4,480 matches
-
în special cele provenind din SUA, astfel încât guvernul să poată „proteja” cetățenii săi de desenele animate violente sau acele show-uri care ar putea afecta negativ copiii. China cenzurează navigarea pe site-uri. Multe țări, chiar și Marea Britanie sau Franța restricționează canalele media la care cetățenii lor au acces. Aici este locul în care problema „libertății cognitive” devine compatibilă. Conform lui Wrye Sententia, director al Center for Cognitive Liberty and Ethics ( HYPERLINK "http://www.cognitiveliberty.org" www.cognitiveliberty.org), libertatea cognitivă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
a le oferi anumite drepturi în societate, comparabile cu - dar nu identice - cele de care se bucură oamenii. Sub egida Națiunilor Unite a avut loc o dezbatere aprinsă pe această temă. Multe națiuni au încălcat aceste drepturi sau le-au restricționat capacitățile de autoevoluție a creierelor lor. Acest lucru a inflamat unele persoane, care încă îi mai considera „sclavi” mecanizați creați de om pentru treburi caznice plictisitoare sau repetitive sau prea periculoase pentru ființele umane. Ființele artificiale își aduseseră o contribuție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2287_a_3612]
-
comparație, era o persoană nedemnă îi devenise lui Alice familiar. Cu toate astea, în mod secret, ea regreta pierderea trandafirilor. Alice iubea florile și își dorea să aibă flori și în grădina lor, dar toate eforturile de natură horticolă erau restricționate de culturile de legume organice ale lui Jake. Care, până acum, nu fuseseră deloc un succes. Așa cum nu fusese nici crescătoria de viermi. Cu toate asigurările celor de la Linia Directă a Viermilor, aceștia nu păreau să se fi decis să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2086_a_3411]
-
a Fecioarei, ce imediat a devenit centrul interesului și venerației populare. Această la rându-i a generat semnele și miracolele la care se referă sursele. Autoritățile, însă, au adus-o sub control ecleziastic îngrădind spațiul și numind gardieni care au restricționat accesul și au colectat darurile aduse de credincioși. Văzută din acest punct de vedere, execuția lui Rinaldeschi era mai puțin o pedeapsă pentru o crimă anume decât sprijinirea unei evoluții pentru care el oferise catalizatorul. În prinderea și execuția lui
Sacrilegiu și răscumpărare în Florența renascentistă by William J. Connell, Giles Constable [Corola-publishinghouse/Science/1047_a_2555]
-
mai spectaculoase forme fiind: lupta împotriva cultului personalității, eliberarea culturii de schemele rudimentare ale proletcultismului, creșterea libertății intelectuale, inițierea criticii marxismului dogmatic. Despărțirea ostentativă de Uniunea Sovietică a creat o nouă speranță: o democratizare din interior care nu mai este restricționată de controlul dogmatismului sovietic. Așa se explică de ce în mediile intelectuale din România s-a produs în anii ’60 probabil cel mai activ proces de depărtare de dogmatismul marxist. Anul 1968 a marcat sfârșitul speranțelor în realizarea unor reforme substanțiale
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
întâmplat în Nigeria și ar putea să se întâmple și în Venezuela și Iran. Când gâtuirea producției încetează, tentația de a interveni în problema resurselor se reduce. Toți acești factori se vor combina, determinând scăderea prețurilor. OPEC va opri declinul restricționând producția și creînd, astfel, capacitatea extracedentară necesară prevenirii epuizării resurselor. însă celelalte elemente ale crizei globale de energie - încălzirea globală, blestemul resurselor și, în final, Curba lui Hubbert - vor persista. Suprasaturația temporară ar putea submina voința politică de a le
Epoca failibilității. Consecințele luptei împotriva terorii by George Soros [Corola-publishinghouse/Science/1960_a_3285]
-
orice guvern poate realiza acest deziderat al interesului național. Acest grafic ar trebui stabilit prin lege și fundamentat pe principiile conceptului de dezvoltare durabilă care, la principiul echității între generații, prevede faptul că exploatarea unei resurse naturale nu trebuie să restricționeze dreptul generațiilor umane viitoare de a beneficia de un patrimoniu care nu revine unei singure generații; - acumulările entropice sunt sub semnul nu numai al cotei de exploatare a resursei, dar depind și de gestiunea deșeurilor, și anume: concentrația maximă admisibilă
Abordarea entropică a valorificării resurselor naturale. De la principii la strategie by Florina Bran; Carmen Valentina Rădulescu; Gheorghe Manea; Ildikó Ioan () [Corola-publishinghouse/Science/212_a_182]
-
a majorității simple, atunci când numărul indivizilor este finit și mulțimea alternativelor are cardinalitatea doi. Aceste proprietăți sunt: o versiune a domeniului universal<footnote În (1970a) Sen enunța definiția: „O regulă de alegere colectivă este decisivă dacă și numai dacă este restricționată la relații de preferință complete R” [Sen, 1970a, p. 28]. Condiția de decisivitate folosită de May pare a fi relaționată cu aceea din definiția lui Sen. Ea spune că oricare ar fi două alternative, regula de decizie socială va specifica
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Distincție introdusă de Sen în (1970a). O funcție de bunăstare socială este și o funcție de decizie socială, dar nu și invers. Pentru demonstrație, a se vedea Seidl (1975). footnote> (SDF) este o regulă de alegere colectivă f, al cărei codomeniu este restricționat la acele relații de preferință R care generează o funcție de alegere C(S,R) pe X, i.e relații complete și aciclice. [o.1.x.2*]: Atât funcțiile de bunăstare socială, cât și funcțiile de decizie socială sunt reguli de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Fine formulează următoarea soluție: „Aceasta (inconsistența Sen) poate fi rezolvată insistând asupra faptului că adevărații liberali sunt indiferenți în privința alternativelor care se află în sfera personală a altei persoane [...], de aceea, pentru a garanta existența unei societăți liberale, trebuie să restricționăm preferințele în așa fel încât fiecare membru al societății să fie indiferent în privința acelor probleme care nu îl privesc” [Fine, 1975, pp. 1280-1281]. Dacă indivizii au astfel de preferințe, inconsistența nu mai apare (a se vedea secțiunea 3.1-4* pentru
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
că există o funcție de preferință socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a lui Blau (1975) este echivalentă cu ceea ce propune Breyer în (1977). footnote>. Pentru trei sau mai mulți indivizi, restricția de domeniu nu este suficientă, și de aceea Breyer operează
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială aciclică ce îndeplinește condiția Pareto slabă și condiția libert arianismului minimal atunci când avem doar doi indivizi<footnote Această restricție este echivalentă celei propuse de Blau în (1975), singura diferență fiind aceea că Breyer (1977) restricționează domeniul universal, în vreme ce Blau restricționează condiția libertariană. Categoria preferințelor intruzive a lui Blau (1975) este echivalentă cu ceea ce propune Breyer în (1977). footnote>. Pentru trei sau mai mulți indivizi, restricția de domeniu nu este suficientă, și de aceea Breyer operează o alta, propunând conceptul de
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
numărul indivizilor. 3.5.* Restricția Breyer [d.3.5.1*]: Un individ i are preferințe separabile (PS) cu privire la o problemă jX , dacă și numai dacă pentru două perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
perechi de x variante următoarele condiții sunt satisfăcute: [d.3.5.2*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile. O funcție de decizie socială are un domeniu nerestricționat de tip 1sU dacă include numai ordini de preferințe separabile. [d.3.5.3*]: Domeniu restricționat la preferințe separabile 2 ( 2sU ). Domeniul funcției de decizie socială constă în orice profil logic posibil de ordini individuale cu condiția că una dintre aceste ordini să fie formată din preferințe separabile. [t.3.5.1*]<footnote [t.3.5
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
footnote [t.3.5.1*] și [t.3.5.2*] nu sunt formulate de Breyer (1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1977). Demonstrațiile sunt făcute urmând pe cele ale lui Gibbard pentru teoremele sale de posibilitate cu preferințe necondiționale. footnote>: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 1. [t.3.5.2*]: Condiția libertariană este consistentă cu domeniul restricționat la preferințe separabile 2. [t.3.5.3*]<footnote Teorema îi aparține lui Breyer (1977). footnote>: Nu există o SDF care să satisfacă *L , P și 1sU . Demonstrație [t.3.5.1*]. Să începem printr-un exemplu. Luăm cazul conformist
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
cu z, i va avea, de fapt, de ales între a vărui casa yi și a vărui casa zi. Dacă singurele care contează sunt i aspectele , atunci i va fi indiferent între y și z. [d.3.5.5*]: Domeniu restricționat prin preferințe liberale extreme 1 ( seU ). Domeniul funcției de decizie socială include numai preferințele care sunt separabile și liberale extreme pentru n indivizi. [t.3.5.4*]: Există o SDF care îndeplinește condițiile seU , P și *L . Demonstrație [t.3
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
Restricția Austeen-Smith În altă interpretare dată liberalismului, Austeen-Smith (1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
1982) argumen tează că este suficient ca un singur individ liberal să-și exercite dreptul de veto pentru a face condiția Pareto inaplicabilă. Condiția Pareto devine în acest mod „condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi”. Într-o definire informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
informală, aceasta „restricționează aplicarea condiției Pareto slabe (pe S) prin recunoașterea dominanței Pareto, doar pentru acele elemente din S cărora nu li s-a opus vetoul a cel puțin unui individ care își exercită drepturile: ipso facto, condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi încorporează ideea priorității etice a drepturilor liberale asupra regulii Pareto standard”. [Austeen-Smith, 1982, p. 97]. Exemplificând, dacă avem o mulțime A={x,y,z} și doi indivizi, i,j, iar (x,y) este o pereche de alternative aflată
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
alternative aflată în sfera personală a lui i, și i preferă pe y lui x, atunci, dacă atât i, cât și j preferă pe x lui z, x nu va putea fi preferat social lui z prin condiția Pareto slabă restricționată prin drepturi. Altfel spus, dacă i și-a exprimat Capitolul 5 103 dreptul de veto puternic (prin dreptul acordat de condiția libertariană) împotriva lui x pe (x,y), atunci nu-și mai poate folosi dreptul de veto slab (prin condiția
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
menționat mai sus, una de tip lexicografic: „Cele trei condiții (A), (B), (C) sunt enunțate în ordine lexicografică. Condiția (A) corespunde respectării drepturilor individuale decisive. Condiția (B) corespunde tranzitivității după exercitarea acestor drepturi. Condiția (C) corespunde respectării unei condiții Pareto restricționate pentru acele perechi de alternative rămase (dacă a mai rămas vreuna) care nu au fost ierarhizate prin condițiile (A) și (B)”. [List, 2003, p. 12]. Această condiție restricționată poate fi formulată în felul următor: „Pentru orice profil R din D
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
socială criteriului Pareto slab, dacă este respectată o condiție a numărului indivizilor empatici, i.e. dacă n-1 indivizi sunt empatici în sens tare, atunci toți indivizii vor avea același profil de preferință. Pornind de la această idee, voi reenunța condiția domeniului restricționat prin empatie în varianta tare, în felul următor: restricția domeniului universal la forma lui empatică tare amendată ( etaU ) pretinde ca n-1 indivizi să fie empatici în forma tare. De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
De aici, rezultatul de posibilitate: mulțimea de alegere socială a unei relații de preferință binară, pe o mulțime finită a alternativelor, este nevidă atunci când relația de preferință este aciclică și îndeplinește condițial ibertarianismului minimal, condiția Pareto slabă și condiția domeniului restricționat la preferințe empatice în forma tare amendată<footnote Acest rezultat depinde însă de cunoașterea acelor n-1 indivizi în privința preferințelor individului față de care aceștia sunt empatici (a se vedea secțiunea formală pentru detalii). footnote>. 6.1.2. Restricționarea domeniului universal
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]
-
exact aceleași lucruri pe care celălalt și le dorește pentru sine, pe întreaga mulțime a alternativelor, i.e. dacă eu sunt empatic voi avea exact același profil de preferință cu tine, indiferent care este acela. [d.6.1.1.2*]: Domeniul restricționat prin preferințe empatice tari ( etU ) permite doar acele preferințe care sunt empatice în sens tare (unde iP indică profilul individului i, jP indică profilul de preferință al individului j, iar implicația subliniază caracterul condițional al ordinii individului empatic față de ordinea
Paradoxuri libertariene în Teoria Alegerii Sociale Preferinţe individuale și preferinţe sociale by Mihai UNGUREANU () [Corola-publishinghouse/Science/211_a_268]