3,646 matches
-
20, a contribuit și așezarea în mănăstirile muntenești și moldovenești a unor călugări din Balcani. Chiar dacă o astfel de mișcare a fost, nu de puține ori, respinsă de către istoricii români, există destule indicii care vin în sprijinul acestui scenariu. Astfel, represiunile la care a fost supusă ierarhia bulgară de către turci, imediat după ocuparea Târnovei (1393), ca reacție la implicarea acesteia în organizarea Čavdar Bonev, L’église orthodoxe dans les territoires carpato-danubiens et la politique pontificale pendant la première moitié du XIIIe
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Gheorghe Șincai. Tonul polemic al textului îl va îndepărta pe Șterca Șuluțiu de scopul propus, transformându-l într-un apărător al virtuților neamului său. El neagă existența unor gesturi de intoleranță religioasă în trecutul conviețuirii dintre armeni și moldoveni, legitimând represiunea lui Gheorghe Duca prin „crimenele laesae Majestatis, praeditionis Patriae“, săvârșite de armeni „și prin perfidia lor asupra domnitorului“ împotriva căruia s-au răsculat la sfârșitul anului 1671. Chiar dacă acest răspuns nu a fost publicat, rămânând în manuscris, conținutul său indică
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
față de români, de vreme ce răscoala lui Hâncu a fost una antigrecească 10. Hasdeu afirmă că adversitatea românilor față de armeni nu a căpătat forme violente, rămânând, în general, cu excepția terorii dezlănțuite de „smintitul“ Ștefan Rareș, în limitele unor „glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
glume și persiflări“, iar represiunea din vremea lui Gheorghe Duca nu a avut decât un caracter conjunctural. Hasdeu nu a insistat însă asupra cauzelor care i-ar fi îndemnat pe armeni să se alăture răsculaților 11. Oricum, pretextul religios al represiunii îndreptate împotriva lor după revenirea lui Gheorghe Duca pe tronul Moldovei nu a mai putut fi invocat, în lipsa susținerii acestuia pe baza informațiilor vremii. Dimitrie Cantemir scria în legătură cu armenii din Moldova că „au și ei lăcașuri sfinte tot atât de mari și
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
seamă Iașii 30. Poate că reprezentanții lor s-au alăturat numeroasei delegații ce avea să meargă la Poartă pentru a cere mazilirea domnului 31, dar nu s-au implicat în luptele cu forțele fidele acestuia. În continuarea acestor observații, spaima represiunii la care s-ar fi așteptat și invocarea acesteia ca hotărâtoare în decizia părăsirii țării nu se justifică întru totul. Mărturii ale actelor de răzbunare ce au însoțit revenirea lui Duca în țară nu lipsesc. Sunt cunoscute și cazuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
din antichitate. Pe de altă parte, înafară de absența unor privilegii ereditare analoage cu situația creată în Occident de o istorie feudală, statul otoman funcționa într-un mod destul de asemănător cu absolutismul monarhic din apusul Europei. Climatul de intoleranță și represiune pe care-l întâlnim în Franța lui Ludovic al 1832 spătarul Grigore Carp citea Raynal, Rousseau, Voltaire, traducerea lui Cantemir în limba franceză, memoriile baronului de Tott și, de Walter Scott, Vie de Napoleon Buonaparte. În aceleași arhive, fondul Secretariat
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Academiei de Științe a URSS, pe directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
directorul Institutului de Istorie al filialei Academiei comuniste din Leningrad, Samuil Samuilovici Bantke 33. Este însă de reținut faptul că o parte a elitei basarabene stabilite după 1918 în URSS a fost decimată de represiunile staliniste din anii 1930. Valul represiunilor nu i-a cruțat nici pe deținătorii unor poziții importante în viața politică, economică și academică din RASSM 34. În continuare ne propunem să insistăm, de o manieră sintetică, asupra destinului elitei basarabene după ocuparea Moldovei dintre Prut și Nistru
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Pentru ideologii de la Kremlin, unul dintre obiectivele imediate în Basarabia a fost înlăturarea focarelor de „propagandă antisovietică“ și de „agitație naționalistă“, „elementele suspecte“, „contrarevoluționare și colaboraționiste“ intrând încă din primele zile ale prezenței sovietice în atenția organelor de propagandă și represiune. • În anii 1925-1927 a fost membru al Comitetului Regional din Moldova al PC(b) din Ucraina. • Născut în 1861 la Tiraspol. A absolvit Universitatea din Odesa. A activat până în 1953 la Universitatea din Moscova (Covarschi, Jarcuțchi, Academicieni din Basarabia, p.
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
a întemeiat, alături de Constantin Stere, Partidul Radical Țărănesc. Luca Știrbeț 47, Vasile Cafencu 48, Simeon Galețchi/Galițki 49, Ion Ignatiuc 50, Teodor Neaga 51, Emanuil Cateli/Catelly 52, Nicolae Secară 53, Pantelimon Sinadino 54, Grigorie Turcuman 55, Teodor Uncu56. De represiuni nu au scăpat nici foști activiști politici care la 1918 s-au opus unirii, dar totuși au rămas în Basarabia și au deținut diverse funcții. Vom aminti aici cazul lui Ștefan Balamez, fost membru al Partidului Socialist și deputat în
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
Invitație în iad, Chișinău, 1998, p. 25; D. Crihan, „Infernul? Deschideți!“ Prizonier al monstrului roșu, în „Destin Românesc“ (Chișinău), nr. 3, 1996, p. 86-87). activitatea sa administrativă fiind considerată mai rea decât cea a „trădătorilor care au votat pentru unire“. Represiunea sovietică nu va ocoli nici elita politică basarabeană care a reușit să se refugieze în România. Mulți dintre fruntașii basarabeni din perioada interbelică aveau să fie identificați și arestați după ocuparea României de către Armata Roșie, fiind încarcerați alături de figuri reprezentative
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
practică. Ea a fost adeptă a naționalismului integral, declarat antisemită, respingând democrația parlamentară, deși a încercat să folosească această pârghie pentru a accede la putere. Practicând inclusiv asasinatul, ea a intrat în conflict cu guvernele interbelice, fiind supusă unei dure represiuni din partea autorităților statului și interzisă în 1938, la fel ca toate partidele existente. Adusă la guvernare în septembrie 1940 de către generalul Ion Antonescu, a intrat în conflict cu acesta, fiind înlăturată de la putere în ianuarie 1941. Refugiați în Germania, liderii
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
140. De exemplu, secolul XIX aducând divizarea foarte clară între cei avuți și cei săraci, „periculoși“141, lupta de clasă din teoria lui Marx n-a fost, deci, rodul hazardului. Într-adevăr, o dialectică a neîncrederii, a înfruntării și a represiunii a sfârșit prin a produce un imaginar grotesc, în care celălalt, adică marea armată a „mizerabililor“, căpăta, în ochii elitelor, imaginea unei omeniri diferite și amenințătoare, degradată, irecuperabilă, potențial criminală 142. Dintre cei doi actori implicați în susținerea acestei alterități
[Corola-publishinghouse/Science/1525_a_2823]
-
cvartet realizat datorită Anei Blandiana și lui Romulus Rusan (secondați de o echipă de cercetători): Memorialul Victimelor Comunismului și al Rezistenței de la Sighet (singura Închisoare-muzeu din România, până acum, care concentrează infernul concentraționar comunist În săli expoziționale decalate pe etapele represiunii din România); Centrul Internațional de Studii asupra Comunismului (cu sediul la București; acesta dirijează și o colecție de carte orientată tot În sensul recuperării adevărului istoric); Școala de Vară de la Sighet (tabără pentru elevi, În care acestora le sunt predate
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
acestora le sunt predate lecții de istorie de către celebri opozanți ai regimului comunist din România și din alte părți); și, nu În ultimul rând, Simpozioanele de la Sighet (care, de-a lungul anilor, au fost particularizate cronologic pe diferitele etape ale represiunii comuniste În România, dar și În alte țări-satelit ale Moscovei). Foarte puținele cursuri despre Gulag și istoria recentă care există În câteva universități din România (la facultăți de istorie, jurnalism, litere) Încearcă și ele să atragă atenția studenților asupra destructurării
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
că ea vede foștii deținuți ca pe niște „agenți” meniți să reeduce societatea, ca pe niște pedagogi formați de regim pentru ca, În momentul În care ies din Închisoare, să Înceapă să-i reformeze și pe ceilalți. Nici măcar ideologii și artizanii represiunii comuniste nu cred că Își făceau asemenea iluzii. Foștii deținuți au putut eventual avea un rol „educativ” din perspectiva regimului doar În calitatea lor de „sperietori”: erau exemplul viu a ceea ce poate păți cel care se opune comunismului. Ștefan Borbély
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cu pricina, să spunem obsedantul deceniu, anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică traumatică, ce nu știu dacă ne lasă libertatea de a jongla cu ea ușor, de a o transforma rapid În subiect de teză de doctorat, În
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
anii de teroare comunistă etc., Într-o realitate muzeală sau de bibliotecă, neutralizând implicit prin aceasta Întreaga sa Încărcătură umană atroce? Întrebarea este absolut dramatică, ceea ce s-a Întâmplat În anii stalinismului, anii marii represiuni, dar și după aceea, În timpul represiunii voalate a lui Ceaușescu, este o experiență istorică traumatică, ce nu știu dacă ne lasă libertatea de a jongla cu ea ușor, de a o transforma rapid În subiect de teză de doctorat, În subiect de licență, În temă de
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
prilej de autodefinire, sunt foarte puține. Mă refer la acele cărți care, prin racordarea lor la modele științifice de comprehensiune, să depășească un anume localism tematic și metodologic și să ofere chei de interpretare pertinente, logice și accesibile oricui. Analiza represiunii nu poate produce adevărate momente de reflexivitate (și de asumare a unei anumite memorii, mai mult sau mai puțin afectivă) dacă nu este coroborată cu analiza sistemului care a făcut-o posibilă, Într-un anumit moment și Într-un anume
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
să aflu despre ce e vorba În legătură cu tema asta” (Gulagul românesc, de pildă). Mai există, desigur, și explicații de genul: „Pentru că am un bunic sau o altă rudă care a fost deținut politic sau a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu foarte târziu, după ani de zile, că aveau o rudă directă care făcuse parte din nomenclatura comunistă sau din aparatul de represiune. În discuțiile pe care le avem
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
a trecut prin situația cutare de represiune”. Mai există și unii care nu spun nimic și despre care aflu foarte târziu, după ani de zile, că aveau o rudă directă care făcuse parte din nomenclatura comunistă sau din aparatul de represiune. În discuțiile pe care le avem, desigur că la un moment dat abordăm tema memoriei. De ce memoria? Două nuanțe am sesizat În discuțiile cu studenții. Pe de o parte există memoria suferinței. Pe lângă partea teoretică pe care le-o predau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
cel cu studenta care a avut un conflict cu tatăl, e bine să lărgim aria de interes pentru a percepe fenomenul În complexitatea sa. Pentru că atunci ei Își pot da seama că tatăl a fost pe un alt palier, că represiunea era un alt punct În sistem și că nu toate persoanele care au participat la comunism au făcut și represiune. Ruxandra Cesereanu: Acest lucru i l-am explicat și eu studentei mele când m-a Întrebat: „Totuși are o vinovăție
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
fenomenul În complexitatea sa. Pentru că atunci ei Își pot da seama că tatăl a fost pe un alt palier, că represiunea era un alt punct În sistem și că nu toate persoanele care au participat la comunism au făcut și represiune. Ruxandra Cesereanu: Acest lucru i l-am explicat și eu studentei mele când m-a Întrebat: „Totuși are o vinovăție tatăl meu?”. Iar eu i-am răspuns: „Are o vinovăție, dar nu e vinovăția lui Gheorghiu-Dej, a lui Ceaușescu sau
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
torționarului, a delatorului. Are o formă de vinovăție, dar nu e vinovăția acestora, nu e o vinovăție primordială și deplină”. Andrada Fătu-Tutoveanu: Pentru că tot pomeneați despre ziua națională și talk-show-urile de ieri, Gabriel Liiceanu vorbea despre un alt caz de represiune, remarcând faptul că generația sa - și aici revenim la punctul de debut al discuției - e obsedată (obsedată spun eu), e interesată, e măcinată, e În continuare locuită, să spunem, de aceste lucruri, pe când generația nouă nu are această memorie. El
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
in Romania. Subculturi urbane la sfârșit de secol XX și Început de secol XXI (2005) și România Înghesuită. Ipostaze ale ghetoizării În comunism și postcomunism (2006). A coordonat volumele T(z)ara noastră. Stereotipii și prejudecăți (2006) și Comunism și represiune În România. Istoria tematică a unui fratricid național (2006). Este, de asemenea, poetă (a publicat șase volume, Între care Oceanul Schizoidian - 1998, Femeia-cruciat - 1999, Veneția cu vene violete - 2002, Kore-Persefona - 2004) și prozatoare (cinci volume publicate, Între care Tricephalos - 2002
Concepte și metode în cercetarea imaginarului. Dezbaterile Phantasma by Corin Braga () [Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]