5,555 matches
-
Mihail Dostoievski, descinde dintr-o stirpe de lituanieni din regiunea Pinsk. Strămoșii săi, cu rădăcini nobile datând încă din secolul al XVI-lea, sărăcesc și devin parte a castei clericale. Străbunicul lui dinspre tată este un protopop al bisericilor de rit oriental unite cu Roma din orașul ucrainean Bratslav. Bunicul este preot al aceluiași cult. Tatăl, căruia destinul părea să-i rezerve aceeași carieră clericală, fuge la Moscova în 1809 și se înscrie la Academia Imperială de Medicină Chirurgicală. Devine medic
Feodor Dostoievski () [Corola-website/Science/299191_a_300520]
-
-lea a fost primul care a propus în mod public ideea unei Cruciade pentru recucerirea Țării Sfinte, cu vorbele sale cunoscute: ""Deus vult!"" ("Dumnezeu o dorește!") Vecinul Europei Occidentale către sud-est era Imperiul Bizantin, locuit tot de creștini, însă de rit ortodox. Sub împăratul Alexios I Comnen, Imperiul era în principal limitat la Europa și coasta de vest a Anatoliei, și se confrunta cu numeroși dușmani, cum ar fi normanzii în apus și selgiucizii în răsărit. Mai spre est, Anatolia, Siria
Prima cruciadă () [Corola-website/Science/304708_a_306037]
-
profund "antireligioasa". Aceasta este o concluzie remarcabilă, venind din partea unui om care și-a dedicat întreaga viață academică studierii tradițiilor religioase indiene și iraniene (a scris tomuri masive despre hinduism și zoroatrism), care foloseau amândouă plantă psihoactivă numită soma în riturile lor religioase arhaice. Așadar, el caracteriza religiile orientale ca fiind antireligioase! Zaehner avea să devină mai tarziu un critic fervent al lui Timothy Leary și al consumului tot mai mare de LSD și alte droguri în perioada anilor '60. Din
Mescalină () [Corola-website/Science/316918_a_318247]
-
România la două conferințe internaționale Rotary de la Drezda și Praga. În perioada cât a fost președinte a avut inițiativa înființării cluburilor Rotary de la Piatra Neamț și Chișinău, Republica Moldova. Mason, fondator și maestru venerabil al Lojei „Al.I.CUZA”, Iași. Gr 32 Ritul Scoțian Antic și Acceptat. Autor al unor texte masonice: „Manualul Masonului” (MLNR), „Gnoza lui Hermes Trismegistos”, în „Inorogul, Caiete masonice, MLNR”, Buc. 2001 Cetățean de Onoare”, orașul Boulder, Colorado, U.S.A. (1975). Decorat in 2002 de către Președintele României cu Ordinul
Constantin Octavian Petruș () [Corola-website/Science/305507_a_306836]
-
de asemenea, în posesia demonică iar șamanii efectuează exorcisme. În aceste culturi, bolile sunt adesea atribuite prezenței unui spirit răzbunător (sau demon, vag numit) în corpul pacientului. Aceste spirite sunt mai des spectre de animale sau oameni nedreptățiți de către „posedat”, riturile de exorcizare, de obicei având ca format oferte de respect sau oferte de sacrificiu. Creștinismul susține că posesia derivă de la Diavol (sau Satan), sau unul din demonii săi. În multe sisteme de credință creștine, Satan și demonii lui sunt de
Posesie demonică () [Corola-website/Science/331138_a_332467]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,46%), cu o minoritate de romi (3,24%). Pentru 4,28% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (91,06%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,88%). Pentru 4,27% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna purta numele de "Vânători", făcea parte din plasa de Sus-Mijlocul a județului Neamț și era formată din satele Vânători, Nemțișor
Comuna Vânători-Neamț, Neamț () [Corola-website/Science/301697_a_303026]
-
-și dărâme avanpostul. Cazacii de pe Terek au luptat alături de trupele moscovite pentru înfrângerea în 1671 a răsculaților lui Stenka Razin. În 1680, după ce schisma din Biserica Ortodoxă Rusă a atins și stanițele cazacilor de pe Don, un număr de credincioși de rit vechi și-au părăsit satele și s-au așezat pentru început pe râul Kuma, iar mai apoi pe râul Agrahan. După ce cazacii de pe Terek campaniile din Azov ale țarului Petru cel Mare din 1695-1696, ei au trebuit să facă față
Cazaci de pe Terek () [Corola-website/Science/317837_a_319166]
-
patriarhii ortodoxe (Antiohia, Alexandria, Ierusalim și Constantinopol) i-au recunoscut Moscovei dreptul de a exista de sine-stătător ca a cincea biserică-soră. În 1652 Patriarhul Nikon a încercat să centralizeze puterea care era distribuită local și, în același timp, să armonizeze riturile ortodoxe ruse cu cele ale bisericii grecești. De exemplu, el a insistat ca rușii să-și facă semnul crucii cu trei degete, iar nu cu două, așa cum era tradițional. Această reformă a adus mari nemulțumiri în păturile largi ale populației
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
Nikon de a uzurpa puterea. Acest grup contestatar a devenit cunoscut sub numele de Rascolnici (sau Vechi-Credincioși), ei respingând învățăturile noului patriarh. Țarul Alexei I (care, de asemenea, încerca să centralizeze puterea), a sprijinit schimbările lui Nikon, iar "credincioșii de rit vechi" au fost persecutați până când pe tron s-a urcat Petru cel Mare, care a fost de acord să-i lase să-și practice religia ortodoxă conform vechilor canoane. La sfârșitul secolului al XVII-lea și la începutul secolului al
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
domnitorului, fugind în Polonia. Anul 1845 este anul primei atestări documentare a bisericii din satul Puhăceni, iar în 1874 s-a construit din piatră Biserica în numele Sf. Arhanghel Mihail. Serviciul divin se oficia în limba română. Se foloseau cărți de rit editate la tipografia eparhică din Chișinău. În anul 1878 funcția de preot era prestată de Mihail Cegolea, iar din Anuarul ,Socec” al României Mari de la 1924 aflăm că în sat locuiau 2520 de oameni, primarul era Cojocaru Gheorghe, preot Plămădeală
Puhăceni, Anenii Noi () [Corola-website/Science/305132_a_306461]
-
construcției este acoperișul bisericii, cu pante repezi și ape rupte. Turnul clopotniță, cu silueta sa sveltă și coiful ce acoperă foișorul, este un accent care prin proporții echilibrează întregul edificiu. Spațiul interior al bisericii este compartimentat, conform cultului creștin de rit oriental, în: altar, naos, pronaos și pridvor, fiecare dintre spații purtând și o denumire locală, determinată de atribuirea simbolică a fiecăruia: pronaosul, rezervat femeilor, este numit „biserica femeilor”, naosul, destinat bărbaților, se numește „biserica bărbaților”, iar altarul este spațiul preotului
Biserica de lemn din Dragomirești, Maramureș () [Corola-website/Science/324057_a_325386]
-
cioban ucis pe drumurile de transhumanță reușește să descopere crima și pe ucigași). Un studiu apărut la Paris în 1925 - "Le mort-mariage - une particularité du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit identificat în versiunea baladă a Mioriței. Atât C. Brăiloiu, cât și A. Fochi îi vor împărtăși exegeza. Prima culegere masivă de folclor cuprinzând exclusiv texte mioritice avea să apară în anul 1930, rod al expedițiilor
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
transhumanță reușește să descopere crima și pe ucigași). Un studiu apărut la Paris în 1925 - "Le mort-mariage - une particularité du folklore balkanique" - îl va situa pe autor (Ion Mușlea) în postura de precursor al cercetării riturilor funerare ale tinerilor nelumiți, rit identificat în versiunea baladă a Mioriței. Atât C. Brăiloiu, cât și A. Fochi îi vor împărtăși exegeza. Prima culegere masivă de folclor cuprinzând exclusiv texte mioritice avea să apară în anul 1930, rod al expedițiilor folcloristului Ion Diaconu (1903-1984) - "Ținutul
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
zece ani, articolul " Noi observații despre Miorița colind" (1979), valorificând unele idei eliadiene despre scenariul unui ritual de inițiere, specific pastoral. În deceniul nouă se impun studiile lui Ion Taloș - "Miorița în Transilvania" (1981) dar, mai ales, "Miorița și vechile rituri funerare la români" (1983). Premisele cercetării lui I. Taloș vizează caracterul arhaic al variantelor mioritice din Transilvania, prin prisma cărora analizează aspectele unei „curioase înmormântări ciobănești” redeschizând, cu acest prilej, capitolul privind datarea Mioriței din perspectivele „credințelor magico-religioase” (direcție punctată
Istoria exegetică a Mioriței () [Corola-website/Science/314192_a_315521]
-
Majoritatea locuitorilor sunt români (92,63%), cu o minoritate de romi (3,3%). Pentru 4,04% din populație, apartenența etnică nu este cunoscută. Din punct de vedere confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (93,23%), cu o minoritate de ortodocși de rit vechi (1,03%). Pentru 4,04% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Muntelui a județului Bacău și era formată din satele Brănești, Podurile, Prohogești, Valea Sosei, Rusăești și
Comuna Poduri, Bacău () [Corola-website/Science/300693_a_302022]
-
a islamului este returnată (951) la Kaaba. Între secolele al X-lea și al XI-lea, adepții lui Qarmat scaldă Siria și Irakul în sânge. Deși statul karmațian se prăbușește, doctrina ismailită este preluată de fatimizii din Egipt, dând naștere ritului druz și, ulterior, asasinilor din Siria.
Karmațienii () [Corola-website/Science/329061_a_330390]
-
a fost nevoit să părăsească Europa și să-și încheie studiile în SUA. Pușcaș s-a înscris la Seminarul Major Benedictin "St. Procopius" din Lisle (Illinois), pentru a studia în ultimii doi ani. A fost hirotonit ca preot catolic de rit bizantin la 14 mai 1942 în orașul Pittsburgh (Pennsylvania), de către PS Basil Takach, Episcop al Episcopiei Greco-Catolice Rutene din America. Fiind încardinat în Episcopia Romano-Catolică din Erie (Pennsylvania) pentru a sluji ca preot pentru parohiile greco-catolice românești, pr. Pușcaș a
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
Rockford (Illinois) și la 1 februarie 1965 a fost numit ca preot-paroh al Parohiei Greco-Catolice Românești St. George din Aurora (Illinois). La 4 decembrie 1982 papa Ioan Paul al II-lea a scos toate cele 17 parohii românești catolice de rit bizantin (unite) de sub jurisdicția ierarhiei romano-catolice americane și a constituit un Exarhat Apostolic, dependent direct de "Sfânta Congregație Orientală" și l-a numit ca primul Exarh pe părintele Louis Vasile Pușcaș, cu titlul de "Episcop titular de Leuce". La 26
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
Sfinților din Curia Romană, asistat de către PS Emil John Mihalik, episcop greco-catolic de Parma, statul și de PS Michael Joseph Dudick, episcop greco-catolic rutean de Passaic, statul . Episcopul Pușcaș a fost instalat ca primul Exarh al "Exarhatului Apostolic Românesc de Rit Bizantin din America" la 28 august 1983 în Biserica Saint George din Ohio, de către Arhiepiscopul Pio Laghi, Pro-Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii. La 26 martie 1987 papa Ioan Paul al II-lea a ridicat "Exarhatul Apostolic" la rangul de
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
în Biserica Saint George din Ohio, de către Arhiepiscopul Pio Laghi, Pro-Nunțiu Apostolic în Statele Unite ale Americii. La 26 martie 1987 papa Ioan Paul al II-lea a ridicat "Exarhatul Apostolic" la rangul de "Episcopie", luând astfel naștere "Eparhia română-catolică de rit bizantin Saint George the Martyr" având reședința în Canton, statul și cu Catedrala "Sfântul Mucenic Gheorghe", iar Monseigneurul Louis Vasile Pușcaș a fost numit episcop titular al Eparhiei nou înființate. Episcopul Pușcaș s-a retras din funcția de episcop al
Louis Vasile Pușcaș () [Corola-website/Science/305261_a_306590]
-
și canonica, si anume Bisericile de riț latin, care formează Biserică Română, și alte Biserici de riț oriental, sau Biserici Orientale, care au fost recunoscute prin Decretul Conciliului Vatican ÎI despre Bisericile Catolice Răsăritene "Orientalium Ecclesiarum", ca ""biserici particulare sau rituri"". În teologia catolică, comuniunea Bisericii Catolice se realizează prin comuniunea Bisericilor particulare, de riț latin sau oriental, cu Episcopul Romei, care este considerat capul vizibil al Bisericii. Bisericile particulare aflate în comuniune cu Episcopul Romei constituie Sfântă Biserică Română (Sanctæ
Biserică particulară () [Corola-website/Science/299579_a_300908]
-
românilor, în timp ce slavii sudici i-au numit "vlahi". Misionarii au predicat în nordul Dunării în limba latină, ceea ce atestă existența unei populații romanice, de asemenea, inscripțiile creștine sunt dovezi revelatorii. Descoperirile arheologice și urmele materiale atestă continuitatea populației daco-romane, păstrarea riturilor funerare, circulația monetară. Teoria continuității a evoluat în epoca modernă în funcție de politică care influențat intelectualitatea românească. Temele principale au fost originea și rolul romanilor, dacilor și slavilor în formarea poporului român, spațiul geografic al etnogenezei românilor. Vezi și Vladimir Iliescu
Originile românilor () [Corola-website/Science/297296_a_298625]
-
2.5 milioane) - un număr considerabil dintre ei se află printre refugiații palestinieni -, sunt împărțiți în mai multe grupuri. Ortodocșii antiohieni calcedonieni constituie 35,7% din populația creștină; catolicii (melkiții, catolicii armeni, catolicii siriaci, maroniții, catolicii caldeeni și cei de rit latin) constituie 26,2%, Biserica Apostolică Armeană 10,9%, 22,4%; mai este Biserica Asiriană a Estului și alte denominațiuni creștine mai mici. De asemenea, există multe mănăstiri creștine. Mulți creștini sirieni aparțin clasei socio-economice înalte. Araba modernă standard este
Siria () [Corola-website/Science/298145_a_299474]
-
Hristos asupra morții”; prescurele poartă pecetea literelor sacre, într-un gest ritualic „între rugăciune și munca sfințită de bucuria pecetluirii pâinii” (Ion Iuga, 1993); partea superioară se grupează în două tipuri distincte: „cele cu motive ornamentale și forme legate de ritul creștin” - troițe sau ideea răstignirii stilizată, pecetare cruciforme - și „cele cu pronunțat caracter laic”. Aceste obiecte de cult au tendințe puternice de abstractizare. Aproape fiecare piesă este unicat. Unele au forma unor stâlpi de marmură, altele au forme brâncușiene sau
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]
-
înlocuit doar de două mici triunghiuri plasate de o parte și de alta a corpului” (Victor Pop, Sabin Șainelic, 2002). Pecetarele din colecțiile maramureșene nu au o vechime mai mare de câteva decenii, sau, în cazuri rare, câteva secole. Însă ritul „sigilării” prescurilor, utilizate drept ofrandă în cultul morților, se practică, cu certitudine, încă din perioada medievală. Pecetarele se disting prin marea capacitate de a sintetiza și de a îngemăna simbolismul riturilor agrare (grâul, spicul, făina), a artei gastronomice (prescuri), a
Pecetar () [Corola-website/Science/314168_a_315497]