882 matches
-
Întrebările lor (retorice) își găsesc împlinirea în oratoria ireproșabilă a telecompanionilor. Corpolentul atinge momentul de vîrf cînd se oprește la cazul (nedreptățit) al bardului (corpolent și el), fost sorcovar ceaușist, picat, vai, în dizgrația prezentului, și asta pentru că... pentru că... răii, revizioniștii literaturii amestecă, eroare! oroare! poeticul cu politicul. Înduioșător moment. Apogeul persuasiv al celuilalt invitat: omul cu pensula mereu în mînă vrea să ne frăgezească în legătură, nu cu pictura (chestiune de bun simț), ci cu sculptura: de ce, dom'le, să
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
un Petru Dumitriu, care de-acolo, dintr-o societate în care-și găsise mediu multiplu prosper, privea cu seniorială detașare drama unei literaturi pe care o părăsise/ o complicase, dar căreia știa prea bine îi aparține definitiv. Cu toate puseele revizioniste și-o fi zicînd el din drumul lui fără întoarcere cu care îl pișcau vigilenții săi urmăritori. Mult necesar sanitar necesar, zicem noi într-o literatură atît de fracturată de dictatură, dar și atît de convulsiv preocupată acum de regăsirea
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
din nordul și sudul Basarabiei. Rusia/Uniunea Sovietică a rupt relațiile diplomatice cu România în ianuarie 1918, nu a recunoscut Tratatul de la Paris privitor la unirea Basarabiei cu România și a desfășurat, mai ales în anii 20, o intensă propagandă revizionistă, însoțită de numeroase atacuri pe Nistru, urmărind destabilizarea situației din țara noastră, în cadrul unui plan general de extindere a bolșevismului. „Atât timp cât există un comunism imperialist - preciza subsecretarul de stat la Ministerul de Interne, Gh. Tătărescu, în Parlament, după încheierea procesului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
sprijinit admiterea Uniunii Sovietice în Societatea Națiunilor (septembrie 1934); conform art. 10 din Pactul Societății Națiunilor, statele membre se angajau să respecte integritatea teritorială și independența membrilor Societății, ceea ce putea să reprezinte o garanție în plus pentru România. În fața acțiunilor revizioniste tot mai intense, s-a luat în dezbatere necesitatea lărgirii sistemului de securitate prin încheierea pactului oriental. Franța și U.R.S.S. - și alte state din Europa centrală și răsăriteană - urmau să încheie o convenție de neagresiune și de ajutor mutual
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., la vest de Nistru. Într-o manieră formală și explicită, se recunoștea Nistrul drept frontieră între U.R.S.S. și România. Intenția încheierii unui asemenea pact a stârnit reacția statelor revizioniste: Germania, Italia, Ungaria; din alte motive, Polonia era categoric împotriva pactului româno-sovietic. În interior, anumite organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi semne de îngrijorare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Wirth. Antropologul suedez Ulf Hannerz, În Exploring the City (1980), Însumează aspecte caracteristice studiilor urbane chicagoene, trasând noi perspective În investigațiile antropologiei urbane (de exemplu, studiul etnografic al orașului - Abbott, 1999, 13-14). O altă deschidere este cea reprezentată de valul revizionist (waves of revisionism), discursuri polemice care demonteză o serie de mituri referitoare la Chicago: Chicago nu este dominat de reforme sociale, nu e ateoretic, dogmatic calitativ etc. (În lucrarea lui Lee Harvey din 1987); Chicago exclude femeile (de exemplu, analiza
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
raportare la populism au evoluat în permanență, mai cu seamă în Statele Unite ale Americii unde primele studii consacrate acestui fenomen manifestau o oarecare simpatie față de populism (John D. Hicks). Această etapă a durat până la apariția, în anii '60 a curentului "revizionist", care a îmbrățișat o atitudine hotârât ostilă populismului (Richard Hofstader), urmată de o perspectivă ceva mai nuanțată propusă de așa-numita școală a "contra-revizioniștilor", condusă de Norman Pollack (Conway, 1978: 101-107). Cu alte cuvinte, în toate epocile istorice și în
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
care au inițiat și susținut efortul de revizuire: Edgar Morin, Pierre Fougeyrollas, Jean Duvingaud și Henri Lefebvre, și În acest context este prezentat opiniei publice din România Ștefan Lupașcu, una dintre personalitățile marcante ale exilului românesc care „a devenit pentru revizioniștii de la Arguments, un fel de busolă În Încercarea nu numai de a depăși marxismul, ci și modurile de gîndire moștenite din secolul trecut” (p. 23). Exemplar pentru modul În care unii intelectuali francezi au renunțat la opțiunile comuniste este cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
ar fi putut avansa incomparabil mai mult și mai repede. Instituții și inițiative pentru asigurarea unui sistem de securitate colectivă, pentru menținerea și organizarea păcii Cel de-al doilea război mondial putea fi evitat prin intervenții internaționale hotărâte împotriva țărilor revizioniste, în momentul încălcării prevederilor Tratatului de pace și printr-un sistem de securitate colectivă. Cel mai important sistem de securitate colectivă a fost Societatea Națiunilor, cu sediul la Geneva, înființată la 10 ianuarie 1920, în urma Conferinței de Pace de la Paris
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
percepută ca protectoare a țărilor mici din Centrul și Estul Europei. Au existat mulți demnitari francezi care s-au situat pe această poziție, dar au fost și mulți șovăielnici, iar unii dintre ei s-au dat de partea puterilor agresoare, revizioniste. Unul dintre aceștia a fost Pierre Laval. Inițial, om politic de stânga deputat socialist, a evoluat înspre dreapta. Ca prim-ministru a dus o politică de colaborare cu Italia și Germania și, împreună cu mareșalul Pétain, a condus guvernul de la Vichy
[Corola-publishinghouse/Science/1537_a_2835]
-
că "pe drept" statul național integral românesc a înlocuit vechile formațiuni politice alogene". Încercând o explicare a acestui ideal, istoricul susținea că orice comparație trebuia să fie favorabilă statului național, pentru a demonstra astfel lipsa de legitimitate a pretențiilor statelor revizioniste. Pentru aceasta, aprecia fruntașul georgist, era necesară stabilirea unui plan de lungă durată, asemănător planului rusesc sau celui italian. El aprecia, de asemenea, că era necesară o nouă generație politică la conducerea țării, care să fie "critică" și "etică"677
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Soha" (Nu, nu niciodată) era promovată în statul vecin, chiar și pe cale oficială, în timp ce în statul român apărea un număr impresionant de ziare și reviste în limba maghiară. Analiza efectuată asupra motivelor care determinaseră propunerea maghiară de a rezolva pretențiile revizioniste pe cale pașnică, îl conducea pe șeful georgiștilor spre concluzia că "revizionismul ungar nu a aflat nici la Roma nici la Berlin reazemul pe care îl nădăjduise împotriva României"713. Abordând, din nou, problema revizionismului, Gheorghe Brătianu arăta că "eventualitatea unei
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
câștige debușeuri în această parte a Europei. Gheorghe Brătianu aprecia, de asemenea, că în eventualitatea unui război între Rusia și Polonia, o mare parte a armetei române ar fi ajuns să fie imobilizată între unguri și bulgari, ale căror pretenții revizioniste erau deja cunoscute 757. În altă ordine de idei, istoricul român considera că, prin pretențiile sale față unele teritorii din Peninsula Balcanică, Italia urmărea să paralizeze mișcarea panslavă din acest perimetru și să transforme Marea Adriatică într-un mare lac italian
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
aceste aspecte ale situației internaționale și ale politicii externe a României este precizată pe larg, într-o ședință a Camerei din aprilie 1934. Dezbaterile au fost determinate, atunci, de o declarație a lui Benito Mussolini, potrivit căreia, Italia înțelegea aspirațiile revizioniste ale Ungariei. În discursul său, Gheorghe Brătianu a arătat că accepta "înțelesul [și] direcția alianțelor" încheiate de guvern, dar critica unele din modalitățile concrete de abordare. Potrivit liderului georgist, în relațiile cu U.R.S.S., politica cea mai indicată era aceea
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Externe a răspuns la interpelare, dezmințind orice tratative cu U.R.S.S. pentru încheierea unui pact de asistență mutuală, Gheorghe Brătianu a adresat, la 26 noiembrie o nouă întrebare, referitoare la această problemă. Deși se pronunțase în repetate rânduri împotriva politicii revizioniste promovată în special de Ungaria, în fața acestui nou pericol, liderul liberalilor georgiști aprecia că perspectiva intrării trupelor sovietice pe teritoriul României reprezintă "un pericol de moarte [...] pentru existența însăși a națiunii"794. El aprecia că, acest act ar pune definitiv
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
că prin afirmațiile sale, ministrul liberal săvârșise o gafă de proporții, deputatul georgist C.C. Giurescu analiza procesul care făcuse ca, după 1918, în unele orașe românești să predomine populația minoritară. Considerând că această situație periclita interesele populației majoritare, favorizând pretențiile revizioniste maghiare, deputatul georgist, propunea ca problema să fie rezolvată printr-o politică de protejare a elementului românesc, în orașe și în zonele de graniță. Problema a fost abordată, din nou, în ianuarie 1935, cu ocazia unei întruniri a Ligii Antirevizioniste
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
liberal. În moțiune se afirma tranșant că: "nu este petec de pământ în tot Ardealul care să nu fie românesc, sate și orașe, au fost, sunt și vor fi pe vecie ale noastre"830. În cursul anului 1935, politica statelor revizioniste s-a afirmat mai pregnant, determinând modificări importante în relațiile dintre statele Europei. Germania a introdus legea serviciului militar obligatoriu, iar Italia fascistă a ocupat Abisinia. Germania flutura formula conform căreia, siguranța continentală ar fi fost asigurată numai în condițiile
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
în special în Italia. După vizita întreprinsă în această țară, cu ocazia Congresului internațional de bizantinologie, Gheorghe Brătianu și-a exprimat îngrijorarea privind evoluția relațiilor României cu acest stat, aflat în acel moment într-o foarte bună relație cu Ungaria revizionistă. Liderul georgist constata că între România și Italia existau diferențe, datorate condițiilor economice, sociale, politice și geografice, care impuneau ca țara noastră să rămână "o țară a tranzitului și a circulației libere și intense a mărfurilor"838. El considera, în
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
Neurath) le-au dat asigurări că Berlinul nu susținea revendicările teritoriale ale Budapestei. Ca urmare, în declarațiile făcute la întoarcerea în țară, Gheorghe Brătianu arăta că nu era în intenția Germaniei de a sprijini nici direct, nici indirect vreo revendicare revizionistă a Ungariei împotriva României 840. Dacă liderii germani erau interesați, în acel moment, de promovarea unor relații care să asigure aprovizionarea Reich-ului cu petrol și alimente românești și de a forma o coaliție politică pro-germană în România 841, Gheorghe Brătianu
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
sprijin la statele care făceau politică de stăvilire a comunismului, în special la Germania. În același timp, el a confirmat interesul Germaniei pentru relații economice cât mai bune cu România și intenția de a oferi, acestei țări, sprijin împotriva revendicărilor revizioniste maghiare 843. Deși acționase în calitate de persoană particulară, fără a avea o calitate oficială, lucru de altfel precizat în timpul întrevederii cu conducătorul Reich-ului, Gheorghe Brătianu a obținut permisiunea acestuia să-l informeze pe regele României despre cele discutate. În pofida faptului că
by GABRIELA GRUBER [Corola-publishinghouse/Science/943_a_2451]
-
anticipat cele două Războaie Mondiale 806. Situația creată după Primul Război Mondial și după înfăptuirea Marii Uniri (un moment extrem de important din istoria României) a fost una delicată și din cauza existenței unei minorități etnice și confesionale maghiare, a unei atitudini revizioniste exprimate de anumite state și de inexistența (la începutul secolului al XX-lea) unei ierarhii catolice românești, care să gestioneze problemele confesionale în interesul României. Vaticanul a susținut crearea unei ierarhii autohtone românești, care să sprijine în mod obiectiv relațiile
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
eșuării acestei politici susținute de Vatican de creare a unei ierarhii catolice românești ducea la "revendicarea" de către Biserica catolică din Ungaria a autorității "spirituale" asupra comunității catolice din România; într-o perioadă de exacerbare a tensiunilor politice și a atitudinilor revizioniste, faptul acesta reprezenta un pericol pentru România. Amenințarea a fost evitată de către elita politică românească, ce a venit în întâmpinarea Vaticanului; astfel, s-a semnat Concordatul cu România, în ciuda opoziției Bisericii Ortodoxe Române (care vedea în acest act un atac
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
exprime același scop (aceste constatări nu includeau planul spiritual și mesajul creștin, care a fost mereu același). Nu au fost găsite resursele sau modalitatea de a depăși numeroasele probleme (rituri și naționalități diferite, orgolii personale, spiritul vremii, tendințele naționaliste și revizioniste) care au împiedicat concentrarea și unificarea presei catolice din țara noastră. Importanța deosebită acordată apariției unui cotidian reiese și din specificul acestuia de a prezenta probleme concrete ale oamenilor și al societății, ancorate în realitatea imediată și conectate la pulsul
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
mai demonstrat că până la începutul anilor treizeci, nu s-a concretizat un proiect comun al uniților cu romano-catolicii referitor la presă. Inițiativa a aparținut clerului greco-catolic, sensibil la realitățile societății românești și a venit într-un moment în care tendințele revizioniste maghiare erau în creștere, sesizându-se pericolul extern care putea afecta în primul rând comunitatea greco-catolică și pe catolicii români. Populația romano-catolică, fiind formată din români, maghiari, germani și alte etnii, nu a acționat unitar și nu a dezvoltat un
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
-
fi ajutat la stabilirea unor legături mai strânse și directe cu Vaticanul (prezentând realitățile din România prin ochii unor ziariști catolici români), poate avea și cauze externe (pe lângă cele interne amintite deja); ne referim la interesul unor state cu atitudini revizioniste, ce nu doreau existența la București a unui cotidian catolic românesc puternic, care să ofere informații precise și corecte despre realitățile din România și care să fie preluate de Vatican. Din lipsa unor surse care să demonstreze ipoteza exprimată, nu
Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]