2,430 matches
-
și partide politice (cu mai mult de două procente în intervalul considerat), în schimb pentru comitetele de părinți, comitetele de inițiativă din sat și asociațiile sportive, participarea rămâne aproximativ la fel (oricum la un nivel extrem de scăzut, aproximativ 1-2% din respondenți afirmând că fac parte din astfel de rețele sociale). Acțiune colectivă comunitară În ce privește implicarea comunitară și eficiența acțiunilor comunitare, Eurobarometrul Rural 2005 arată că locuitorii ruralului consideră în majoritate că localitatea lor ar putea finaliza un proiect comunitar (69,8
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
unei organizări/coordonări proaste 3,9%; * Pentru că primarul nu este bun 2,5%; * Datorită neseriozității autorităților implicate 2,5%; * Pentru că au lăsat nefinalizate și alte proiecte 2,4%. Oamenii cu inițiativă din ruralul românesc sunt, în ordinea descrescătoare a opțiunilor respondenților: primarul sau viceprimarul (68.4%), preotul (7,1%), consilierul local din partea satului (4,4%), vecinii sau alți oameni din sat (2,3%) și directorul școlii, profesorii sau învățătorii (2,1%). Primarul pare să aibă mai multă inițiativă în satele foste
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
astfel de întâlniri nu au avut loc niciodată (35,8%), 33,8% spun că "de mai multe ori", 16,6% "de două ori" și 13,9% "o dată". Se disting Oltenia, Banatul, Moldova (42%), Oltenia (35%), Transilvania (34%), Muntenia (34%) unde respondenții afirmă că au fost mai multe astfel de întâlniri în ultimul an, sau Ilfov și Dobrogea, unde membrii comunității afirmă că nu s-au întâlnit deloc (66,7% și respectiv 100%). În privința participării membrilor comunității la rezolvarea diverselor probleme din
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
simt atașament, apropiere sufleteasca și mândrie față de comunitate și oameni. Variabilele utilizate în această analiză (toate construite pe o scală în cinci trepte) sunt vizibile în Anexa 5, punctul 1, și ele vizează sentimentele față de satul din care face parte respondentul (apropiere sufletească, mândrie, indiferență, rușine, atașament, dorință de implicare), identificare cu regiunea (apropiere sufletească de Transilvania) și cu națiunea (de România), identificare religioasă (apropiere sufletească și mândrie față de religia proprie), identitate personală și socială (mândrie față de propria persoană și apropiere
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Prelucrare pe date din Barometrul Relațiilor Interetnice, 2001 Notă: analiză de corespondență, normalizare simetrică, Hi-pătrat =190,6 semnificativ Comparând cu țările Europei, România prezintă o toleranță scăzută față de rromi, cel puțin din perspectiva faptului ca aceștia să locuiască în proximitatea respondenților. Graficul 1 din anexa 5 arată că România se plasează între primele 10 țări, în ce privește neacceptarea acestora ca vecini. Există așa cum arată Dumitru Sandu într-un studiu un naționalism agresiv, manifestat prin intoleranță etnică și respingere, alimentat de nivelul redus
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de educație în familie.... Accesibilitatea la relațiile sociale folositoare este condiționată semnificativ de experiența de conducere în perioada comunistă și de avere (Sandu, 1999) Urmărind date mai recente (Eurobarometrul Rural 2005 vezi Anexa 7), aflăm că doar 8,8% din respondenți ar prefera să lucreze într-o firmă sau instituție privată, în timp ce 31,0% ar prefera să aibă afacerea proprie (47,2% ar dori să lucreze la stat). Doar în 11,1% din gospodării există cineva care are o întreprindere sau
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprie (47,2% ar dori să lucreze la stat). Doar în 11,1% din gospodării există cineva care are o întreprindere sau afacere proprie, sau este asociat într-una (86,5% nu au). În ce privește antreprenoriatul de intenție, 9,8% din respondenți au intenția de a dezvolta o fermă sau exploatație în următorii cinci ani și 11,5% au intenția de a dezvolta o afacere. 4.3. Arenda Exploatarea pământului în regimul arendei prezintă o serie de avantaje: exploatarea mai eficientă, posibilitatea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
2007 datele sunt preluate din Eurobarometrul Rural 2007. În ce privește tipurile de proprietate funciară în rural, majoritatea persoanelor intervievate în cadrul Eurobarometrul Rural 2002 și 2007 au grădină și teren agricol în proprietate sau folosință și un procent mult mai mic de respondenți dețin pădure, așa cum se poate vedea în tabelul de mai jos. Se poate observa ca pentru toate tipurile de proprietate, valorile procentelor scad din 2002 până în 2007. Am intenționat să prezint defalcat, pentru comparație, tipurile de teren agricol aflat în
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
la ne-rude: 4% Pământ dat în folosință la copii, rude: 8% Sursa: prelucrare după Eurobarometrul Rural 2003 și 2007. Tabelul 6.9 prezintă mărimea terenului aflat în proprietate între 1998 și 2007. Se poate observa că marea majoritate a respondenților au parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. Se poate observa că nu se produce o redistribuire a tipurilor de parcele, în sensul scăderii numărului parcelelor mici
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Eurobarometrul Rural 2007. În plus, proprietarii din mediul rural, au adesea terenul agricol împărțit în mai multe parcele, plasate în locații diferite, astfel că devine imposibilă realizarea unei agriculturi performante prin utilizarea unor mijloace moderne. Pentru 2003, 18,1% din respondenți afirmă că terenul lor nu este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3,3 parcele. Pentru anul 2007, 29% din respondenți au terenul neparcelat și restul declară că au în medie 3,2 parcele. Se observă
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
imposibilă realizarea unei agriculturi performante prin utilizarea unor mijloace moderne. Pentru 2003, 18,1% din respondenți afirmă că terenul lor nu este parcelat deloc, restul având terenul agricol parcelat în medie în 3,3 parcele. Pentru anul 2007, 29% din respondenți au terenul neparcelat și restul declară că au în medie 3,2 parcele. Se observă așadar o ameliorare a situației fragmentării terenurilor. Eurobarometrul Rural 2003 arată că 88% din cei intervievați reușesc să-și lucreze tot pământul și doar 10
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
10% au și pământ nelucrat, invocând ca motive prețul ridicat al lucrărilor agricole (29%), calitatea proastă a pământului (20%), depărtarea prea mare a terenului de sat (15%), sau starea de sănătate precară sau vârsta înaintată (11%). În 2007, 82% din respondenți afirmă că își lucrează pământul în totalitate, cei ce au pământ nelucrat invocând ca motive prețurile prea mari ale lucrărilor agricole (44,4%), starea precară a sănătății sau vârsta (16%), depărtarea terenului de sat (9,1%), faptul că produsele obținute
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
aceeași cu cea din 1930, de 1,9% din totalul populației ocupate în agricultură * Până în anul 2000 crește procentul celor care dețin pământ după care, din 2002, procentul scade. * Terenul aflat în proprietate continuă să fie fragmentat, marea majoritate a respondenților având parcele mici de teren, de 0-2 ha, procentul acestora scăzând doar puțin până în 2004 și ceva mai mult până în 2007. * Motivele invocate de cei ce au pământ nelucrat (18%) sunt: prețurile prea mari ale lucrărilor agricole (44,4%), starea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
de două ori" etc., respectiv, să se efectueze distribuția frecvenței. Frecvențele ar putea fi atunci transformate în proporții sau procentaje ca mai sus, dar s-ar putea cere, de asemenea, măsurarea mediei, a ceea ce este tipic pentru acest eșantion de respondenți. Există mai multe genuri de medii și cercetătorul trebuie să decidă care este cea mai potrivită pentru scopul său. O dată ce s-a calculat o medie, se pune întrebarea cât de reprezentativă este o cifră, adică cum se grupează răspunsurile în jurul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
vârstei persoanelor și numai sunt niște simboluri. De exemplu, cifra 17 va reprezenta faptul că persoana intervievata are 17 ani. De asemenea, întotdeauna în studii nu va exista un punct "zero" de pornire pentru atribuirea valorilor, deoarece nu vor exista respondenți cu vârsta zero. Punctul "zero" este considerat valoarea zero, momentul nașterii. Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de interval dacă cercetarea s-a realizat pe angajații unei companii și astfel nu există persoană cu venit zero (fără venit) deoarece toate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
că persoana intervievata are 17 ani. De asemenea, întotdeauna în studii nu va exista un punct "zero" de pornire pentru atribuirea valorilor, deoarece nu vor exista respondenți cu vârsta zero. Punctul "zero" este considerat valoarea zero, momentul nașterii. Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de interval dacă cercetarea s-a realizat pe angajații unei companii și astfel nu există persoană cu venit zero (fără venit) deoarece toate persoanele intervievate primesc un salariu. Nivelul de măsurare de proporții (raport) Măsurarea la nivel
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
adunare și scădere cu o constantă, distanța dintre intervale rămânând constantă, dar și operații de împărțire deoarece există un punct zero și astfel această operație are sens. m(A)=c+d(A), c = 0 distanța (a-b) = (b-c) Variabila "venitul" respondenților poate fi variabilă de raport dacă printre persoanele intervievate există și persoane fără venit. Cu alte cuvinte există un punct "zero" de pornire pentru atribuirea variabilelor, acest punct zero fiind determinat de valoarea 0 a venitului (persoanele fără venit). Nivelul
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
tehnicieni, ingineri, ar putea fi măsurată și la nivel ordinal, introducându-se criteriul de ordonare al nivelului studiilor de calificare. 2.3. Schema de măsurare La prima vedere schema de măsurare are următorii pași: proiectantul cercetării, instrumentul utilizat: chestionarul, subiectul (respondentul). Scopul măsurării este de a culege, de a colecta informații despre fenomenul studiat adică date, care de obicei sunt livrate unui beneficiar. În funcție de elementele care intervin în procesul de culegere a datelor, într-un sondaj de opinie putem vorbi de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceluiași obiect și verificând dacă rezultatele sunt identice. Uneori, acest lucru pare să fie simplu de realizat, ca, de exemplu, când punem o întrebare de două ori în același interviu, la momente diferite. Cu toate acestea, primul răspuns poate influența respondentul să dea un al doilea răspuns consistent cu primul, de aceea este necesar să ne asigurăm de independența răspunsurilor. 2.6. Pregătirea datelor pentru prelucrare După ce se încheie partea de teren a anchetei începe prelucrarea materialului și sarcina extrem de specializată
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ea, acolo unde există se poate efectua calculul ;în caz contrar aceste date trebuie strânse și introduse în calculator. În concluzie putem enunța că datele pe care le analizăm sunt răspunsuri la întrebări sau scoruri obținute de la un număr de respondenți. Un respondent poate fi o persoană sau o organizație. Fiecare respondent este cunoscut ca un caz și fiecare caz (respondent) reprezintă o linie în fișierul de date. În SPSS, datele de la un caz formează un șir în celule. 4.2
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
unde există se poate efectua calculul ;în caz contrar aceste date trebuie strânse și introduse în calculator. În concluzie putem enunța că datele pe care le analizăm sunt răspunsuri la întrebări sau scoruri obținute de la un număr de respondenți. Un respondent poate fi o persoană sau o organizație. Fiecare respondent este cunoscut ca un caz și fiecare caz (respondent) reprezintă o linie în fișierul de date. În SPSS, datele de la un caz formează un șir în celule. 4.2.2. Definirea
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
aceste date trebuie strânse și introduse în calculator. În concluzie putem enunța că datele pe care le analizăm sunt răspunsuri la întrebări sau scoruri obținute de la un număr de respondenți. Un respondent poate fi o persoană sau o organizație. Fiecare respondent este cunoscut ca un caz și fiecare caz (respondent) reprezintă o linie în fișierul de date. În SPSS, datele de la un caz formează un șir în celule. 4.2.2. Definirea și utilizarea variabilelor Vom avea un număr de date
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
concluzie putem enunța că datele pe care le analizăm sunt răspunsuri la întrebări sau scoruri obținute de la un număr de respondenți. Un respondent poate fi o persoană sau o organizație. Fiecare respondent este cunoscut ca un caz și fiecare caz (respondent) reprezintă o linie în fișierul de date. În SPSS, datele de la un caz formează un șir în celule. 4.2.2. Definirea și utilizarea variabilelor Vom avea un număr de date, de caracteristici, atribute de la fiecare caz, cum ar fi
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
să analizeze datele din fișierul de date trebuie să-i spunem ce variabile să analizeze indicându-i numele acestora. Definirea/redefinirea variabilelor se face în tabelul Data Editor (în fișierul Variable View) Deci, dacă avem o variabilă care indică genul respondentului, putem numi această variabilă gen. Uzual, în limba română, folosim sex dar se poate utiliza cuvântul gen pentru a nu isca nici un fel de comentariu malițios. Când dorim să analizăm răspunsul (de exemplu, să aflăm câți dintre respondenți au fost
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
indică genul respondentului, putem numi această variabilă gen. Uzual, în limba română, folosim sex dar se poate utiliza cuvântul gen pentru a nu isca nici un fel de comentariu malițios. Când dorim să analizăm răspunsul (de exemplu, să aflăm câți dintre respondenți au fost bărbați și câți femei) trebuie să-i indicăm programului SPSS să analizeze variabila gen folosim numele care i-a fost dat variabilei. Nivelurile sunt numerele alocate valorilor alternative pe care scorurile de pe variabile le pot avea. Spre exemplu
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]