6,508 matches
-
săraci pentru a fi reprezentați corect în sistemul juridic și demoralizați sub presiunea politică globală care nu le dădea nici o șansă de a câștiga. Procesul juridic al retrocedării a fost clar viciat de corupție și presiune politică. Prima încercare de retrocedare a proprietății s-a referit la proprietățile industriale naționalizate. Un asemenea obiectiv a fost abandonat din cauza dificultăților insurmontabile. Întreprinderile naționalizate la sfârșitul anilor ’40 nu mai existau în fapt. Ele au fost restructurate și dezvoltate ca rezultat al investițiilor masive
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a fost abandonat din cauza dificultăților insurmontabile. Întreprinderile naționalizate la sfârșitul anilor ’40 nu mai existau în fapt. Ele au fost restructurate și dezvoltate ca rezultat al investițiilor masive din ultimii 50 de ani, fapt care împingea la absurd ideea de retrocedare. Aceasta nu putea fi considerată nici a reprezenta o modalitate de privatizare. O asemenea restituire nu putea fi considerată nici o modalitate eficientă de privatizare. Rațiunea privatizării este aceea de a produce modernizarea managementului și de a stimula investițiile. Retrocedarea întreprinderilor
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de retrocedare. Aceasta nu putea fi considerată nici a reprezenta o modalitate de privatizare. O asemenea restituire nu putea fi considerată nici o modalitate eficientă de privatizare. Rațiunea privatizării este aceea de a produce modernizarea managementului și de a stimula investițiile. Retrocedarea întreprinderilor nu putea asigura în nici un fel un asemenea obiectiv. Cea de-a doua direcție a retrocedării a avut ca obiectiv clădirile. După multe ezitări și reglementări confuze, s-a ajuns treptat la forma cea mai radicală cu putință: restitutio
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nu putea fi considerată nici o modalitate eficientă de privatizare. Rațiunea privatizării este aceea de a produce modernizarea managementului și de a stimula investițiile. Retrocedarea întreprinderilor nu putea asigura în nici un fel un asemenea obiectiv. Cea de-a doua direcție a retrocedării a avut ca obiectiv clădirile. După multe ezitări și reglementări confuze, s-a ajuns treptat la forma cea mai radicală cu putință: restitutio in integrum. Dacă retrocedarea clădirilor care nu suferiseră, de regulă, modificări importante era posibilă, ea ridica o
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
asigura în nici un fel un asemenea obiectiv. Cea de-a doua direcție a retrocedării a avut ca obiectiv clădirile. După multe ezitări și reglementări confuze, s-a ajuns treptat la forma cea mai radicală cu putință: restitutio in integrum. Dacă retrocedarea clădirilor care nu suferiseră, de regulă, modificări importante era posibilă, ea ridica o mulțime de alte probleme care, practic, au fost ignorate. Cea mai dificilă problemă era soarta chiriașilor săraci incapabili să cumpere/închirieze o nouă locuință. Problema a rămas
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
locuiau cu chirie în locuințele retrocedate (și, pe lângă un segment ce deținea resurse suficiente pentru a putea cumpăra o altă locuință, marea majoritate se numărau printre cei săraci) au devenit plătitorii nevinovați ai unei politici de care nu erau responsabili. Retrocedarea proprietății implică cheltuieli sociale publice foarte ridicate care sunt suportate de către generația actuală și de cele viitoarele. În perioada 2005-2015, statul român trebuie să le plătească 8,8 miliarde de dolari despăgubiri proprietarilor imobilelor naționalizate care nu pot fi restituite
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
nici să nu afecteze advers relansarea economică și socială a țării. Din cauza puternicelor presiuni politice, s-a inhibat explorarea alternativelor: împărțirea colectivă a costurilor socialismului și refacerea drepturilor de proprietate ca bază pentru reconstrucția socială. S-a decuplat complet problema retrocedării proprietăților de cea a programului de dezvoltare social-economică și de reparația celorlalte nedreptăți, neluându-se în considerare costurile sociale și economice. În rezumat, argumentele pro și contra retrocedării proprietății clădirilor sunt următoarele: • argumentele pro: - caracterul inviolabil al proprietății; - retrocedarea proprietăților
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
de proprietate ca bază pentru reconstrucția socială. S-a decuplat complet problema retrocedării proprietăților de cea a programului de dezvoltare social-economică și de reparația celorlalte nedreptăți, neluându-se în considerare costurile sociale și economice. În rezumat, argumentele pro și contra retrocedării proprietății clădirilor sunt următoarele: • argumentele pro: - caracterul inviolabil al proprietății; - retrocedarea proprietăților trebuie privită ca un instrument natural și moral al privatizării; - cea mai simplă soluție a privatizării este retrocedarea ei către foștii proprietari; • argumente contra: - alegerea doar a recompensării
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
problema retrocedării proprietăților de cea a programului de dezvoltare social-economică și de reparația celorlalte nedreptăți, neluându-se în considerare costurile sociale și economice. În rezumat, argumentele pro și contra retrocedării proprietății clădirilor sunt următoarele: • argumentele pro: - caracterul inviolabil al proprietății; - retrocedarea proprietăților trebuie privită ca un instrument natural și moral al privatizării; - cea mai simplă soluție a privatizării este retrocedarea ei către foștii proprietari; • argumente contra: - alegerea doar a recompensării pentru naționalizarea proprietății reprezintă o împărțire inechitabilă a costurilor comunismului. S-
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
costurile sociale și economice. În rezumat, argumentele pro și contra retrocedării proprietății clădirilor sunt următoarele: • argumentele pro: - caracterul inviolabil al proprietății; - retrocedarea proprietăților trebuie privită ca un instrument natural și moral al privatizării; - cea mai simplă soluție a privatizării este retrocedarea ei către foștii proprietari; • argumente contra: - alegerea doar a recompensării pentru naționalizarea proprietății reprezintă o împărțire inechitabilă a costurilor comunismului. S-a acordat, niciodată explicit, prioritate absolută acestei probleme: aici este crima cea mai mare a regimului comunist. În fapt
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
reparate: încălcarea libertăților omului, interzicerea acumulării de proprietate (principiu care este cel puțin la fel de important ca cel al violării dreptului la proprietate). S-a produs deci o prioritizare prin omisiune; - se deschide o problemă morală: costurile sociale și economice ale retrocedării sunt suportate de populația actuală, nu de cei vinovați. Cei care primesc proprietatea naționalizată sunt câștigătorii absoluți ai tranziției, restul trebuind, într-un mod direct sau indirect, în calitate de susținători prin taxe, să plătească retrocedarea. Mai mult decât atât, cei cărora
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
morală: costurile sociale și economice ale retrocedării sunt suportate de populația actuală, nu de cei vinovați. Cei care primesc proprietatea naționalizată sunt câștigătorii absoluți ai tranziției, restul trebuind, într-un mod direct sau indirect, în calitate de susținători prin taxe, să plătească retrocedarea. Mai mult decât atât, cei cărora li s-a înapoiat proprietatea au primit pe un preț mai mult simbolic și locuința în care erau chiriași; - efecte negative complexe: afectarea adversă a relansării economice, împingerea în sărăcire extremă și disperare a
O analiză critică a tranziției by Cătălin Zamfir () [Corola-publishinghouse/Science/2092_a_3417]
-
a Securității. Faptul care l-ar fi determinat pe Mihail Gorbaciov să inițieze înlocuirea echipei politice din România este discursul lui Ceaușescu la Congresul al XIV-lea, care a avut loc în noiembrie 1989, și unde dictatorul român a cerut retrocedarea Basarabiei; prin această pretenție teritorială (considerată tabu), Ceaușescu ar fi declanșat scenariul moscovit al căderii sale (pp. 27-28). URSS a avut complici externi pentru „revoluția” română: cel mai important a fost Ungaria, care s-a ocupat de publicitatea cazului pastorului
Decembrie ’89. Deconstrucția unei revoluții by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1928_a_3253]
-
interni; diminuarea indemnizației care se acordă membrilor, secretarului și persoanelor desemnate să efectueze cercetarea administrativă în cadrul comisiilor de disciplină, precum și persoanelor care asigură secretariatul tehnic al comisiei de disciplină; diminuarea indemnizației de ședință care se acordă membrilor Comisiei speciale de retrocedare, precum și persoanelor din cadrul Autorității Naționale pentru Restituirea Proprietăților, care asigură secretariatul tehnic al acesteia; diminuarea indemnizației de ședință care se acordă Comisiei Centrale pentru Stabilirea Despăgubirilor în condițiile Titlului VII din Legea 247/2005 privind reforma în domeniile proprietății și
Problematica cadrului legal în contextul crizei economico-financiare actuale. In: Impactul politicilor de tip anticriză asupra economiei reale by Ioan Ciochină Barbu, Constantin Sălceanu, Andy Puşcă, Angelica Roşu () [Corola-publishinghouse/Science/1127_a_2361]
-
primarilor care s-au ocupat de îndeplinirea acestei misiuni (Nicolaie Oprișan și Gheorghe Baban) și acum, după 14 ani, se găsesc nemulțumiri ale celor care se consideră nedreptățiți prin modul în care au fost emise titlurile respective. Tot în domeniul retrocedărilor pământurilor, în timpul guvernării Convenției Democratice (1996- 2000) s-au adoptat Legea 1 (Legea "Lupu"), iar în anul 2005, în perioada guvernării Alianței "Dreptate și Adevăr", Legea 247, dar se pare că nici acestea nu s-au născut într-o zodie
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
Convenției Democratice (1996- 2000) s-au adoptat Legea 1 (Legea "Lupu"), iar în anul 2005, în perioada guvernării Alianței "Dreptate și Adevăr", Legea 247, dar se pare că nici acestea nu s-au născut într-o zodie mai fericită, fiindcă retrocedarea în natură ridică foarte multe probleme sociale. Pe de altă parte însă, trebuie să se respecte un drept fundamental al omului: dreptul la proprietate. Iată și alte măsuri ce dau de lucru instanțelor judecătorești. Cât vor mai exista pe rolul
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
supraviețuit comunismului doar Kisgazdapart, partid al micilor proprietari din Ungaria. Acesta nu a mai cunoscut niciodată rezultatele din 1945, cînd a obținut 57% din voturi. Nostalgic și plin de ură față de trecut, partidul pare să aibă ca singură rațiune doar retrocedarea imobilelor foștilor proprietari expropriați de puterea comunistă și, din această cauză, și-a atras simpatia persoanelor mai în vîrstă. Înainte de primul război mondial, Polonia avea un partid țărănist important, PSL, al cărui lider, Mikolajczyk, a condus guvernul de la Londra și
Partidele politice din Europa by Daniel L. Seiler () [Corola-publishinghouse/Science/1118_a_2626]
-
se materializează. În decembrie 1876, eșuează conferința de la Constantinopol, pierzându-se ultima șansă a păcii. România rămânea, în continuare, parte a Imperiului Otoman, ceea ce l-a bulversat de Carol I și dădea apă la moară Rusiei de a pune condiția "retrocedării" celor trei județe din sudul Basarabiei. Catherine Durandin consemnează că, la reluarea tratativelor, la București, după mărturia lui Nelidov, Brătianu ar fi declarat: "Văd bine că într-o zi veți sfârși prin a ne lua înapoi partea din Basarabia care
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
bună măsură, o replică la argumentele minții de laser a lui Eminescu. Rusia nu se aștepta ca să găsească într-o țară mică, disprețuită o asemenea rezistență la nivelul filosofiei dreptului, al geopoliticii, al etnologiei. Pe 10 februarie, poetul apreciază: Cestiunea retrocedării Basarabiei cu încetul ajunge a fi o cestiune de existență pentru poporul român."89 VII. Basarabia: "cestiune de existență pentru poporul român" Eminescu înțelege că dialogul diplomatic cu imperiul țarist înseamnă o imposibilitate și că soarta Basarabiei este, în context
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
a Herțegovinei. Poveste veche, care se va mai repeta, în privința României, în altă ecuație, prin Pactul Molotov-Ribbentrop și la Ialta. Istoricul ieșean Ion Agrigoroaiei ne amintea recent: "La 14/26 ianuarie 1878, cabinetul rus a cerut deschis guvernului de la București retrocedarea celor trei județe din sudul Basarabiei. În ziua încheierii armistițiului ruso-turc din 23 ianuarie / 4 februarie 1878, generalul Ignatiev, în drum spre sudul Dunării, a trecut prin București și a solicitat domnitorului cedarea celor trei județe, România primind drept compensație
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
dreaptă a politicii Uniunii Sovietice. Propaganda funcționa la fel de bine la postul de radio "Europa Liberă", unde la secția maghiară fuseseră infiltrați oameni ai lui Horthy, iredentiști înverșunați. Lobby-ul maghiar în Statele Unite, foarte puternic, se străduia să convingă de necesitatea retrocedării Transilvaniei către Ungaria, întrucât maghiarii de acolo erau supuși genocidului. România a răspuns cu deteriorarea relațiilor serviciilor de informații cu membrii Tratatului, în pofida demersurilor generalului Aleksei Epișev și ale lui Nikolai Podgornâi de a-i pune la punct pe români
[Corola-publishinghouse/Science/1562_a_2860]
-
în legătură cu marea victorie a democrației, în vreme ce în Republica Umanistă Vandana mass-media nu au făcut nici o referire la abolirea legii; 5. O bună parte dintre procesele intentate la forurile internaționale se află încă pe rol. De altfel, peste tot în lume, retrocedările sunt în cele mai multe cazuri cu probleme. 6. Gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o
[Corola-publishinghouse/Science/1518_a_2816]
-
în legătură cu marea victorie a democrației, în vreme ce în Republica Umanistă Vandana mass-media nu au făcut nici o referire la abolirea legii; 5. O bună parte dintre procesele intentate la forurile internaționale se află încă pe rol. De altfel, peste tot în lume, retrocedările sunt în cele mai multe cazuri cu probleme. 6. Gardul cu sârmă electrificată ce se întinde pe toți cei trei sute optzeci și șapte kilometri, lăsând libere doar cele trei treceri dintr-o țară în cealaltă un punct de frontieră la fix o
[Corola-publishinghouse/Science/1517_a_2815]
-
pe ultimul sau penultimul loc, în privința multor indicatori referitori la condițiile de viață ale populației (Albert, Jens, Tony, Fahey, Perception of Living Condition in an Enlarged Europe, Fundația pentru Îmbunătățirea Condițiilor de Viață și Muncă, Luxembourg, 2004). După 1989, cu excepția retrocedării proprietății asupra pământului (de menționat că în alte țări foste socialiste s-a menținut permanent dreptul de proprietate privată asupra pământului, indiferent de formele exploatațiilor agricole), operație neîncheiată încă, populația rurală este lăsată să se descurce singură în procesul extrem de
Sociologie românească () [Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
martie 1958, au fost anulate restricțiile privind locul de trai al deportaților și au fost eliberate de sub supravegherea miliției câteva categorii de „strămutați”, Însă fără ca aceștia să fie reabilitați. Reabilitarea presupunea anumite obligații juridice ale autorităților sovietice față de deportați, inclusiv retrocedarea averilor confiscate, ceea ce explică rezerva ucazului amintit mai sus. În același timp, pentru revenirea la locurile natale era nevoie și de permisiunea autorităților de la Chișinău. În perioada 1958-1963, acestea au acordat „undă verde” doar pentru 2.033 de familii 57
Comunism și represiune în România. Istoria tematică a unui fratricid național by Ruxandra Cesereanu () [Corola-publishinghouse/Science/1909_a_3234]