2,374 matches
-
Revelion? El nu avea nici un Revelion. Decât dacă... Decât dacă... Ia stai. Într-un colț al bucătăriei era un sul de hârtie, o schiță de afiș pentru Revelionul de la Carpați la care Iolanda renunțase din motive nedeclarate. Scrisese doar atât: Revelion. Îndreptă afișul cum se pricepu mai bine, apoi adăugă două cuvinte: „cu vânzare”. Revelion cu vânzare. Planul nu i se părea prea greu de Îndeplinit căci șampania fusese deja cumpărată. 3. Flavius-Tiberius se Învârtea printre antene, preocupat de starea emailului
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
colț al bucătăriei era un sul de hârtie, o schiță de afiș pentru Revelionul de la Carpați la care Iolanda renunțase din motive nedeclarate. Scrisese doar atât: Revelion. Îndreptă afișul cum se pricepu mai bine, apoi adăugă două cuvinte: „cu vânzare”. Revelion cu vânzare. Planul nu i se părea prea greu de Îndeplinit căci șampania fusese deja cumpărată. 3. Flavius-Tiberius se Învârtea printre antene, preocupat de starea emailului alb pe care se decupa provocator albastrul inscripției Geton al firmei producătoare. Componentele electronice
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
str. S.Bărnuțiu, nr.6, ap.4, orele 8-20. Numai persoane serioase. Preț negociabil.” Îl mai citi o dată și se liniști. Seriozitatea agenției nu putea fi pusă la Îndoială. După ce ai publicat un asemenea anunț, unul care privește doar un „Revelion cu vânzare” avea să fie primit fără o ridicare măcar din sprânceană. Ceea ce se și Întâmplă, la momentul potrivit. Înainte de a părăsi această mică oază de „postmodernism românesc”, capsula hilară a unei rachete căzută aiurea și nu În regiunea calculată
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
robust, roșu În obraji, cu o mustață sură, stufoasă, cu un chipiu și În livrea cu epoleți, pantaloni negri Franz Joseph, cu vipușcă de general, Îi zâmbea cu toți dinții de viplă, din ușa monumentală a restaurantului, luminat ca la Revelion, dar gol cu desăvârșire: mobilier alb pe mochetă albastră. Își duse două degete la tâmplă cum făcuse și „generalul” și Îi Întrebă dacă mai găsește pe undeva ziare. La tutungerie, să trăiți, veni răspunsul, cum ieșiți imediat pe dreapta, după
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
În ordine Une dernière semaine à New-York și... Patricia cânta Patou blues când intrară În „Bosnia”. Privit noaptea de pe Dealul Crucii, cartierul semăna cu un uriaș ou negru. În mijlocul său clipea rar un ochi galben de pisică. 18. Ideea unui Revelion cu vânzare i se părea năstrușnică și promitea un spectacol pe care nu voia În nici un chip să-l piardă: era vorba bineînțeles de vânzarea unor tablouri, dar s-ar putea vinde și cumpăra orice: decorații, diplome, cravate de pionier
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
crede de cuviință! Soluția era simplă și te ferea de cheltuieli neprevăzute. Va fi o harababură nemaipomenită, zise ea, tot mai Încântată de spectacolul ce se Înfiripa În imaginația ei hazlie: un munte de cârnați, caltaboși, răcituri și crenvurști. Nu revelion, ci chermeză! A pensionarilor bineînțeles, pentru că nici un tânăr cu scaun la cap n-o să-ți calce pragul. În afară de tine... Da... Și de Flavius-Tiberius... Poate... Dar nu l-am invitat, se grăbi el să precizeze. Roși. Dacă vrea, de ce nu. Poate
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de Sfântul Nicolae. Își lăsă prietenii să se obișnuiască cu bazaconia de pe ecran și deschise ziarul tot la pagina de publicitate. Alese fără ezitare un text subliniat Încă de acasă cu carioca verde și citi rar, apăsând pe fiecare cuvânt: Revelion cu vânzare: Ziffer, Hollosi, Nagy Oszkár. Bufet rece cu contribuție benevolă. Ținută de seară obligatorie. Deschiderea orele 21. Închiderea În zori. Str. Alverna nr.l6.” Lectura sa nu avu nici un efect asupra celor doi, dar Gheretă nu se miră. Avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Și? Cum și, domnu' farmacist? Doamna Ster Îi la țară. Ca În fiecare an de când și-a redobândit casa și o parte din pământuri. Egzact, aprobă Gheretă. Atunci care e problema? Problema, domnu' farmacist, e asta: cu ce drept fac Revelion În casa ei, și Încă cu vânzare, numiții Hollosi, Ziffer și Nagy Oszkár? Sunt pictori, dragul meu. Și ce dacă? se oțărî poștașul. Pe deasupra și morți, preciza Zegrea În speranța că iritarea lui Gheretă se va domoli. Ceea ce nu se
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Ba da, da' numa' ca nume de străzi, recunoscu Gheretă, confuz. După cum vezi, Îs și nume de pictori, nu numai de străzi. Kutya fasza, cu anunțul tău. Io ziceam, de fapt numa' am vrut, să vă propun să mergem la Revelionul ăsta. Ai făcut un ocol cam mare, observă Horacsek, Îngăduitor. Recunosc, se pocăi Gheretă care Încă nu Înțelegea mânia lui Horacsek Atunci, zise slovacul pe un ton firesc, Îți spun egyböl că nu mă duc. Nici eu, interveni Zegrea. Aștept
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
Întâmpla tot mai rar deasupra Zorelei. Ea făcu ochii mari, și Îl Întrebă fără să tresară: Ai terminat? Da, zise el Încurcat. Bine, atunci lasă-mă să merg la baie. Asta Însemna că hotărârea era luată și că Începeau pregătirile. Revelionul ăsta e de fapt un pretext pentru o licitație... Ideea nu e rea deloc. Poate voi trece și eu după miezul nopții, zise Zegrea dus pe gânduri. O să văd... Dacă regia e bună, spectacolul nu ar avea de ce să-mi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
anunțul de bună seamă și urmau să ia o hotărâre. Amatorii de artă, cu sau fără bani, nonconformiștii, atâția cât număra orașul, poate câțiva studenți de ai săi, cei fără nici un program sau curioșii, vor fi desigur tentați să petreacă revelionul Într-un mod mai puțin obișnuit. Totul se va desfășura În sufragerie și În hol. Pentru nevoi se va folosi toaleta de la capătul terasei. Bine luminată, dădea o oarecare senzație de căldură și minim confort. Și, la urma urmei, nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ardea cel puțin un bec. 36. Iolanda fuma pipă În geamul larg deschis al atelierului. Privea relaxată forfota din Piața Carolina, după o zi În care nu făcuse mai nimic. Se amuzase dând sfaturi câtorva colege mai tinere, invitate la revelion de vipuri locale sau mărunți oameni de afaceri italieni și arabi cu precădere. Una voia să știe dacă la picioarele ei putea purta rochie scurtă, alta dacă un Volvo mișto ultramarin cerea o ținută mai șic și dacă o blană
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
italieni și arabi cu precădere. Una voia să știe dacă la picioarele ei putea purta rochie scurtă, alta dacă un Volvo mișto ultramarin cerea o ținută mai șic și dacă o blană de vulpe polară e destul de scumpă pentru un revelion la care era invitat și primarul orașului, un liberal distins cum sunt liberalii În general. O alta, pe care nu o putea suferi, o Întrebă dacă rujul pe care urma să-l folosească trebuie să se potrivească cu fardul de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
urma să o facă asupra lui Gino. Cu prezervativele, scumpo, zise ea privind-o cu dragoste În ochii ei galeși de vițică. Serios? se miră Roxi. La asta nu m-am gândit. Te poți gândi acum, zise ea, măcar de Revelion să nu o faci la Întâmplare. E sărbătoare doar! Ești o scumpă, strigă Roxi sărindu-i de gât. Mie-mi spui? Acceptă Îmbrățișarea, plăcut surprinsă de fragranța parfumului Trussardi pe care Îl degaja trupul zvelt al lui Roxi, licențiată În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
ultimii cumpărători. Ceasul din turn arăta ora 16. În case, agitația creștea o dată cu presiunea gazului la aragazuri și consumul de apă În băi. Câțiva cerșetori Își spălau mâinile și fețele În zăpadă Înainte să primească primele bancnote din noaptea de Revelion. Un adolescent În haine curate mima În fața unei vitrine diverse posturi care, prin grație, puteau stârni mai degrabă admirația decât mila trecătorilor. Gândești că ești Karli Kaplin, mă, Garincea, strigă un bătrân prin hubloul de aerisire al unei sticle de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
timiditate Zorelei. Adică peste furou, cum ar veni, șuieră printre dinți Zorela. Îi venea greu să se recunoască În „dulapul” din oglindă. Nu fusese niciodată sfrijită ca un manechin, dar nici cât o batoză, cum se vedea acum. Deoarece până la Revelion nu avea cum să slăbească, hotărî că urma să-și țină blana de nutrie pe umeri ca pe o pelerină. Și când dansăm? Întrebă Gheretă cu un alint În voce care nu scăpă Zorelei. Vorbești ca un poponar, Gheretă, veni
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
cadou de la Brândușă. Ce carte! Și ce bărbat! Brândușele erau florile ei preferate. Avea și o broșa de ceramică făinuță, de mărimea unei cești chinezești de cafea pe care o purta doar la ocazii. O ocazie ar putea fi și Revelionul ăsta trăznit. Se Îndreptă spre baie, presărându-și hainele pe drum. Ascuns sub haina de nutrie, Gheretă plângea de fericire, dar și din pricina mirosului Înțepător de naftalină. Zorela era un dar dumnezeiesc pe care, cu siguranță, nu-l merita pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
pe vremuri cu sala de cinema, când se schimbau bobinele. Sau când se rupeau. Coriolan duse două degete la gură și nu se opri din fluierat până nu-și redobândi lumina ochilor. Atunci văzu plin de Încântare bunătățile. Pentru el Revelionul Începuse. După ceasul din turnul Ștefan era ora 19. La TVR1, nimic sau mai nimic. Pe stradă se auzeau primele plugușoare. Banii pentru urători erau lângă ușă, Într-o farfurie de Horezu. „Cocoșul” lui Mischiu abia mai respira sub apăsarea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
de propria-i Îndemânare. În secunda următoare, privea prin geamul prăfuit, cu o curiozitate tristă, instalațiile lugubre ale fabricii de acumulatoare. Din pricina plumbului, fagii, carpenii și castanii comestibili rugineau mai repede decât ar fi trebuit. La fel și oamenii. VI. Revelion cu vânzare 1. Gheretă era fericit. Un revelion În societate e cu totul altceva! Lume bună, mâncare la fel, maniere. Și peste toate astea, ceva de care doar auzise: bufet suedez. De ce Îi zicea așa nu prea Înțelegea, dar asta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
prin geamul prăfuit, cu o curiozitate tristă, instalațiile lugubre ale fabricii de acumulatoare. Din pricina plumbului, fagii, carpenii și castanii comestibili rugineau mai repede decât ar fi trebuit. La fel și oamenii. VI. Revelion cu vânzare 1. Gheretă era fericit. Un revelion În societate e cu totul altceva! Lume bună, mâncare la fel, maniere. Și peste toate astea, ceva de care doar auzise: bufet suedez. De ce Îi zicea așa nu prea Înțelegea, dar asta nu conta prea mult din moment ce recunoștea toate felurile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
și În filmele cu mafioți. Aici Însă, pe lângă mâncare, mai erau și câteva tablouri spânzurate de pereți la care nu erai obligat să te uiți atâta timp cât aveai ceva de clămpănit. Erau câțiva totuși care păreau să fi uitat că e revelion și, În loc să bage la ghiozdan, se uitau la tablouri de parcă În toate ar fi fost Fecioara cu pruncul. Le venea să spună: Întâi potolul și după aia icoanele! Cu burta plină, altfel Îți pică o pictură, chiar dacă nu te pricepi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sac albă, dar mai fină. La fel și parchetul pe alocuri. Doar tablourile erau colorate și mâncărurile. Parcă erau la teatru, dar nu În sală, ci pe scenă, actori fără voie Într-o piesă care semăna foarte bine cu un revelion care se putea juca În orice anotimp. Cu o singură condiție: să nu cumpere nimeni tablourile. Sau, dacă le cumpără totuși cineva, după părerea lui slabe speranțe, să fie Înlocuite cu altele, false. Prețurile erau afișate pe o listă pe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
erau afișate pe o listă pe care el o confundase la Început cu un meniu. Doar când a numărat mulțimea de zerouri din dreptul fiecărui tablou a Înțeles despre ce e vorba. La așa prețuri, s-ar putea face un revelion În fiecare lună și tot nu e sigur că pereții ar rămâne goi. Pe el Însă soarta tablourilor nu-l privea câtuși de puțin. Era acolo ca să mănânce, să bea și să păzească blana Zorelei. Parcă aș fi de gardă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
sa poroasă ca un burete. Se simțea totuși bine, stând așa, nemișcat, cu fruntea ascunsă În poala moale, catifelată, a singurătății care trecea grijulie de la unii la alții ca o soră de caritate Într-un spital de campanie. Bine că Revelionul a rămas tot pe 31 decembrie, ca Înainte de Revoluție. Și Crăciunul, de altfel. Doar 23 august s-a mutat pe l Decembrie... Într-un fel e bine, măi Gheretă... În șase săptămâni ținem aproape toate sărbătorile, mai puțin Paștele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]
-
la asta nu m-am gândit. Cum să tai miei În decembrie sau ianuarie, că nu-s porci. Și apoi nu poți schimba totul, așa, dintr-o dată... Ne trebuie ceva timp, Gheretă, și răbdare... Până una alta, ne pregătim de Revelion. Eu, cel puțin,... Și eu, tot așa, dom' Brândușă, da' mai modest. Ba, poate, chiar mai ciudat... Adică cum? Să nu-mi spui că pe bază de măști, ori sex În grup! Se poate, dom' Brândușă? Vă aduc ziarele și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1856_a_3181]