1,025 matches
-
XVI-lea, S.Th. Botnaru Modernismul interbelic, George Bădărău Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poetica teatrului modern. Luigi Pirandello și Matei Vișniec, Nicoleta Munteanu Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel
Uitarea Romei: studii de arheologie a imaginarului by Laura Mesina () [Corola-publishinghouse/Science/84997_a_85782]
-
spus, un jurnal necanonic. T. torpilează normele documentului autoscopic, în speță ale jurnalului de scriitor de tip interbelic sau târgoviștean, având în gena sa culturală jurnalul gidian. Există fără îndoială o serie de pasaje care trădează fixații creatoare (de pildă, rescrierea). Accentul nu cade însă niciodată pe ele. Ora oficială de iarnă nu consemnează istoria scrierii unor romane, ci experiența istoriei lor. La fel ca înregistrarea sau playbackul, iarna este o experiență simbolică, la limita incertă dintre ficțiune și ceea ce poate
TANASE-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290051_a_291380]
-
avut tăria de a așeza pe hârtie amintirile au făcut-o deja, iar pe de altă parte, pentru că timpul și vârsta, cei doi dușmani nemiloși ai memorialiștilor, și-au spus În egală măsură cuvântul. Fără a minimaliza rolul memorialisticii În rescrierea istoriei comunismului românesc, vom insista În cele ce urmează mai degrabă pe aportul istoriei orale, pentru că volumul de față se Încadrează În acest domeniu, blamat de unii și susținut de alții. Dacă, imediat după revoluție, câțiva istorici au Început, cu
Confesiuni din noaptea credinței. In: Experiențe carcerale în România by Lucia Hossu Longin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1973_a_3298]
-
al prezentului pragmatic și „global”, din care ne tragem oboseala și energia de fiecare zi. Structura sincopată a narațiunii, cu modificări de registru stilistic, cu necesare reprize de „lunecare” dedesubtul epicului potențează impactul scrierii. Nu mai puțin, observațiile acute despre rescriere, din finalul cărții, dând seamă, psihologic și estetic, asupra acumulărilor cognitive și creatoare ale noii vârste. Supratema dintotdeauna a literaturii durabile: iscodirea sufletului omenesc, Înstrăinat și exilat oriunde și oricând, Își află În Întâlnirea o ilustrare originală și profundă. * Fragmentul
Plicuri și portrete by Norman Manea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2122_a_3447]
-
tras greu la cântar și depoziția lui din acest proces. Dacă se va putea ajuge în viitor la fondul stenogramelor și pentru celelalte audieri, în afară de cele ale avocaților legionari, care le-au dat integral cum au fost, va fi posibilă rescrierea cărții „Adevărul în procesul Căpitanului”. Dăm mai jos textul scrisorii adresată de Căpitan de la închisoarea Doftana, tatălui său, Prof. Ion Zelea Codreanu, la Miercurea Ciuc la 30 Iulie 1938. Scrisoarea Căpitanului către tatăl său. Dragă tataie, Au trecut 100 de zile
Un dac cult : Gheorghe Petraşcu by Gheorghe Jijie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/832_a_1714]
-
ținut mult timp. Poemul s-a apucat de băut...” Un fragment remarcabil, probabil una dintre cele mai frumoase cântări de dragoste din poezia actuală, îl constituie „nunta” bunicului („Nunta am tras-o pe video, a fost un chef pe cinste”), rescriere a Cântării Cântărilor, un fel de film oniric despre moartea-nuntă, care îmbină religiozitatea cea mai profundă cu parodia, lirismul cel mai autentic, sfâșietor (sunând a bocet ori descântec), cu umorul, absurdul și fantasticul de tip folcloric. Evanghelia lui Barabas (1996
GALAŢANU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287133_a_288462]
-
Ovidiu Nimigean, Cronica unei ecorșări amânate, RL, 1993, 30; Liviu Câmpeanu, O saga românească, F, 1993, 9; Tania Radu, Până la judecata de apoi, LAI, 1993, 42; Ioana Pârvulescu, Conștiința ajunge mai târziu, RL, 1994, 1; Cornel Ungureanu, Petru Dumitriu și rescrierea istoriei, RL, 1994, 35, 36; Lovinescu, Unde scurte, IV, 78-84; Petraș, Lit. rom., 7-16; Negoițescu, Scriitori contemporani, 168-170, 510-512; Eugen Simion, Convorbiri cu Petru Dumitriu, Iași, 1994; ed. 2, București, 1998; Constantin Cubleșan, „Convorbiri cu Petru Dumitriu”, ST, 1994, 10-11
DUMITRIU-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286915_a_288244]
-
poate veni decît din negarea a ceea ce În urmă cu o sută de ani a adus-o pe băncile școlii. Nu din demascarea ei - ceea ce au Încercat teoreticieni și literați ai anilor șaizeci după un model marxisto-stalinist ameliorat - ci din rescrierea ei. Criteriul estetic ca unic instrument al valorizării literare nu mai funcționează decît cu prețul resorbției vizibilității literaturii pînă la dispariție. Literatura se află În fața unei alternative vitale - pierde publicul pentru a-și menține ștacheta estetică impusă de modernitate sau
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-și mărturisească iubirea idolului și să nu piardă astfel tot ce câștigase În luni: orgoliu Înfânt - iubire imposibilă. Autoarea recidivează În Attentat (1997), conchizând Însă antifrastic qu’il n’y a pas d’amour impossible. Aici e vorba de o rescriere, mult mai puțin pretențioasă decât cea a lui Michel Tournier după Daniel Defoe, a hugolienei Cathédrale de Nôtre-Dame. Quasimodo se numește acum Epiphane și are omoplații văruiți de acnee. Ajunge, paradoxal, cel mai bine plătit model din lume, datorită urâțeniei
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
sau dintr-un capriciu al imprevizibilului Lăpușneanu, ar fi avut răgaz să consulte și o transcriere a cronografelor autohtone (eventual de a copia sau, mai probabil, de a-și comanda „extrasul”). Altfel, retușurile ce survin sub pana (încă) anonimului traducător („rescrierea”, în cazul unor contexte favorabile, ori ocultarea altora, ce stânjenesc) sunt, previzibil, în profitul conaționalilor poloni; de-aici și câteva izbucniri ironice, polemice ce contrastează cu stereotipia cronicii. Ediții: Descrierea cronicii despre Țara Moldovei și despre domnii ei, cum au
CRONICA MOLDO-POLONA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286526_a_287855]
-
nou Pătru Opincă, „noaptea când pe uliți trec domol,/ nu mai așteaptă pe nici un podmol/ fete mari cu țâțe ca de piatră/ pe cei flăcăi ce nu se mai întoarnă/ din a Siberiei grea, veșnică iarnă” (subliniată - noutatea adusă prin rescriere). Limbajul îl continuă și dezvoltă (în sensul proclamației și îndemnului incendiar) pe cel interbelic; inedit este apelul la prozodia populară, a doinei, a cărei muzicalitate atenuează reliefurile colțuroase ale expresionismului și fluidizează versul eliptic și abrupt: „Mi-a fost scris
COTRUS. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286453_a_287782]
-
acum se precizează o trăsătură care va deveni o constantă: capacitatea de a lucra „à la manière de...”, în stilul unui scriitor sau al unui curent, prelucrat personal și inteligent, deloc parodic. Printre cele mai reușite texte se numără o rescriere a poemului După melci de Ion Barbu, poemul deschiderii prea timpurii spre o existență ce sancționează necruțător: „Caișii proști, nerăbdători,/ prea grabnic s-au umplut de flori, // și iată-i, ca-n atâția ani,/ îngheață-n vânt, subțiri și vani
CASSIAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286136_a_287465]
-
cu fruntașii satului recurge la furt de cai după ce încercase, fără izbândă, mai multe îndeletniciri cinstite, se deteriorează și ansamblul de valori morale ale comunității rurale. Volumul de nuvele Români din secuime (1942) ilustrează doar un proces de selectare, de rescriere a câtorva nuvele publicate anterior. Romanul Pe urmele destinului (I-II, 1943) conferă o nouă deschidere prozei autorului transilvănean; apelând la o documentație riguroasă, el urmărește peregrinările unei familii din Ardeal pornite să se salveze din fața armatelor austro-ungare, în 1916
CIOFLEC-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286260_a_287589]
-
Love at the Heart of the World ⁄ Fiara ce-și striga iubirea spre inima lumii (1968)69 și I Have No Month and I Must Scream ⁄ N-am gură, și trebuie să urlu (1967)70. Ele au valoare atât grație rescrierii halucinante a străvechilor teme, cât și datorită voinței de a se delimita de titlurile recunoscute la prima vedere, care cataloghează dintr-o dată textele ca aparținând unui gen anume. Se manifestă astfel dorința de a scoate SF-ul din ghetoul unde
Genul Science Fiction by Roger Bozzetto [Corola-publishinghouse/Science/946_a_2454]
-
de cristal. Or, evident, Cărtăreștii ne comunică altceva. Pe lângă torturarea onomasticii, sintagma implică supoziția unei multiplicări a individului creator, vorbește despre posibilitatea mai multor scriitori care reproduc aceeași singularitate. Adică despre mai mulți Cărtărescu. Tulburătoare în celebra ficțiune borgesiană despre rescrierea lui Don Quijote nu e ideea că un text a fost refăcut până la virgulă patru secole mai târziu, ci faptul că ar exista mai mulți inși capabili să execute aceleași gesturi creatoare, că în corpul lui Pierre Menard a crescut încă
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
Lovinescu. O voce a exilului românesc, MihaelaNicoleta Burlacu Naratologia. Introducere în teoria narațiunii, Mieke Bal Neomodernismul românesc, George Bădărău N.V. Gogol sau Paradoxurile literaturii moderne, Marcel Petrișor O teorie a literaturii, Florica Bodiștean Ocheanul balcanic, Marius Nica Parodia literară. Șapte rescrieri românești, Livia Iacob Poezia generației albatrosiste, Cristina Ciobanu Poetica în naratologia lui Lucian Blaga, Lăcrămioara Solomon Poetica genurilor literare, Florica Bodiștean Poetica sacrului, Mina-Maria Rusu Poezie mistică românească, Puiu Ioniță Postmodernismul românesc, George Bădărău Povestea populară. O perspectivă socio-antropologică, Michel
Fabrica de geniu. Nașterea unei mitologii a productivității literare în cultura română (1825-1875) by Adrian Tudurachi () [Corola-publishinghouse/Science/84955_a_85740]
-
sagrada familia (Chile, 2006, regia Sebastian Campos), un film foarte bine filmat (tot cu camera-n mână), cu buget mic de tot, 3 zile de filmări și doar 12 pagini de scenariu, pornind de la care actorii au improvizat cât cuprinde. Rescriere foarte ingenioasă a lui Hamlet:La sagrada familia e genul de film căruia nu prea ai ce să-i reproșezi, mirat de prospețimea și de maturitatea lui (trebuie precizat că e un lungmetraj de debut). Pelicula a luat Marele Trofeu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2168_a_3493]
-
analiza sa, exegetul lărgește ideea de ospitalitate la scris și literatură și vede în autobiografie, pornind de la Rousseau, paradigma ospitalității interne în care eul se găzduiește pe sine pentru a se regăsi, a se accepta și a se reconstrui. În rescrierea pe care Gustave Flaubert o face Legendei Sfântului Iulian Primitorul, Alain Montandon vede o istorie legată de distanță și de atingere, fiindcă proximitatea și contactul înseamnă în actul de ospitalitate tocmai o stranietate îmblânzită, acceptată, transformată în familiaritate. Această poveste
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
povestire precum Oaspetele de Camus sau Teoremă de Pasolini. Și romanul lui Tommaso Landolfi Tânăra fată și fugarul sau povestirea acestuia Intâlnire de toamnă atrag atenția prin situația de ospitalitate constrânsă pe care o propun. Aceasta din urmă pare o rescriere a Prăbușirii casei Usher a lui Poe, în care fantasticul are partea sa în relația dificilă între gazdă și oaspete care face, mai degrabă, figură de intrus. Avem aici de a face cu o ospitalitate acordată cu părere de rău
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
este mereu prezent..." (Moreri, Grand dictionnaire historique, 1674). În timp ce coliba lui Filemon și Baucis și acoperișul ei de paie au devenit un topos al ospitalității, la Ronsard și la Shakespeare, povestea lor a fost și obiectul a numeroase parodii și rescrieri. Swift, în 1706, a travestit povestea lor pentru a o transforma într-o satiră a Bisericii. Călătorii în căutare de ospitalitate nu sunt zei, ci doi sfinți ermiți respinși de un sat întreg din Kent. La Swift nu există inundație
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
să călătorești, în ciuda primejdiilor și furtunilor, întoarcerea se dovedește mult mai dificilă decât s-ar fi putut imagina 172. Nu numai că Itaca apare în Odiseea ca o încercare a timpului, încercare complexă cu multiple lecturi posibile, dar, prin intermediul multiplelor rescrieri ale întoarceii lui Ulise în cultura occidentală, Itaca se transformă de-a lungul timpului și-al secolelor. François Hartog 173 a arătat că pe mare Ulise este nimeni și că o moarte pe mare ar fi fost catastrofa tragică care
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
și nu mai este Itaca. În acest loc s-a insinuat timpul care alterează totul. Bătrânul câine Argos moare recunoscându-și stăpânul. Ulise, după cum spune François Hartog, descoperă dureros istoricitatea și timpul oamenilor. Și aceasta a fost inspirația pentru numeroase rescrieri. Itaca de la leagăn la mormânt, de la mormânt la leagăn, întoarcerea este privită ca o nouă naștere, sub unghiul unei călătorii inițiatice, nostos-ul se asemănă cu o renaștere. De altfel s-a vestit de mai multe ori că Ulise va ajunge
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
197 și burlescului. În anii 1720, Ludvig Holberg compune cu o mare vână comică Ulise din Itaca unde îi parodiază pe eroii homerici. Itaca lui Giono ne aduce la o viziune prozaică și lipsită de iluzii în tradiția anti-homerică a rescrierilor burlești. Cu Nașterea Odiseii (1930, publicată în 1938), scriitorul alterează legenda. Ulise este aici un marinar fricos 198, libertin 199 căruia îi este frică să se întoarcă în Itaca după o absență atât de îndelungată fără scuze și este îngrozit
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
pus în valoare în romanul în care triumfă fabulosul și lipsa de măsură: Nu mai era copacul singuratic pe câmpia netedă, departe, în fund, ci o pădure de lauri muzicali, o pădure sacră, o pădure uriașă."202 Numeroase au fost rescrierile reîntoarcerii în Itaca. Mulți s-au folosit de canavaua homerică fără mari modificări (cu excepția adaptărilor dramaturgice). Mai interesante sunt întrebările pe care ele le ridică scriitorului moderne. Pentru Johnson Eyvind, Întoarcerea în Itaca (Strandernas Svall, 1946), Ulise nu mai este
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
eficace a motivării. Avem astfel, după el, o metaforă inițiatică care aduce omagiu adevărului textului. Recitarea, "prezentată cu o demnitate solemnă și bufonă", face ca realul să parvină doar sub forma de discurs, înscris sub formă de repertoriu, joc de "rescriere a rescrierilor"273. Dacă urmărim și avem toate motivele să le urmărim, analizele lui Claude Roy asupra acestei "extreme curtoazii narative", teatrul muzeu al culturii, nu spune doar saturația, el face act de prezentator de texte, invită la spectacolul scriiturii
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]