1,027 matches
-
să stea departe mai mult de câteva zile odată de piesa care Își Începuse turneul În Midlands. O văzu la Wolverhampton, la Leamington și la Stratford-on-Avon, unde fu recunoscut În sală și convins să urce pe scenă și facă o reverență, gest care deja i se părea la fel de natural cum Îi este cardinalului să Întindă inelul la sărutat. Cu ocazia fiecărei vizite, discuta cu Compton despre Îmbunătățirea piesei prin mici ajustări aduse textului și jocului actorilor, iar la Leamington rămase pentru
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
succesului“ să fie atât de palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea pe Elizabeth Robins, cu care vorbise În antract, care lăudase cu curaj jocul rivalei sale și pe care o văzuse la sfârșit părăsind În grabă teatrul, doritoare, fără Îndoială, să scape de asemenea Încercări impuse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fie atât de palpabil - aproape fizic, ca o aromă puternică, adusă de la un bachet cu mâncăruri delicioase. O inspiră flămând, căci Îi trezea apetitul pentru un asemenea ospăț. Cât Îl invidia pe Pinero, care, la finalul piesei, făcuse reverență după reverență! Cât o compătimea pe Elizabeth Robins, cu care vorbise În antract, care lăudase cu curaj jocul rivalei sale și pe care o văzuse la sfârșit părăsind În grabă teatrul, doritoare, fără Îndoială, să scape de asemenea Încercări impuse puterii sale
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
atenția. La sfârșit, sau chiar mai Înainte, dacă era necesar, va porni pe jos spre St James pentru a ajunge la timp ca să vadă din culise actorii răspunzând aplauzelor și, dacă primirea o cerea, să iasă el Însuși pentru o reverență. Aceasta avea să fie pe la unsprezece. Dumnezeule mare! Mai avea aproape o zi Întreagă până a putea scăpa de suspans, Într-un fel sau altul. În depărtare, cesul bătu trei sferturi. „Încă un an.“ Unde oare se dusese? Ce realizase
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și care era mediată Într-o formă asupra căreia avea posibilități limitate de control. Smith bătu, apoi băgă capul pe ușa biroului, să Întrebe de ținuta de seară. — Cravată albă, presupun, domnule? — Bineînțeles, Smith. Mulțumesc. Dacă trebuia să facă o reverență În fața publicului, măcar să arate corespunzător. 2 În decursul activității sale de romancier și nuvelist, Henry ajunsese să aibă o Încredere neclintită În expresivitatea și verosimilitatea superioară a perspectivei limitate. Considera că autorul narațiunilor literare trebuie să prezinte viața așa cum este
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
bătăile din palme, se mai amestecau și alte zgomote, exclamații și strigăte, fluierături care ar fi putut exprima entuziasmul, dar, tot la fel de bine, ar fi putut fi răbufnirile unei mulțimi furioase. Cortina se ridică din nou și actorii Își făcură reverențele, Întâi toți odată, apoi pe rând. Din punctul În care se afla, vedea o lojă ai cărei ocupanți - i se păru că recunoaște familia Burne-Jones - aplaudau viguros. Când dna Saker Își făcu reverența În fața scenei, cu penele negre vălurindu-se, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
ridică din nou și actorii Își făcură reverențele, Întâi toți odată, apoi pe rând. Din punctul În care se afla, vedea o lojă ai cărei ocupanți - i se păru că recunoaște familia Burne-Jones - aplaudau viguros. Când dna Saker Își făcu reverența În fața scenei, cu penele negre vălurindu-se, o parte a auditoriului păru să Înceapă un cântec, iar ea ieși În fugă spre culise, palidă ca moartea, trecând pe lângă Henry fără o privire sau un cuvânt de salut. Ce se petrecea? Căută
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
În jur pe cineva ca să Întrebe, dar În apropiere nu se afla nimeni căruia să Îi poată atrage atenția. Cortina coborî din nou și un ajutor o ținu deschisă la mijloc, pentru ca Alexander să poată ieși, ca de obicei, pentru reverența solo. Se auzi o furtună de aplauze a căror căldură părea sinceră și care durară două sau trei minute. Apoi, cu o ușurare de nedescris, auzi strigătele: — Autorul la rampă! Deci, până la urmă, totul mersese bine. [Elizabeth Robins percepu imediat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
a reflectoarelor. Alexander Îi strânse mâna și Îl trase spre centrul scenei și, În timp ce se Întorcea cu fața către public... În timp ce se Întorcea cu fața... În timp ce... [În timp ce Henry James se Întorcea cu fața către public, pregătindu-se să facă o reverență grațioasă, o ploaie de huiduieli se abătu „de la cucurigu“ asupra creștetului lipsit de apărare. — Huo! Huo! Huo! Se mai auzeau șuierături, zbierete și fluierături, dar cascada de sunete era dominată de cele două vocale prelungite: uuooooo. — Huo! Huo! James avea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
fluierături, dar cascada de sunete era dominată de cele două vocale prelungite: uuooooo. — Huo! Huo! James avea o Înfățișare stupefiată, buimacă, total incapabil să Înțeleagă ce se Întâmplă sau cum ar trebui să reacționeze. Parcă paralizase, aplecat Înainte În gestul reverenței, cu chipul palid și rotund, cu fruntea cheală puse În evidență de franjurii bărbii negre și de fundalul negru al hainei de seară. Gura i se deschise o dată sau de două ori, Încet și tăcut, ca a unui pește În
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
cronici, văzând filme și seriale de televiziune pe vreun aparat video sau laptop cu DVD celest, și ascultându-ne vorbăria zgomotoasă despre el și opera lui, umflându-se În eter ca o ovație prelungită. Henry, oriunde ai fi, fă o reverență. Mulțumiri etc. O astfel de carte nu se poate scrie fără ajutor din partea altor cărți și a altor scriitori. Cea dintâi și mai mare datorie o am este, inevitabil, față de Leon Edel, nu doar pentru indispensabila sa biografie, Henry James
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1871_a_3196]
-
și l-a întrebat pe noul oaspete dacă era și el poet. Întrebarea l-a lovit drept în inimă. Când prințul din poveste a spus fără să stea pe gânduri da, fata l-a crezut pe cuvânt, a făcut o reverență și i-a adus, odată cu ceașca cu cafea, o felie de chec care avea același gust ca și checul pe care știa să-l coacă nevasta meșterului pietrar Göbel. Aceea ținea o capră pe nume Genoveva, pe care în primăvara
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1899_a_3224]
-
cuhne, care i s-a urât cu lumea și nu merge la milonga, că nu-i dansantă. Dotat cu toată blănăraia aia dintr-o singură bucată, m-a bătut gându să trec invizibel; mi-am permis luxu să fac o reverență lu fundătura și m-am dus afară de-a domneștelea, să trag văzduhu-n pept. Nu lăsați matale să mă pun pe iordane: În noaptea aia, coloana dă mercur a bătut recordu la săritura În nălțime; d-atâta vipie, oamenii să
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1894_a_3219]
-
N-am remarcat; am crezut că s-a Întors. — Fir-ar să fie, oameni buni, v-am rugat..., Începu Barnes și se opri cu ochii țintă la monitor. Pe ecran, Harry se Întoarse către camera video și făcu o mică reverență: — Doamnelor și domnilor, atenție vă rog. Cred că asta o să vă intereseze. Harry se Întoarse cu fața la sferă. Stătea relaxat, cu brațele pe lângă corp, fără să se miște sau să vorbească, Închise ochii. Respiră adânc. Ușa sferei se deschise. — Nu-i
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2313_a_3638]
-
asta a făcut ca efortul pe care-l depusese pentru mine să fie și mai emoționant. Când s-a apucat să ducă, plin de atenție, farfuriile la masă, iar pe a mea mi-a așezat-o în față plin de reverență, arăta teribil de nesigur. Mai bea niște vin, mi-a spus turnându-mi din nou în pahar. Ceea ce a fost o schimbare față de rolul de filială locală a Alcoolicilor Anonimi pe care îl jucase cu mai puțin de zece minute
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2114_a_3439]
-
incursiune-fulger În magazinul de electronice aproape de Liverpool Street. Atmosfera din magazin e nebunească, contagioasă. Toată lumea de-aici are prea mulți bani și prea puțin timp ca să-i cheltuiască. Îl reperez pe unul dintre membrii echipei noastre tehnice cum ridică cu reverență În căușul palmei un aparat foto digital ca și cum ar fi o bucată din crucea Mântuitorului. Îmi ia un minut să găsesc exact ceea ce căutam. Cea mai recentă, cea mai compactă agendă personală electronică. Un obiect cu adevărat superb, neverosimil de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2090_a_3415]
-
este deja un bătrîn părinte al acelui popor, vechi confrate al acelui Cler, și în lumina virtuților sale, i se datorează respect pentru osteneala sa și este prețuit pentru felul în care trăiește unind oamenii care i se închină cu reverență. Și acest principiu atît de luminos și evanghelic este abandonat prin numirile regale. Este și firesc; regele care numește nu poate sau nu vrea să țină seama sau, pur și simplu nu ține seama de aceste lucruri; și trimite în
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
doctrinele de acest tip au fost transmise oral numai ucenicilor încercați de-a lungul unei mari perioade de timp și care s-au dovedit că se luptă permanent pentru căpătarea sfințeniei în viața creștină. Toți scriitori antici menționează prudența și reverența manifestată față de adevărurile revelate și este suficient a-l evidenția pe Clement din Alexandria, care ne vorbește despre acest lucru în Stromata, cartea 1, și în multe alte locuri. 88 Remediile folosite mai tîrziu pentru reînsuflețirea educației muribunde a Clerului
Cele cinci plăgi ale sfintei biserici by Antonio Rosmini [Corola-publishinghouse/Administrative/912_a_2420]
-
va fi limbajul folosit în cazul unui intelectual, o persoană apreciată și respectată, cu funcții de răspundere în diferite medii socioprofesionale. Agentul de pază și protecție va trebui să dea dovadă de o cultură generală bogată, folosirea unor expresii de reverență și politețe, dar și acestea de natură a nu leza personalitatea și demnitatea interlocutorului. În toate situațiile, agentul de pază și protecție trebuie să manifeste stăpânire de sine, să-și ascundă stările de emoții determinate de situația în care trebuie
Îndrumatul societăților specializate în pază și protecție by Ioan CIOCHINĂ-BARBU, Dorian Marian () [Corola-publishinghouse/Administrative/1224_a_2366]
-
-ți pantofi la petrecerea tatei de mâine seară. Ah, Micul Conte! spuse ea întorcându-se spre Charlie. Condoleanțe pentru tatăl tău. Îngrozitor, toată lumea din sat e alături de tine. Eu sunt vecina ta, Brooke, spuse întinzându-i mâna și făcând o reverență. (Jur că a făcut o reverență, pe cuvânt. Îmi venea să intru în pământ.) —Mulțumesc, răspunse Charlie stupefiat. Ah, contesă, sunt încântată să vă reîntâlnesc după atâta timp, continuă mama întorcându-se spre Caroline, care de-abia o băgă în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
mâine seară. Ah, Micul Conte! spuse ea întorcându-se spre Charlie. Condoleanțe pentru tatăl tău. Îngrozitor, toată lumea din sat e alături de tine. Eu sunt vecina ta, Brooke, spuse întinzându-i mâna și făcând o reverență. (Jur că a făcut o reverență, pe cuvânt. Îmi venea să intru în pământ.) —Mulțumesc, răspunse Charlie stupefiat. Ah, contesă, sunt încântată să vă reîntâlnesc după atâta timp, continuă mama întorcându-se spre Caroline, care de-abia o băgă în seamă. Ea e Julie Bergdorf... —Bună
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1879_a_3204]
-
comandă șampanie și le făcu semn chelnerilor să dea mai tare muzica la difuzoare, ca să danseze lumea. Se sculă ceremonios de la masă, ștergându-și firimiturile de pe cravată, se apropie de Clara și o invită la dans. Clara acceptă cu o reverență grațioasă și, în timp ce se scula de la masă, făgădui cu voce tare că următorul dans este pentru domnul Neacșu, destinzând din nou atmosfera printre invitați. — E o seară minunată! îi șopti ea fremătătoare la ureche dom nului Ionescu. Totul este așa cum
Emoţia by Mirela Stănciulescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1358_a_2734]
-
Domnișoara Cristina îl privi, încărcându-l de frisoane, cu pupilele ei de mercur albastru... Își înclină cele două cornițe bălăioare, trase spre tâmple, în formă de spirală și, fără să mai zică Noapte bună, iubitule ! (desigur, acesta era, dealtfel, sensul reverenței), se răsuci pe tocuri, cu o eleganță de balerină sprințară. Se depărtă de Mircea, tropotind delicat, pe aleea îngustă, întocmită din lespezi solide, de pe timpuri, printre crini imperiali cu corola de mătase și printre tufe de iasomie. Portița, având o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1512_a_2810]
-
mii de euro. Aiuritor. Și totuși ne-am păstrat cumpătul. Drept dovadă, am donat fiecare câte zece mii pentru un fond de ajutorare a lui T.S. Cașiș, care trăia În mizerie la Lipova, dar pe care nu-l uitaserăm și, cu reverență, Îl consideram Încă membru fondator. Apoi, fără să ne uităm unul În buzunarul altuia, am făcut fiecare câte ceva, de obicei ne-am Îndeplinit câte o minimă fantezie. CAPITOLUL XIV. ÎN CARE UNUL DEVINE DOAR UN SIMPLU TÎMPLAR, IAR UN ALTUL
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1895_a_3220]
-
de coc, de tinerețea din vara acelui an, cînd amîndoi coborîrăm pe peronul gării orașului acesta. - CÎnd plecați? o Întrebai deodată, folosind fără să vreau pluralul. - Poimîine! Poate domniile-voastre mă-nsoțiți la gară, spuse și Întrebuință rîzÎnd, drept răspuns, pronumele de reverență. Chiar asta vroiam să-ți spun, dar luată cu vorba era să uit. - Prea bine „doamnă”, glumii substantivînd protocolar. Ea rîse din nou. Și În seara aceea, pentru că era mult prea tîrziu, sau poate o tulburare a timpului, o condusei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1888_a_3213]