3,467 matches
-
a cultelor și învățământului care să le explice necesitatea ieșirii la lucru și trecere la întocmirea învoielilor cu proprietarii pentru arendarea pământului de pe moșiile acestora. în darea de seamă din 15 aprilie 1907, prezentată de protoiereul econom Cozma Petrovici și revizorul școlar Gheorghe Șerban, delegați care au discutat cu sătenii din cele 23 de sate răsculate din județ, se arăta: La Hudeștii-Mari acum e liniște și au intrat la învoială cu proprietarul. Dintre săteni unii ne-au declarat că învățătorul Ion
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
în urmă, a lucrat pentru instituție, cooperație și popor, nimic pentru el personal; dovadă procesele-verbale cu opiniile lui separate, referatele și memoriile prin care a apărat interesele Federației și a promovat activitatea cooperatistă. în anii 1939 și 1940, a fost revizor școlar în județul Dorohoi, după care a activat ca director la Școlii de băieți Grivița din București, precum și la Liceul Mixt nr. 2 din Militari, până în anul 1958, când s-a pensionat. Aceste frumoase realizări despre care am vorbit mai
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
de elevi săraci. Pentru înaintarea la gradul didactic I a susținut lucrarea intitulată Literatura copiilor ca mijloc de educație și a obținut calificativul Foarte bine. Lucruri frumoase se arată și în procesele verbale și despre prima sa soție, Emilia Molocea. Revizorul școlar arăta într-un proces-verbal din 8 feb.1941: D-na Molocea posedă maniere, metode și tactul învățătoarelor adevărate, venind în clasă cu deosebită dragoste și pricepere profesională și-n orice clipă privește cu ochii de mamă elevii care-i
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
a punctelor de vedere. 3.3.2. Redactor la Curierul de Iași În toamna anului 1874, la recomandarea lui Titu Maiorescu, Eminescu este numit bibliotecar al Bibliotecii Centrale din Iași, rămânând în această funcție până în iunie 1875, când este învestit revizor școlar, cu sprijinul aceluiași Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în acea vreme. Odată cu trecerea în opoziție a conservatorilor, poetul își pierde funcția de revizor școlar și intră în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
Bibliotecii Centrale din Iași, rămânând în această funcție până în iunie 1875, când este învestit revizor școlar, cu sprijinul aceluiași Maiorescu, ministru al Cultelor și Instrucțiunii Publice, în acea vreme. Odată cu trecerea în opoziție a conservatorilor, poetul își pierde funcția de revizor școlar și intră în redacția Curierului de Iași, în iunie 1876. Publicația are apariții săptămânale, din 31 martie 1868 până în septembrie 1884, când își încetează activitatea. Revistă oficială a Curții de Apel din Iași, având ca subtitlu "Foaia publicațiunilor oficiale
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sec. al XIX-lea, dar, din nefericire nu se poate preciza data exactă când s-au înființat primele școli în această comuna. Primul document care consemnează existența școlii din Șipote este procesul - verbal al marelui Eminescu, care în 1875, fiind revizor școlar, vizitează școala, constatând printre altele situația grea în care învățau copiii și lipsa de interes a factorilor de conducere față de școală. Deci, școala din Șipote ființează înainte de anul 1875, după anumite evidențe,din 1865,după cum posibil era aceeași
Monografia Geografică a Comunei Şipote by Ditot Creangă Liliana () [Corola-publishinghouse/Science/91874_a_92402]
-
Mare, pe moșia satului Brudurești trăia un oarecare Simion Tansea, om gospodar, de unde apoi și denumirea acestui vechi sat răzășesc. Se mai cunoște că-n august 24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92856]
-
Mare, pe moșia satului Brudurești trăia un oarecare Simion Tansea, om gospodar, de unde apoi și denumirea acestui vechi sat răzășesc. Se mai cunoște că-n august 24, anul 1875 școala din sat a fost inspectată de Mihail Eminescu, pe atunci revizor (inspector) școlar al județelor Iași și Vaslui, comuna Tansa făcând parte, după împărțirea admistrativă din acele vremuri, din plasa Fundurile, județul Vaslui, locuitorii fiind foarte dornici de școală, de învățătura, lucru demonstrat cu strălucire și astăzi de sutele de studioși
Maria Radu by Tradiţie şi artă la Tansa. Datini de Crăciun şi Anul Nou () [Corola-publishinghouse/Science/91716_a_92857]
-
al cooperativei din comitat) și-a achitat până și cheltuielile de folosire a autoturismului, făcute din banii organizației sociale, dar nu în interesul acesteia; registrul contabil nu era la zi, iar în administrație domnea haosul. În 1942, în comitatul Cluj revizorul contabil constatase: "În întreaga administrare a Cooperativei se face simțită foarte puternic totala lipsă a controlului intern și a simțului de responsabilitate din conducere", adăugând: "Directorul executiv este total inadecvat; din punct de vedere administrativ este un om complet nepotrivit
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
oct. 1941. 38 Arhivele Naționale Ungare (MOL) K 566, documentele Inspectoratului Social pe Țară, 16.cs. sect. Oradea, raportul asistenței sociale Hont Mária, Oradea, 17 martie 1944. 39 Arhivele Naționale Ungare (MOL) K 566, 11.cs. legile județului Cluj, Raportul revizorului contabil Mendelényi Adolf, Budapesta, 10 oct. 1941. 40 Arhivele Naționale Ungare (MOL) K 27, Procese verbale ale ședințelor Consiliului de Miniștri, 17 iunie 1942, punctul 23 din ordinea de zi. 41 Arhivele Naționale Ungare (MOL) z 588, Societatea Electrică pe
Transilvania reîntoarsă: 1940-1944 by Ablonczy Balázs () [Corola-publishinghouse/Science/84996_a_85781]
-
Dar dacă n-ar fi văzut Sahalinul, ar mai fi putut scrie oare Salonul nr. 6? Lectura acestei tulburătoare cărți m-a Împins la două asociații. Am mai Întâlnit asemenea profesionalism În descrierea socialului În procesele verbale de inspecție ale revizorului școlar Mihai Eminescu, care bătea județele Iași și Vaslui În căruțe, pe jos, prin gloduri, descoperind mizerie, abuzurile „scribilor netrebnici”, starea „rea” a școlii, indiferența față de singura „clasă pozitivă” din România timpului. Vrând să cunoască starea de lucruri din cele
Psihologia servituţii voluntare by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/854_a_1579]
-
Contencios, înștiințează pe Arhiereul Calinic Miclescu Hariupoleos, Locotenent de Episcop al Eparhiei Hușului(18571860), la 5 septembrie 1860, despre mijlocirea făcută la Tribunalul districtului Fălciu din Huși pentru „a evalua prețul venitului salhanalei vechi cu tot locul ei în prezența revizorului respectiv și arenduitului din partea Pre(aă Sfinției Voastre”. La 16 octombrie 1943, momentul realizării cazierului abatorului comunal de Ilie Diaconescu, șeful secției tehnice, C. Spiridon, avocatul Vasile Antonovici, șeful contenciosului primăriei Huși, Marin Ghiuzu, șeful biroului de constatare și Carol
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
au izbutit.* După plecarea bandei, un public numeros s-a adunat în fața redacției și comenta întâmplarea. Precât îmi mai aduc aminte, în fruntea acestor manifestanți se aflau următorii: Ghiță Vornicu, fost slujbaș inferior la poștă, Nae Ulmeanu, fost cârciumar și revizor călare la accizele comunale, Manolescu-Lungu, comerciant, Toboc, Tănase Bărbieru, Niță Berechet și alții. După prânz, pe la orele 3, banda s-a reîntors. Atât de ciudate erau vremurile, încât autoritățile nici măcar de formă n-au venit să facă o anchetă. Iar
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
afla Nicolae Chirilov, profesor de matematici și redactor la Epoca. Chirilov a voit să facă act de om curagios. A ieșit în fața lui Nae Ulmeanu, râzând grațios. Nicolae Chirilov îl cunoștea de la Primăria Capitalei, unde fusese contabil, pe când Ulmeanu era revizor la accize. De aceea îl luă pe prietenie: — Ce mai faci, nene Nae? Dar nenea Nae îl luă repede: — De ce scrii porcării la gazetă? — Eu nu scriu porcării, nene Nae. și, nici una, nici două, nenea Nae hârșt! hârșt! îl luă
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
va intra pe la Vitan, dacă nu mă înșel. Direcția a concentrat oameni de pază. în anul întâi al regiei, garda comunală nu era încă înființată, de aceea comuna se slujea de oameni recrutați la întâmplare. Mai întâi erau inspectorii, apoi revizorii călări și în fine paznicii pedeștri. Printre revizorii călări se afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
Direcția a concentrat oameni de pază. în anul întâi al regiei, garda comunală nu era încă înființată, de aceea comuna se slujea de oameni recrutați la întâmplare. Mai întâi erau inspectorii, apoi revizorii călări și în fine paznicii pedeștri. Printre revizorii călări se afla și Nae Ulmeanu, al căruia nume ca bătăuș politic al liberalilor era celebru prin anii 1885-1888. Rolurile au fost împărțite, forțe însemnate au fost concentrate și paza pusă. Denunțul era, de data aceasta, exact. La ora indicată
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1328_a_2730]
-
făcut studiile la școala lumii, unde nu se cer examene. Este tipul omului nestatornic. A fost de toate: corector, redactor și director de reviste, sufleur, copist, actor, cronicar teatral și director general al Teatrului Național din București, copist de tribunal, revizor școlar și profesor la un liceu particular din București, funcționar...” Același Radu Rosetti povestește o întâmplare în care „totuși a ajuns și el - Caragiale - o dată la o încurcătură din care a putut ieși numai grație artistului care predomina în el
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
unei pietre funerare pe mormântul „mult regretatului nostru anteluptător Mihai Chisanovici”, propunând ca Tribuna să adune și să administreze fondul până se va putea începe ridicarea lucrării. În pagina alăturată Tribuna critica investirea învățătorului superior din Bălăceanca - Ilie Doboș-Boca în calitate de revizor școlar districtual. Deosebit, Tribuna publica și ea articole specifice profesiei celor cărora le era destinată, avea o poștă a administrației, prezenta bibliografie, făcea publicitate. * Tribuna, organ politic independent, anul I, nr. 1, apare la 19 iunie 1920, redacția și administrația
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
bucovinene față de ideea de stat român și de poporul român, apreciau cei de la Cuvântul Țărănimii, de pildă. * În Bucovina publicistica naționalităților a fost deosebit de bogată și divers exprimată, lucrarea noastră neocupându-se decât de presa română. * 1 Gh. Vierescu, fost revizor școlar al județului Vaslui, autor, alături de institutorul Gheorghe Rășcanu și inspector general școlar Editura Socec S.A. București, 1928. N.Gh.Dinescu, la manualul „Geografia județului Vaslui, ed. a VI-a, PRINCIPALELE PARTIDE POLITICE DIN BUCOVINA PARTIDUL NAȚIONAL ROMÂN DIN BUCOVNA Înființat
BUCOVINA ÎN PRESA VREMII /vol I: CERNĂUŢI ÎN PRESA VREMII 1811-2008 by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Memoirs/460_a_970]
-
privește redacția. Pentru veselă veți procura cu virament cele necesare sau cu numerar pînă la 50 lei obiectele fiind trecute în inventar". Un Proces-verbal întocmit azi, 17.IV.1959 prezintă o exemplară scoatere din uz a inventarului: "Subsemnații: Tocitu Paraschiv, revizor contabil la Uniunea Scriitorilor, Siclody Ștefan, secretar tehnic, Chirilă Adriana, dactilografă, și Oană Alexandrina, personal (sic!) de serviciu ultimii trei salariați la Filială -, am procedat la distrugerea obiectelor de inventar scoase din serviciu pe baza procesului-verbal nr. 5931 din 31
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1574_a_2872]
-
a pus între jandarmi sub pază. I-au dat drumul atunci, dar peste câteva zile iar au venit și l-au luat jandarmii, căci căpitanul pare a fi un om foarte ambițios, care ține să-și facă datoria până la sfârșit. Revizorul, deși putea, n'a căutat să ușureze situația învățătorului la vremea aceea de nevoe. Dumitru Pescariu, Sodomeni. În mijlocul agitației oamenilor, pe când oamenii, noaptea, voiau să plece spre târg, învățătorul, singur în sat, ar fi trebuit să știe și avea oarecare
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
au fost bătuți până ce li s'a făcut negru trupul. Și după chinuri și încercări, li se dă drumul. Au fost nevinovați! Inspectorul comunal Safta avea și el multe daraveri de regulat, și și-a făcut datoria în consecință. D. revizor școlar era și el foarte înspăimântat de internațională, de călcarea în picioare a tablourilor, de anarchiștii aceștia. Îmi mărturisea acestea cu o spaimă vădită. Lucrătorii aceștia sunt cei mai mulți fii de țăran. Satul, de când au intrat și ei Românii, în atelier
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
a dat rezultate. Între 1901-1904 au fost înființate mai multe școli în județul Suceava. Una dintre ele, inaugurată la 1 octombrie 1904 era școala din Bogata 9. Debutul carierei lui Gh. Rădășanu a fost favorizat și de rolul pe care revizorul școlar Serafim Ionescu l-a avut în dezvoltarea învățământului primar sucevean. Luptându-se pentru ameliorarea condițiilor materiale ale învățământului sucevean, pentru înființarea cantinelor școlare, cu o contribuție decisivă în introducerea lucrului manual în învățământ, inițiind manifestări școlare sau extrașcolare, înființând
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
a participat la cel de al doilea război balcanic, la campania din Bulgaria de unde s-a întors cu dureroase impresii, rememorate în amintirile sale. În anii neutralității din Marele Război a revenit la catedra din satul Bogata. În ianuarie 1916 revizorul școlar C.T. Mălinescu a trimis Ministerului un tabel cu 49 de învățători concentrați și 32 concentrabili. El a subliniat cu roșu numele unor învățători S.T. Kirileanu, Gh. Rădășanu, Gh. Curcă, I. Zotta, Gh. Hreamătă, de care învățământul "ar avea imensă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]
-
o dovedește activitatea sa ulterioară. Perfecționarea învățătorilor era concretizată prin inspecții, participarea la conferințe generale ale dascălilor și prin organizarea de cercuri culturale. Încă din 1926, pe 23 octombrie participa la o acțiune de perfecționare la școala din Baia, unde revizorul școlar Ioan Zota a conferențiat pe tema modificărilor din legea învățământului. Totodată s-a hotărât o inspecție la școala din Bogata pentru 3 aprilie, anul următor 46. El a devenit în anii interbelici președintele Cercului cultural "Baia" coordonând activitățile din
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1519_a_2817]