1,058 matches
-
cu suflante. Gosseyn își ridică încet mâinile , în timp ce Crang continua: ― A fost o adevărată copilărie din partea ta, Gosseyn, dacă ți-ai putut închipui că tocmai în această noapte, un avion ar fi putut trece chiar pe deasupra palatului fără să fie reperat. Totodată, am și o surpriză pentru tine. Presscott a fost eliberat și, cu puțin timp înainte a sosit și el aici. Bazându-mă pe raportul lui, l-am convins pe Thorson să mă lase să mă ocup eu de tine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
puțin la fel de mare și de luxos ca acela din locuința lui Crang. Mobilierul era confecționat din lemn prețios, superb patinat și lăcuit. Pe pereți erau expuse tablouri, dar Gosseyn nu-și pierdu vremea să le admire, căci privirea lui ageră reperase o ușă închisă. Din direcția ei răsună un zgomot, cel al unei chei răsucite în broască. Gosseyn făcu câțiva pași înapoi și-și scoase armele. În pragul ușii ce se deschisese, văzu un robot-mitralior care îi urmărea orice mișcare. Din spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85122_a_85909]
-
vă este încă accesibilă. Vom mai discuta despre toate astea. Am zis bine? Aurora: Da. Cum de-ați aterizat aici și la o așa înălțime? Evelin: știam că profesorul descoperise punctul de aterizare. Aurora: Dar, punctul de aterizare poate fi reperat din spațiu de către sateliți, radarele noastre. Evelin: Nava este protejată de către un cămp magnetic și infraroșu puternic. Nu poate fi detectată, așa că nu ne-au detectat, pănă la aterizare, sateliții și radarele printre care am trecut. Profesorul: De ce ați lansat
Invazie extraterestră Volumul 1 by Ion Bălan () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1245_a_2206]
-
și telefon. Poftim și cartea mea de vizită. Aveți trecute aici toate adresele...” „Inclusiv cele din cimitire?” „Inclusiv”, făcu el. „Vă puteți orienta fără probleme. Aleile au fost marcate cu roșu. Parcelele cu galben. Cât În privința cavourilor, o să le puteți repera după monument...” „Monumentul, desigur, vă reprezintă pe dumneavoastră?” Îndrăzni să Întrebe unul din meseni. „În persoană?” răspunse Noimann dezinvolt. „În halat, cu pipă și-n papuci”, spuse o altă voce, râzând Înfundat. „Exact”, făcu Noimann. „Cu halatul descheiat și În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2337_a_3662]
-
imediat după micul dejun. Degetele manevrară întrerupătorul și anulară contactul. Gosseyn se îmbrăcă repede și se opri pentru ultima inspecție în fața oglinzii din camera de hotel. Văzu un tânăr mare cu o figură hotărâtă. Percepția îi era subtilă ca să nu repereze caracteristicile puțin comune ale acestei imagini. La prima vedere, părea absolut normal, dar în proprii ochi capul său era prea mare față de corp. Doar dezvoltarea umerilor, brațelor și pectoralilor făcea tolerabilă dezvoltarea capului. În mare, își imagina că ar trebui
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
făcea să perceapă cu acuitate cât de puțin timp îi mai rămăsese. Se văzu încercând să obțină un certificat de admitere la Institutul de emigrare. În această ultimă zi, și această viziune îi fu de ajuns. A trecut timpul legalității. Reperă un punct de cealaltă parte a barierei, în spatele unor valize, îl memoriză, se furișă îndărătul unui camion - și o clipă mai târziu ieși de după valize și se îndreptă spre transportor. Nimeni nu încercă să-l oprească. Nimeni nu-i acordă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
apoi luă harta și o examină. Încercă să se gândească la ea ca la un declanșator, capabil să acționeze un mecanism mai important. Dar care anume? Se uită prin încăpere. De la intrare, memorizase prizele de curent cele mai apropiate și reperase cablurile. Unele deserveau masa la care erau așezați și furnizau curent mașinii compacte de gătit electronice încorporate, Gosseyn ridică ochii. - Vom rămâne o vreme împreună, domnule Janasen, zise. Bănuiesc că te vor trimite de pe Venus, fie prin distorsor, fie prin
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
de control începură să se aprindă și să avertizeze sonor. Erau prea multe imagini pe videoplăci ca Gosseyn să poată să le privească pe toate. Fiindcă, în același timp, ceva încerca să pună stăpânire pe conștiința lui. Creierul său secund reperă prezența unei rețele masive de energie complexă și observă că această rețea încerca să scurtcircuiteze impulsiunile emanate de centrii motori ai creierului său sau cele care ajungeau acolo. Încerca? Reușea. Avu o viziune rapidă a naturii și limitelor acestei faze
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
care studia distorsorul particular al Discipolului, având deja câteva rezultate interesante. - Este montajul cel mai dichisit pe care l-am văzut până acum, îi spuse unul dintre cei non-A. Cel mai complex. Ne va lua ceva timp pentru a repera anumite circuite imprimate. Mai înainte conveniseră să lucreze utilizând ipoteza conform căreia distorsoarele Discipolului operau cu o precizie superioară similitudinii de douăzeci de zecimale. - Așadar vom mai zăbovi pe Yalerta să-ți mai dăm o șansă să revii. În plus
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
fie circumspecte. Tentativa mea precedentă a avut niște repercusiuni extrem de periculoase. Am reușit să similarizez spiritul bătrânului Lavoisseur în corpul preotului a cărui sarcină era de a mătura această sală interioară. Urmăream să-i ofer lui Lavoisseur prilejul de a repera stricăciunile suferite de niște elemente vitale ale structurii mele. Acest plan s-a dovedit a fi irealizabil, din două motive. Unu, preotul nu era în măsură să-și procure materialul necesar, doi, nu s-a lăsat "posedat". Mai întâi rezistența
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85123_a_85910]
-
Păsări de la Zoo, în această după-amiază. Am privit afară pe fereastră. Era o altă zi călduroasă și fără îndoială aveau să fie o mulțime de vizitatori la Zoo. — E un loc bun, am remarcat eu. Tipu’ va fi greu de reperat și va fi și mai greu de urmărit. Din câte țin minte, sunt patru ieșiri. Am găsit o hartă a Berlinului în sertar și am întins-o pe birou. Bruno veni și se aplecă peste umărul meu. Și atunci cum
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1917_a_3242]
-
Fetele newyorkeze au prostul obicei de a cere favoruri de la necunoscuți; iau „țara tuturor posibilităților“ în sens cu totul și cu totul literal. Dar să lăsăm asta. În timp ce Julie nu se sinucidea în baie, s-a întâmplat ceva uimitor. Am reperat un PS. La o masă din colțul îndepărtat am pus ochii pe un potențial bărbat perfect: înăltuț, zveltuț, brunet, cu ochi negri, îmbrăcat la costum, dar nu la frac. (Ador bărbații care dau naibii formalitățile și nu poartă cravată când
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
prezența unei siluete feminine. Asta m-a făcut să las ochii În jos; mi se vorbise prea mult despre obiceiurile țării ca să Înaintez cu mâna Întinsă, cu chipul vesel și privirea surâzătoare. Doar o bolboroseală, pălăria mea care se agită. Reperasem deja, În partea opusă colțului În care era așezată ea, un fotoliu foarte englezesc În care să mă afund. Dar iată că privirea mea mătură covorul, se izbește de pantofii escarpin ai vizitatoarei, se ridică de-a lungul rochiei ei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2219_a_3544]
-
un tip despre prețurile terenurilor, răspund fără ezitare. Erau acolo, la masa cu băuturi. — Să nu uiți să‑mi faci cunoștință cu el! zice Lucy. Încă nu l‑am văzut! — OK, spun și‑i surâd larg. Stai numai să‑l reperez! Iau o gură de șampanie, ridic privirea și o văd pe mama, în costumul ei de nuntă, galben‑verzui, îndreptându‑se spre mine. O, Dumnezeule. Până acum am reușit să îi evit complet și pe ea, și pe tata, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1997_a_3322]
-
prea bine. Parker are mult de furcă în compartimentul mașinilor, iar el n-ar fi în stare să facă un pas fără instrumente. Nu mă supăr dacă o să mă blestemi pe tot parcursul. Numai fă în așa fel încât să reperezi sursa apelului ăla nenorocit. ― Aha! Minunat! ― Bun, așadar. Nu luați armele decât atunci când vă zic eu. ― Te aștepți la o primire prietenească? zise Kane, nesigur. ― Să sperăm ce e mai bine, nu? zise Dallas. (Se jucă puțin cu butoanele exterioare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
dacă ne mulțumim să ne luăm combinezoanele spațiale și să mergem în cabinele noastre criogenice. ― Eu susțin că e o idee bună, mormăi Parker, tot mai încăpățânat. ― Să trecem la lucruri serioase, zise Ripley fără să-și ascundă nerăbdarea. Cum reperăm creatura? Dispunem de o duzină de mijloace de nimicire, dar e nevoie s-o localizăm mai întâi. Pe punțile B și C nu mai sunt sonde vizuale. Toate ecranele au ieșit din funcțiune, nu-i așa? ― Deci trebuie s-o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
sistem pentru manipularea vietății. Iată sistemul pentru decelarea ei. ― Un radar miniatural? întrebă Ripley admirând instrumentul. Era atât de bine îmbinat încât părea montat într-o uzină și nu în laboratorul unui remorcher de comerț. ― Îl puneți undeva pentru a repera un obiect mobil, explică Ash. Nu are o rază prea mare, dar de cum prindeți obiectivul, emite un semnal sonor al cărui volum crește pe măsură ce acesta se apropie. Ripley luă radarul din mâinile ofițerului științific și-l examina pe toate fețele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
că l-am văzut acolo. Oricum, creatura n-avea cum să se ducă prin altă parte. ― Aicea-i treaba clară! adăugă Parker. Ea se folosește de canalele de ventilație și de condiționare pentru deplasare. De-aia nu putem s-o reperăm cu detectorul. ― Canalele de ventilație, zise Dallas absorbit. Pare logic. Jones face la fel. Lambert se juca cu cafeaua. Băgă un deget în lichidul negricios și-l duse la buze. ― Brett s-ar putea să trăiască. ― Nu e nici o șansă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
ar suferii avarii poate iremediabile. Parker, pământiu, tăcea cu încăpățânare. Până la urmă, mormăi: ― Dar, Dumnezeule, ce-o să facem? ― Singurul plan care are sorți de izbândă este cel de care vorbeam mai înainte, răspunse Dallas. (Dădu un bobârnac în schemă.) Să reperăm canalul în care se ascunde vietatea! Apoi să încercăm s-o ducem până la un sas și s-o ejectăm în spațiu. ― S-o ducem? (Parker izbucni în râs. Timbrul cavernos nu-i trăda veselia ci îngrijorarea.) Eu mă omor să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
containere și, însoțită de Parker, se îndreptă spre secția navetei. Ripley alergă spre popotă. Nu căută mult. După ce se asigură că motanul nu se găsea în popotă și că nu se atinsese de forma decapitată, o zbughi spre pasarelă. Îl reperă imediat. Era așezat cu nonșalanță pe pupitrul lui Dallas, lingându-și cu grijă blănița. ― Jones, ești norocos, zise ea surâzând. Aparent, el nu era de aceeași părere. Când ea întinse brațele să-l prindă, el sări vioi și dispăru în spatele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85061_a_85848]
-
În loc de interfon, există o portăreasă - madame Agnès - care decide discreționar cui să-i deschidă ușa și cui nu. Madame Agnès are un mic oficiu chiar la intrare și nimeni nu poate intra sau ieși din bloc fără ca ea să-l repereze. E mereu îmbrăcată în negru și, în spatele ferestruicii prin care monitorizează tot ce mișcă în holul blocului și nu numai, prestează, cât e ziua de lungă, două activități complementare: gătește cușcuș la un primus și calcă. E de la sine înțeles
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
dar crestele de cocoș fac parte din patrimoniul gastronomic național. — Bagă mare! îi face semn Lionel lui Jean că se pot ridica clopotele. Gustă din creste, caută cu disperare coițele de cocoș care, în absența unei lupe, nu pot fi reperate, după care mai ia o dușcă de șampanie. Se relaxează. Se descheie la haină și își scoate cravata. Liliane, care s-a abțiguit bine, îi ia cravata și și-o leagă în jurul frunții, ca la petrecerile din nebunii ani ’30
Funeralii fericite! by Adrian Lustig () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1316_a_2717]
-
urmă, ni se alăturau la intervale periodice grupuri de câte cinci elevi, toți înalți, voinici, bine făcuți, dar cu aceeași privire temătoare în ochi. Pe măsură ce ne depărtam de liceu, începeam să stăm cât mai drepți, căci riscul de a fi reperați din clădire scădea cu fiecare pas pe care-l făceam. Cu cât mergeam mai mult, cu atât rămâneau în urmă mai mulți dintre ai noștri și ni se alăturau alții, veniți prin gang. Gardurile vii începeau să-și piardă din
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
rapid și amenințător. Trăia atât de intens! Timpul încetinea în jurul său. Dintr-o privire văzuse totul. Mă observă pe mine cum stăteam la geam și mă uitam la TEG, îi privi pe cei care țineau baricada cu greu și îi reperă și pe ei, în spatele poziției întărite cu bănci. Fără a schimba o vorbă, porni. Închisesem ochii, dar tot vedeam. Vedeam cum mă apropiam ca un lup de prada sa, cum totul în jurul meu se mișcă cu încetinitorul și cum eu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1464_a_2762]
-
FRANÇAIS?!! (Paris Match, sub o poză a lui Jacques Derrida) MAIMUȚĂ MUSULMANĂ ÎNJURĂ NIȘTE OCCIDENTALI (Weekly Standard) MAIMUȚA VORBEȘTE, MARTORII RĂMÂN CU GURA CĂSCATĂ (National Enquirer) CIMPANZEU VORBITOR ÎN JAVA (New York Times, ulterior s-a publicat o erată) PRIMATE POLIGLOTE REPERATĂ ÎN SUMATRA (Los Angeles Times) „În fine, un grup de turiști din Indonezia jură că au fost insultați de un urangutan, în jungla din Borneo. Conform spuselor turiștilor, maimuța i-a înjurat în olandeză și în franceză, ceea ce înseamnă că
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2077_a_3402]