2,063 matches
-
Colin, Paris, 1972 FAVRICHON, Anna, Toilettes et silhouettes féminines chez Marcel Proust, Presses Universitaires de Lyon, Lyon, 1987 FERRIER-CAVERIVIÈRE, N., Figures historiques et figures mythiques, în Dictionnaire des mythes littéraires,1988 FLOROVSKAIA, Olga V., Maupassant novelist, Știința, Chișinău, 1979 FORTASSIER, Roșe, Leș écrivains français et la mode de Balzac à nos jours, P.U.F., Paris, 1988 FOUCAULT, Michel, Histoire de la sexulaité, v.1, La volonté de savoir,1976 FOUCAULT, Michel, Of outher Spaces, în Diacritics, 1986, 16, p.22-27 FOUCAULT
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nu găsește nimic extraordinar la această femeie: "Deslauriers la trouvait "pas mal, sans avoir poutant rien d'extraordinaire"" [L'Éducation sentimentale, p.94]. 59 Georges Duroy face cunoștință în salonul Walter cu Parizienele celebre în presa pariziana, nume mitice, "Domino roșe" și "Patte Blanche", imaginându-le mondene tinere și frumoase, dar descoperă cu stupoare niște ființe ordinare, bătrâne, grase, dezgustătoare: "une grosse dame décolletée, aux bras rouges, aux joues rouges, vêtue et coiffée avec prétention, et marchant și lourdement qu'on
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
stupéfait et saisi par une envie de rire: "Patte Blanche! Patte Blanche! Moi qui voyais, en pensée, une jeune femme! comme vous? C'est ça, Patte Blanche? Ah! elle est bien bonne! bien bonne!"" [Maupassant, Bel-Ami, p.111]. Despre "Domino roșe" Dna Forestier are aceeași părere: "Une grande sèche, soixante ans, frisons faux, dents à l'anglaise, esprit de Restauration, toilettes même époque" [ibidem, p.112]. 60 "D'une nature attendrie et fine, îl avait rêvé des liaisons exquises, idéales et
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
80]. Renée, pentru care seră devine un cadru special, este deseori asemănata cu diferite plante: "Dans să robe de satin vert, la gorge et la tête rougissantes, mouillées des gouttes claires de șes diamants, elle ressemblait à une grande fleur, roșe et verte, à un des Nymphéa du bassin" [Zola, La Curée, p.65]. Michèle de Burne seamănă cu un buchet: "Une ceinture d'œillets serrait să taille et descendait autour d'elle jusqu'à șes pieds, en cascades. Autour des
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
șes pieds, en cascades. Autour des bras nus et des épaules courait une guirlande emmêlée de myosotis et de muguets, tandis que trois orchidées féeriques semblaient sortir de șa gorge et caressaient la chair pale des seins de leur chair roșe et rouge de fleurs surnaturelles. Șes cheveux blonds étaient poudrés de violettes d'émail où luisaient de minuscules diamants" [Maupassant, Notre coeur, p.208]. 113 Portretul femeii moderne întruchipează astfel "frumusețea ei ce-i vine de la Râu, veșnic lipsită de
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
et Risler aîné, p.160]. 116 Eugénie Grandet capătă această libertate doar după moartea tatălui. André d'Egfried scrie despre femeia franceză că are "le goût passionné de l'indépendance personnelle" [p.29]. 117 Doamna Coureur are "la face trop roșe, le front couvert de petits frissons de poupée blonde" [Zola, Son Excellence Eugène Rougon, p.30]. "Elle se fit blonde pendant deux mois, au grand étonnement de Risler, tout étonné qu'on lui eût changé să poupée" [Daudet, Fromont jeune
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
la croix, quand serait venu le jour du triomphe. La décoration irait sur la poitrine du nouveau mari de Madeleine; voilà tout. Rien n'était changé, en somme" [Maupassant, Bel-Ami, p.186]. 209 "Puis arrivèrent leș Forestier, la femme en roșe, et ravissante. Duroy fut stupéfait de la voir intime avec leș deux représentants du pays. Elle causa tout baș, au coin de la cheminée, pendant plus de cinq minutes, avec M. Laroche-Mathieu" [Maupassant, Bel-Ami, p.108]. 210 "Cea mai mare parte a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
au coin de la cheminée. Puis elle s'adossa au marbre en tendant au feu mourant un de șes pieds nus, qui soulevait par-derrière son jupon à peine arrêté sur leș hanches, elle prit une cigarette dans un étui de papier roșe, l'enflamma et se mit à fumer" [Maupassant, Bel-Ami, p.279]. 236 "Et ils étaient là, face à face, le visage changé, honteux et violent, lorsqu'un bruit éclata. Ils ne comprirent pas d'abord. On avait ouvert la porte
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ils allèrent aux bains de mer, mais à regret, pensant sur leș plages de l'océan aux trottoirs des boulevards. Leur amour lui-même s'y ennuya. C'était une fleur de serre qui avait besoin du grand lit gris et roșe, de la chair nue du cabinet, de l'aube dorée du petit salon. Depuis qu'ils étaient seuls leș soirs, en face de la mer, ils ne trouvaient plus rien à se dire" [Zola, La Сurée, p.277]. 260 "Elle était devenue
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
aussi qu'elle mit à la mode leș coiffures antiques que Maxime dut aller dessiner pour elle au musée Campană, récemment ouvert" [Zola, La Сurée, p.273]. "Mme de Marelle entra en courant, vêtue d'un peignoir japonais en soie roșe où étaient brodés des paysages d'or, des fleurs bleues et des oiseaux blancs" [Maupassant, Bel-Ami, p.66]. 394 Toaletele de gală sunt de rangul celor regale. Alura Parizienei în societate are atributele fastuoase ale unei regine: "Mme de Combelot
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
ale cărei nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
nuanț profilează ascensiunea/degradarea socială sau evoluția psihologică, fie că aceeași culoare se regăsește la diferite personaje în momentele principale ale existenței. Pentru a-și delimită nuanțele, culorile sunt botezate cu termeni evocatori: bleu de ciel, marron doré, roșe chair, roșe thé, réséda, cachou. Impresinoismul lansează modă nuanțelor: "la mode, cette fée absurde et charmante, avait donné la nuance, l'ornement et le modèle" [Daudet, Fromont jeune et Risler aîné, p.62]. Toaletele contesei Anne de Gulleroy, iubita pictorului Olivier Bertin
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/1427_a_2669]
-
seară la Milano unde trăiau printre pictori, scriitori, jurnaliști la cafeneaua Savini din Galeria Victor Emanuel: Giacomo Manzù, Arturo Martini, Domenico Cantatore, Aligi Sassu, genovezul Francesco Messina, Gabriele Mucchi (care îl găzduia uneori), Lucio Fontana, Alfonso Gatto, Leonardo Sinisgalli, Titta Roșa, Raffaele Carrieri, Arturo Tofanelli.240 În acel an, precum și în cei ce i-au urmat, poetul s-a confruntat cu numeroase probleme de natură financiară, existențiala și de imagine.241 În ciuda lor, a lucrat intens: în 1936 a văzut lumina
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
altă factura, aproape instinctuala, de substrat, moștenita este apropierea lui Salvatore Quasimodo de civilizațiile antichității. Născut în Sicilia poetul făcea parte dintr-o familie cu origini în Peloponez, care se stabilise în Italia în urmă cu trei generații: bunica să, Roșa Papandreu era fiica unor refugiați cu rădăcini în Patras. De-a lungul vieții, poetul și traducătorul și-a trăit grecitatea că și când ar fi fost condiția existențiala a unui ales. Marcello Gigante rezumă această latura a personalității creatorului ermetic
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
sulla nube. Uomo del mio tempo: Dimenticate, o figli, le nuvole di sangue / salite dalla terra, dimenticate i padri: / le loro tombe affondano nella cenere, / gli uccelli neri, îl vento, coprono îl loro cuore. Lamento per îl Sud: La lună roșa, îl vento, îl tuo colore / di donna del Nord, la distesa di neve... / Îl mio cuore è ormai șu queste praterie / în queste acque annuvolate dalle nebbie. Epitaffio per Bice Donetti: Da poco fu giocata dalla morte / mentre guardava quieta
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
i nepoți, / stă natură ognor verde, anzi procede / per sì lungo cammino / che sembra star. (vv. 289-294) 8. antico în poezia lui Salvatore Quasimodo Antico inverno: Desiderio delle tue mani chiare / nella penombra della fiamma: / sapevano di rovere e di roșe; / di morte. Antico inverno. Nell'antica luce delle maree: Città d'isola / sommersa nel mio cuore, / ecco discendo nell'antica luce / delle maree, presso sepolcri / în riva all'acque / che una letizia scioglie / d'alberi sognati. Dormono selve: La terra
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
șu Leopardi", Paragone-Letteratura, 10, octombrie 1950, pp. 3-35 și "Proposta d'interpretazione degli ultimi due cânți di Giacomo Leopardi", L'Europa letteraria, 13-14, februarie-aprilie 1962, pp. 49-54. 164 "Poesia italiană contemporanea", Circoli, 1, 1939, pp. 15-33. 165 Apud Alberto Asor Roșa, Letteratura italiană, vol. III, Einaudi, Torino, 1984, p. 303. 166 Cfr. Mario Petrucciani, op. cît., p. 123 și Alfredo Gargiulo, Saggio introduttivo la volumul Giuseppe Ungaretti, Vită d'un uomo, ÎI, Sentimento del tempo, Mondadori, Verona, 1943. 167 Nume tutelare
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
anilor treizeci, printre critici și detractări, poetul începea să se integreze în universul literaților. Apar acum și primele semne ale succesului în străinătate (Scrisoare către Pugliatti, 21 septembrie 1931, Imperia: Sono stato a Milano e mi sono incontrato con Titto Roșa (cordiale e premuroso), con Zavattini, con Solmi, Piovene, Lanza (...) la seră ricevimento con un buon gruppo di letterati. Dediche, scocciature. (...) Sibilla Aleramo (e mi invită a Romă!) mi ha pregato di inviare un volume di Acque e terre a un
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
lui Salvatore Quasimodo se numără: Giuseppe Zagarrio, Quasimodo, Francolini, Florența, 1970; Giuseppe Barone, "Îl poeta e îl sânto: note în margine al carteggio Quasimodo-La Pira", Quasimodo e l'ermetismo, op. cît., pp. 21-42; Quasimodo l'uomo, îl poeta, îngrijit de Roșa Brambilla, Cittadella, Assisi, 1983; Ferdinando Alfonsi, "L'ansia religiosa di Quasimodo", Città di vită, 1, ianuarie-februarie 1988; Curzia Ferrari, op. cît.; Adelio Valsecchi, În lotta con Dio. La ricerca, îl rifiuto, la fede în alcuni scrittori e poeți del XX
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
giorno / mi togli da spazi sospesi, / (deșerți spenti, abbandoni) / da quiete selve / avvinte da canapi d'oro / cui non muta senso / lo stormire dei venti / che d'impeto crolla, / né volgere di stelle. // Îl cuore mi scopri sotterraneo, / che ha roșe e lune a dondolo / e ali di bestie di rapina / e cattedrali da cui tentă / altezze di pianeti l'alba (D'alberi sofferte forme). 401 Io me ne stava / alla finestra che risponde al prato, / guardando în alto: ed ecco
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
insegnommi e poi lasciommi în pianto. (Îl sogno); Una città a mezz'aria sospesa / m'era ultimo esilio, / e mi chiamavano intorno / le soavi donne d'un tempo, / e la madre, fatta nuova dagli anni, / la dolce mano scegliendo dalle roșe / con le più bianche mi cingeva îl capo (Di frescă donna rinversa în mezzo ai fiori). 413 Discursurile se intitulează: Poesia contemporanea (1946), L'uomo e la poesia (1946), Una poetica (1950), Discorso sulla poesia (1953) în Salvatore Quasimodo, 1971
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
ventesimo, privilegio e patimento, Marcello Gigante, L'ultimo Quasimodo e la poesia greca, Guida, Napoli, 1970, p. 17. 420 Bogată și controversată opera quasimodiană de traducere conține și tălmăciri ale versurilor lui Tudor Arghezi, variante vehement contestate de filologul romanist Roșa del Conte. 421 Leopardi acumulase nenumărate cunoștințe de filologie și de istorie a Antichității. După cum arată Ghan Singh, ("Îl concetto dell'antichità nella poetica di Leopardi în Leopardi e Omero", Leopardi e îl mondo antico, Olschki, Florența, 1982, pp. 573-589
Leopardi în secolul XX : cazul Quasimodo by Aurora Firţa [Corola-publishinghouse/Science/1445_a_2687]
-
palidă a lunei, el întorcea foaie cu foaie uitându-se la constelațiunile ciudate (s.n.) (Eminescu: 2011, II, 42). (S3f) Pe o pagină găsi o mulțime de cercuri ce se tăiau, atât de multe încât părea un ghem de fire (s.n.) roș sau un painjiniș (s.n.) zugrăvit cu sînge (Eminescu: 2011, II, 44). Unitățile lexico-semantice construite cu ajutorul sufixului colectiv -iș (hățiș, păienjeniș) alarmează puțin din cauza impresiei de hegemonie a haosului. Pe fondul unei structuri frastice respirând vetustețe dusă la superlativ (prăbușire), ca
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
descrisă în cercuri concentrice: dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este marcat de câte un punct luminos roșu sau roș. Balizele colorate cu roș se dovedesc esențiale pentru calea spre paradisul din lună. (S3g) Privi din nou la paijinișul (s.n.) de linii roșii și liniile începură a se mișca.El puse degetul în centrul lor o voluptate sufletească îl cuprinse
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]
-
dinspre exterior (cafenea, grădină) către interior (casă, masă, carte, pagină). Constelațiile descriu trecerea de la dezordine la ordine, geometria lor marcând începutul îmblânzirii păienjenișului. Drumul către altă sistemă este marcat de câte un punct luminos roșu sau roș. Balizele colorate cu roș se dovedesc esențiale pentru calea spre paradisul din lună. (S3g) Privi din nou la paijinișul (s.n.) de linii roșii și liniile începură a se mișca.El puse degetul în centrul lor o voluptate sufletească îl cuprinse [...]. Și liniile semnului astrologic
[Corola-publishinghouse/Science/1575_a_2873]