2,983 matches
-
de la doctrinele proclamate de Actul Final din 1815. În termenii acestei legislații solemne, care nu este opera exclusivă a statelor fluviale, ci a întregii Europe, căci și Anglia a luat parte în mod egal la ea, nu le este permis riveranilor nici să divizeze fluviul comun în mai multe secțiuni diferite și să le supună pe fiecare unui regim particular, nici să instituie prohibiții sau piedici de orice fel, nici să perceapă drepturi care nu ar corespunde unui serviciu oarecare, făcut
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
formulate aceste tendințe într-o declarație pe care a prezentat-o pe 18 iunie 1819 la Conferința de la Dresda. Se spune în document: "Gândirea înaltelor părți contractante de la Viena pare să fi fost aceea de a recunoaște numai singurilor subiecți riverani (s.a.) dreptul la libera navigație și nu de a extinde la non-riverani acest avantaj, pentru care nu ar fi reciprocitate". Vedem Austria susținând aceeași opinie de fiecare dată când va fi vorba despre navigația pe Dunăre: la conferințele de la Paris
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Final al Congresului de la Viena. Dar așa este forța adevărului și a principiilor, ele străpung involuntar interesele trecătoare, care caută să le facă confuze și neclare. Austria, care tot timpul a susținut că actul din 1815 nu egalizase decât drepturile riveranilor, a semnat ea însăși, pe 3 iulie 1849, un tratat cu ducatele Parma și Modena, la care Sfântul Scaun a aderat mai târziu, unde stipulează pentru Pô* libertatea completă de navigație în ceea ce privește comerțul tuturor națiunilor. Și nu trebuie pierdut din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
la Viena în 1855, care trebuia să stabilească preliminariile păcii și care a precedat Congresul de la Paris, s-a spus, în raportul supus atenției pe 21 martie de către baronul Prokesch-Osten2, că era vorba de a-i însărcina pe delegații statelor riverane să stabilească bazele legislației regulamentare și de poliție fluvială și maritimă care, după ce vor fi primit sancțiunea puterilor contractante (s.a.), ar face de acum înainte legea pentru navigația la Dunărea de Jos. Astfel, o a doua instanță trebuia să fie
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
renane să fie deferită arbitrajului puterilor reprezentate la Viena în 1815, același principiu primea o nouă consacrare. Este drept că Austria, după ce a apărat, în acord cu alte puteri, pe Rin ca și pe Pô, principiul intervenției europene în afacerile riveranilor, s-a situat, la Conferințele de la Paris din 1858, printre partizanii principiului opus în ceea ce privea Elba și printre aceia ai unui sistem intermediar în ceea ce privea Dunărea. Însă aceasta dovedește odată în plus că dreptul fluvial modern nu a
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
adresat anterior Conferinței de la Viena, contele Buol (4) nu a ezitat să reliefeze, în ședințele din 6 și 12 mai, că, pentru a rămâne în spiritul ca și în termenii Actului Congresului de la Viena din 1815, "Comisia Europeană și Comisia Riverană vor trebui să își mărginească lucrările la Dunărea de Jos (s.a) și la gurile ei de vărsare", Austria nevrând să supună partea superioară a fluviului la regimul unei legislații unice și controlului puterilor neriverane. Admițând imixtiunea Europei în apele
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
numai Imperiul Otoman, căruia Europa era doritoare să-i garanteze existența și integritatea, ea a respins-o, de îndată ce a fost vorba de Dunărea de Sus, ca o dispoziție contrară principiilor actului din 1815 și atentând la suveranitatea politică a statelor riverane. Ideile susținute de Austria erau așadar: 1) Divizarea Dunării în două mari tronsoane separate între ele, nu printr-o dispunere naturală a cursurilor apelor, ci prin situația politică diferită a statelor ale căror coaste le scaldă; 2) admiterea controlului și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
realiza că el mergea mult mai departe decât ar fi lăsat de înțeles. Atunci când cerea ca acțiunea a două comisii să fie circumscrisă Dunării de Jos, plenipotențiarul Austriei nu era în poziția să nu știe că în vederile congresului Comisia Riverană trebuia să fie alcătuită din toate statele riverane ale Dunării; or, cum el nu propunea de fel modificarea acestei comisii și se mulțumea numai să îi limiteze puterile, trebuia admis că Austria înțelegea, de la 1856, să aibă dreptul să figureze
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ar fi lăsat de înțeles. Atunci când cerea ca acțiunea a două comisii să fie circumscrisă Dunării de Jos, plenipotențiarul Austriei nu era în poziția să nu știe că în vederile congresului Comisia Riverană trebuia să fie alcătuită din toate statele riverane ale Dunării; or, cum el nu propunea de fel modificarea acestei comisii și se mulțumea numai să îi limiteze puterile, trebuia admis că Austria înțelegea, de la 1856, să aibă dreptul să figureze în cadrul unei autorități fluviale însărcinate, pe porțiunea dintre
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Tratatului din 1856, iar alte dispoziții, al căror scop era acela de a reglementa aplicarea principiului general, au fost inserate mai târziu. Sistemul aplicat de aceste dispoziții pentru navigația pe Dunăre se poate rezuma după cum urmează: a. Instituirea unei Comisii Riverane permanente, alcătuită din delegații tuturor Statelor Riverane, cărora li se vor reuni trei comisari numiți de către cele trei Principate Dunărene, a căror numire ar fi fost în prealabil aprobată de Poartă, având dreptul: 1) de a elabora regulamentele de navigație
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
căror scop era acela de a reglementa aplicarea principiului general, au fost inserate mai târziu. Sistemul aplicat de aceste dispoziții pentru navigația pe Dunăre se poate rezuma după cum urmează: a. Instituirea unei Comisii Riverane permanente, alcătuită din delegații tuturor Statelor Riverane, cărora li se vor reuni trei comisari numiți de către cele trei Principate Dunărene, a căror numire ar fi fost în prealabil aprobată de Poartă, având dreptul: 1) de a elabora regulamentele de navigație și de poliție fluvială sub rezerva aprobării
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
acord de către cele două comisii sus-menționate, fiecare dintre ele putând, în aceste scopuri, să facă să staționeze tot timpul două bastimente ușoare la gurile Dunării. d. Uniformitatea regimului pe tot parcursul fluviului, de la punctul navigabil până la Marea Neagră: o singură Comisie Riverană, trebuind să reunească într-o perioadă de timp la propriile sale atribuții pe acelea ale Comisiei Europene și formând astfel unica jurisdicție fluvială a Dunării, dar rămânând supusă în exercitarea autorității sale controlului puterilor, reprezentate de staționarele lor. Astfel, după ce
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
și formând astfel unica jurisdicție fluvială a Dunării, dar rămânând supusă în exercitarea autorității sale controlului puterilor, reprezentate de staționarele lor. Astfel, după ce va fi fost proclamată libertatea absolută a navigației pe întreaga Dunăre și impusă o limită formală drepturilor riveranilor, Congresul de la Paris a plasat observarea acestui mare principiu sub garanția dreptului public și a încredințat paza lui puterilor europene, autorizându-le să întrețină o forță executivă considerată suficientă în Delta Dunării. Aceasta este marea operă îndeplinită de concertul european
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
state creștine, pe care le-au chemat la o viață nouă și la un destin mai bun, au ținut să-I ofere operei de regenerare pe care tocmai o îndepliniseră toate condițiile dezirabile de durată și de dezvoltare. Destinul Comisiei Riverane În termenii articolului 17 al Tratatului de la Paris, Comisia Riverană - compusă din delegații Austriei, ai Turciei, ai Bavariei și ai Würtembergului, precum și din comisarii principatelor Moldovei, Valahiei și Serbiei - trebuia să fie, după expirarea puterilor Comisiei Europene, după cum am văzut
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
nouă și la un destin mai bun, au ținut să-I ofere operei de regenerare pe care tocmai o îndepliniseră toate condițiile dezirabile de durată și de dezvoltare. Destinul Comisiei Riverane În termenii articolului 17 al Tratatului de la Paris, Comisia Riverană - compusă din delegații Austriei, ai Turciei, ai Bavariei și ai Würtembergului, precum și din comisarii principatelor Moldovei, Valahiei și Serbiei - trebuia să fie, după expirarea puterilor Comisiei Europene, după cum am văzut în cursul acestei activități, autoritatea normală pe Dunăre. Reprezentând, prin
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
Turciei, ai Bavariei și ai Würtembergului, precum și din comisarii principatelor Moldovei, Valahiei și Serbiei - trebuia să fie, după expirarea puterilor Comisiei Europene, după cum am văzut în cursul acestei activități, autoritatea normală pe Dunăre. Reprezentând, prin felul compoziției sale, totalitatea statelor riverane și găsind în ansamblul atribuțiilor sale o putere de jurisdicție pe toată întinderea fluviului, ea era expresia principiilor stabilite în materie de legislație fluvială de către Actul Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris. Pe de o parte, reprezenta colectivitatea juridică
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
ea era expresia principiilor stabilite în materie de legislație fluvială de către Actul Congresului de la Viena și Tratatul de la Paris. Pe de o parte, reprezenta colectivitatea juridică a statelor co-posesoare și dădea astfel o existență practică drepturilor de suveranitate teritorială ale riveranilor. Pe de altă parte, având puterea de a stabili reguli uniforme pentru tot parcursul fluviului și de a supune toate conflictele unei jurisdicții unice, ea realiza principiul condominiumului fluvial. Autoritate centrală însărcinată, înainte de toate, să delibereze asupra intereselor comune și
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
să supravegheze stricta observație a regulamentelor de către diferitele state care intrau în componența ei era un intermediar necesar între acele state și concertul european, care își rezervase un drept suprem de control și de ultimă supraveghere, organul intereselor colective ale riveranilor în fața Europei și organul puterilor europene față de fiecare dintre statele riverane. Având niște puteri atât de întinse și un rol atât de bine definit, Comisia Riverană ar fi putut face servicii imense navigației pe Dunăre și intereselor comerțului european. Din
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în componența ei era un intermediar necesar între acele state și concertul european, care își rezervase un drept suprem de control și de ultimă supraveghere, organul intereselor colective ale riveranilor în fața Europei și organul puterilor europene față de fiecare dintre statele riverane. Având niște puteri atât de întinse și un rol atât de bine definit, Comisia Riverană ar fi putut face servicii imense navigației pe Dunăre și intereselor comerțului european. Din nefericire, aceste frumoase speranțe nu aveau cum să se realizeze. În ciuda
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
rezervase un drept suprem de control și de ultimă supraveghere, organul intereselor colective ale riveranilor în fața Europei și organul puterilor europene față de fiecare dintre statele riverane. Având niște puteri atât de întinse și un rol atât de bine definit, Comisia Riverană ar fi putut face servicii imense navigației pe Dunăre și intereselor comerțului european. Din nefericire, aceste frumoase speranțe nu aveau cum să se realizeze. În ciuda insistențelor reiterate ale diferitelor puteri europene, în ciuda numeroaselor reuniuni și dezbateri prelungite organizate de instituția
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
în ciuda numeroaselor reuniuni și dezbateri prelungite organizate de instituția acestei autorități fluviale, un ansamblu de circumstanțe în mod foarte îndemânatic exploatate a făcut ca, până la ora la care ne aflăm, adică la 27 de ani după Tratatul de la Paris, Comisia Riverană să nu aibă încă o existență legală. După semnarea Tratatului de la Paris, delegații statelor riverane s-au dus la Viena, la invitația guvernului austriac, pentru a proceda la constituirea Comisiei prevăzute prin articolul 17 și la adoptarea unui regulament de
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
circumstanțe în mod foarte îndemânatic exploatate a făcut ca, până la ora la care ne aflăm, adică la 27 de ani după Tratatul de la Paris, Comisia Riverană să nu aibă încă o existență legală. După semnarea Tratatului de la Paris, delegații statelor riverane s-au dus la Viena, la invitația guvernului austriac, pentru a proceda la constituirea Comisiei prevăzute prin articolul 17 și la adoptarea unui regulament de navigație și de poliție fluvială. Lucrările acestei adunări au durat de la 29 noiembrie 1856 până la
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
austriac, pentru a proceda la constituirea Comisiei prevăzute prin articolul 17 și la adoptarea unui regulament de navigație și de poliție fluvială. Lucrările acestei adunări au durat de la 29 noiembrie 1856 până la 7 noiembrie 1857, zi în care delegații statelor riverane au fost în sfârșit autorizați de guvernele respective să-și pună semnăturile pe Actul de Navigație pe care l-au deliberat în comun. Ce s-a petrecut oare în timpul acestor lungi conferințe? Este interesant de văzut rolul jucat mai ales
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
mai ales de Austria în această reuniune diplomatică, unde își avea de partea ei prestigiul de mare putere semnatară a Tratatului de la Paris și unde dicta legea statelor mici și slabe. Printre problemele care au fost ridicate în sânul Comisiei Riverane, una dintre cele mai importante a fost, fără nici o îndoială, chestiunea libertății de navigație. Am văzut că Tratatul de la Paris a îndepărtat toate controversele la care dăduse naștere redactarea puțin obscură a articolului 109 din Actul Final din 1815, declarând
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]
-
plina mare la fiecare din porturile Dunării, și de la fiecare din aceste porturi până la mare, este liber pentru bastimentele tuturor națiunilor. Art. VIII. Exercițiul navigației fluviale propriu-zise între porturile Dunării, fără a intra în plină mare, este rezervat bastimentelor țărilor riverane acestui fluviu (s.a.)". Austria a introdus o distincție între navigația interioară sau cabotajul și marea navigație, între fluviu și mare, când este cert că Tratatul de la Paris, ale cărui stipulații erau obligatorii pentru Comisia Riverană, în afara faptului că nu aduce
Chestiunea dunăreană la Conferința de la Londra: viziunea unui tânăr diplomat by -Emanoil Porumbaru () [Corola-publishinghouse/Science/84942_a_85727]