină satisfacție în experiențele artistice; 4. sociale evaluînd cel mai mult altruismul și dăruirea filantropică, individul fiind
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
în unele închisori din țările civilizate. Specialiștii au descoperit însă că acceptarea tuturor bunurilor legale și modernizarea celulelor nu diminuează puterea autorităților, ci doar îi înlătură brutalitatea, rafinînd-o, transformînd-o, descoperindu-i noi forme de manifestare, mai stilate, mai eficace, mai rentabile. Pe scurt, mai civilizate. Așa cum acceptarea fumatului în penitenciare nu a diminuat, ci mai degrabă a sporit puterea cadrelor (deși acestea au opus o rezistență îndîrjită libertății de a fuma), găsind în aceasta noi surse de profit și de putere
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
repartizarea unor cote alimentare, asigurarea vestimentației etc.). Această subordonare față de ierarhia militară anula practic autonomia profesională, nici o opoziție față de ordinele superiorilor nemaifiind posibilă. În plus, militarizarea sistemului a favorizat dezvoltarea unor sectoare sau domenii ale căror servicii erau mult mai rentabil a fi cumpărate selectiv, fără a se dezvolta o structură birocratică proprii. Din cauza secretizării activităților din închisori, s-a preferat angajarea unor persoane mai slab calificate, decît apelarea la specialiștii recunoscuți în lumea civilă. Fidelitatea față de sistem, subordonarea strictă și
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
extrem de greu să stabilească cineva un preț pentru viața luată sau deteriorată, infractorii vor trebui să plătească tuturor victimelor daune, ca o formă de reparare materială a durerii. În al doilea rînd, munca trebuie organizată astfel încît ea să fie rentabilă și pentru deținuți și pentru închisoare. Penitenciarele vor ajunge să se întrețină singure, deoarece au la dispoziție un capital uman și o bază materială care sînt prost gestionate. Dacă infracțiunea afectează nu doar victima, ci și statul, atunci și acesta
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cetățenii, nici victimele și nici condamnații nu au nici un beneficiu de pe urma închiderii în celule. Utilizarea lor la munci brute este consecința nu doar a inteligenței scăzute a infractorilor încarcerați, ci mai ales a inteligenței manageriale scăzute. Calificarea încarceraților în meserii rentabile și utilizarea lor la munci importante ar permite atragerea unor resurse uriașe. În mod normal, veniturile unui om sînt limitate doar de mintea lui. Deschiderea minții spre cîștig ar revoluționa sistemul carceral. Libertatea deținuților de a juca pe bursă, de
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
la 572.000.000 de lei în 1976), iar producția la export crescînd de aproape 6 ori (de la 3.600.000 de lei la 21.176.000 de lei în 1976). Obligativitatea muncii a transformat instituția penitenciară într-o instituție rentabilă a statului, cheltuielile cu întreținerea deținuților fiind mai mici decît veniturile realizate de aceștia. Pînă în 1980 erau scoși la muncă peste 85% din arestați, procentul scăzînd în medie la 70%, cele mai mici valori fiind în 1985: 55% (datorită
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
Decretele de grațiere din 1977 și 1988 au vizat înlăturarea a 5.383, respectiv 736 de angajați despre care Securitatea deținea informații că se aflau în legătură sau erau în slujba KGB. După 1982 închisorile au încetat să mai fie rentabile, scăzînd atît producția la export, cît mai ales producția globală. Excesivele măsuri de securitate luate în interiorul pușcăriilor (s-au instalat camere de luat vederi, care au produs numeroase alarme false și deficiențe tehnice din cauza unui personal necalificat să le utilizeze
Mediul penitenciar românesc by BRUNO ŞTEFAN () [Corola-publishinghouse/Science/998_a_2506]
-
cei din conducerea statului nu-i preocupă în niciun fel aceste probleme, ei nu mai prididesc cu uninominalul, cu europarlamentarii, cu alegerile anticipate, cu lichidarea unor obiective economice care mai dăunează în evidențele statului, pentru că, spun ei, nu mai sunt rentabile!? Un fenomen incredibil de remarcat:nici intrarea în NATO, nici în UE, nu a putut face ca situația noastră economică, socială sau de altă natură să se schimbe în mai bine, ba din contra, lunecăm tot mai în jos cu
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
serviciu și cu speranțe puține să poată găsi un loc de muncă pe măsura posibilităților sale. Problema unde era? Majoritatea fabricilor erau scoase la vânzare, era perioada când statul le vindea pe un dolar, că nu mai erau productive și rentabile, știe dracul ce motive mai găsiseră specialiștii noștri pentru a distruge și a vinde. Era o minciună că se vindeau pe bani mulți, chiar dacă majoritatea utilajelor erau de ultima generație, moderne, eficiente, conta mai mult mărimea comisionului și valorificarea cât
Fapte şi evenimente ce nu trebuie uitate by Ioan Duduc () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1270_a_1902]
-
se îmbunătățea, în primăvara anului 1937, guvernul a supus dezbaterilor corpurilor legiuitoare, proiectul legii pentru încurajarea și organizarea agriculturii. Considerată astăzi drept absolut necesară pentru acele momente, legea urmărea sporirea, ameliorarea și valorificarea producției, orientarea spre cultura unor plante mai rentabile, înzestrarea gospodăriilor agricole cu inventar modern. Ea introducea, de asemenea, măsuri privitoare la circulația pămâmtului, la succesiuni, la regimul învoielilor agricole 501. Participând la dezbaterile pe marginea acestui proiect de lege, deputatul georgist Radu Lascu a trecut sumar în revistă
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
permite obținerea de credite ieftine, pe baza gajului depus. Funcționarea acestor magazii bazată pe clasificarea cerealelor va favoriza egalizarea prețurilor în interiorul țării și remunerearea echitabilă a produselor. PNL va înlesni, prin măsuri practice și prin credite introducerea și întinderea culturilor rentabile și creșterea sistematică a vitelor menite să înlocuiască cerealele de calitate inferioară, ale căror prețuri joase sunt datorită supraproducției țărilor transoceanice. Prin noile culturi, mâna de lucru abundentă în România va fi sustrasă concurenței aprige a mașinismului american. PNL va
Partidul Național Liberal. Gheorghe I. Brătianu by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
profituri uriașe într-un interval scurt de timp, "proprietarii funciari ai celui de-al Doilea Imperiu au reușit să zădărnicească opera lui Haussmann. Făcând aceasta, într-un fel ei au ucis găina cu ouă de aur: în lipsa activității productive și rentabile din care rezulta o plusvaloare suficientă pentru a face să crească renta funciară, bogăția a dispărut"4. După Marcel Cornu însă, aceste practici frauduloase, departe de a impieta asupra proiectelor haussmaniene, au fost condițiile care au făcut posibilă existența lor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
XX. Notabilii Franței profunde, care alcătuiau consiliile de supraveghere ale Caselor de Economii, nu incitau câtuși de puțin ca banul public să fie plasat în construcția locuințelor ieftine. Cât despre capitalurile private, acestea preferau să investească în operațiuni mult mai rentabile și mai puțin riscante. Legăturile șubrede stabilite între societățile pentru locuințe ieftine au dus la diminuarea numărului birourilor lor private. Birourile lor publice au rezistat ceva mai bine, dar constrângerile cu care s-au confruntat atunci când au trecut la implementarea
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
asociațiilor de locatari, șocați de rapacitatea proprietarilor față de cei care abia se întorseseră de la război și erau lipsiți de resurse. Istoria celei de-a doua jumătăți a secolului al XIX-lea demonstrase că în perioadele penuriei de locuințe era foarte rentabil pentru proprietari să închirieze locuințele insalubre fără să investească în întreținerea lor. Louis Loucheur dezvăluia însă, în raportul său din 1923 privind criza locuințelor, raționalitatea profundă a acestor măsuri: "Era vorba de a evita creșterea salariilor, în condițiile libertății contractelor
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
realizarea unor produse accesibile claselor mijlocii și defavorizate. Investitorii privați au protestat când li s-a spus că e nevoie să se angajeze în investiții privind locuințele sociale sau intermediare (pentru clasele medii), fiindcă asemenea investiții erau și deveneau puțin rentabile în comparație cu alte oportunități ale momentului. Înființarea, în 1954, a Societății centrale imobiliare de construcții (SCIC), filială a Casei de Economii și Consemnațiuni, căuta să remedieze slaba implicare a investitorilor privați și să compenseze deficitul de investiții pentru realizarea unor programe
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
imobiliare, acordându-i mai multe responsabilități, aceasta mai ales pentru a reduce clivajul care apăruse în urma primelor măsuri de urbanism operațional între un "urbanism dirijat" destinat populației sărace, aflat numai în sarcina statului, și un urbanism al investitorilor privați, mai rentabil, dar dedat calculelor speculative. Consecință a faimosului principiu al "elaborării conjugate", noile documente de urbanism reglementativ, în special Planul de ocupare a solurilor (POS), sunt concepute în cadrul Comisiilor Locale de Amenajare și Urbanism (CLAU), care reunesc aleși și funcționari ai
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
teritoriul țării și propun competențe tehnice și financiare din ce în ce mai atrăgătoare, transformând sistemul de decizie în domeniul amenajării spațiului. În perioada anterioară descentralizării, rolul specialiștilor în amenajare din domeniul privat se limita la elaborarea și gestionarea realizărilor intervențiilor lor, în condiții rentabile din punct de vedere economic. În prezent, acești parteneri privați își exercită din ce în ce mai mult influența în amonte. Prin intermediul societăților economice mixte conduse de primar, și nu de Casa de Economii, aceștia intervin în conceperea, realizarea și implementarea proiectelor, după modelul
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]
-
nu sprijină cu nimic deciziile viitoare, iar "pragmatismul strategic risca în aceste condiții să cadă în empirism și oportunism"458. În acest context, managementul de către marile grupuri private al portofoliilor lor de activitate le face să neglijeze segmentele mai puțin rentabile ale pieței colectivităților locale, precum habitatul social, pentru a se dedica operațiilor complexe de prestigiu, mai rentabile, agravând astfel diviziunea locală a spațiilor. Raportat la problema dezvoltării democrației, "miza pentru puterile publice locale nu mai este aceea de a "stăpâni
Guvernarea orașului by Thierry Oblet [Corola-publishinghouse/Science/954_a_2462]