909 matches
-
slujbașii Hătmăniei, și le-a poruncit: „Să aveți a-i da bună pace acestui țigan, întru nimic să nu vă amestecți la dânsul a-l învălui sau a-l trage la ceva”. În Evul Mediu, Episcopia a primit în dar robi țigani, având nevoie de forță de muncă. Acesta era motivul pentru care Constantin Racoviță, prin „cartea” din 25 ianuarie 1752, comunica episcopului Ierotei, că „a dat danie Sfintei Episcopii, pe Sava Țiganu cu țiganca și cu toți copiii lor, ca să
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
prilej, o înflăcărată predică-îndemn pentru Unirea Principatelor Române: „Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos”. Adresându-se țăranilor, Melchisedec spunea: „Ce voiți voi, sătenilor? Voiți să fiți robi totdeauna, sclavi în rând cu dobitoacele, să robiți brațele voastre și să vărsați sudoarea voastră? Dacă nu voiți a lăsa aceste dureri și fiilor voștri, ca moștenire, și ca ei să vă blesteme, în loc să vă pomenească pentru că i-ați născut
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
Cel ce fuge de Unire - sublinia el atunci - merge în contra ideii generale a omenirii, în contra progresului, în contra învățăturii lui Hristos”. Adresându-se țăranilor, Melchisedec spunea: „Ce voiți voi, sătenilor? Voiți să fiți robi totdeauna, sclavi în rând cu dobitoacele, să robiți brațele voastre și să vărsați sudoarea voastră? Dacă nu voiți a lăsa aceste dureri și fiilor voștri, ca moștenire, și ca ei să vă blesteme, în loc să vă pomenească pentru că i-ați născut, apoi strigați și voi unire cu frații din
Huşii de ieri şi de azi by Vasile CALESTRU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100993_a_102285]
-
-l oprește pe un om să răspundă răului cu răul... Cîtă vreme vom răbda ca balaurii să ne înghită de vii, ca aceia de deasupra noastră, fie ei clerici sau politicieni, să ne sugă sîngele? Cît timp să mai fim robi ?... Nici Dumnezeu, nici Sultanul nu îngăduie o asemenea soartă pentru credincioșii lor. Așa că, fraților, veniți cu toții și dați răului lovituri șde moarteț ca să-i puneți capăt, ca să trăim în bunăstare.9 În ciuda faptului că Vladimirescu însuși a încercat să facă
Istoria Balcanilor Volumul 1 by Barbara Jelavich [Corola-publishinghouse/Science/961_a_2469]
-
dăruirii: omagiu tovarășei Elena Ceaușescu, Editura Eminescu, 1987, p. 7) TOMOZEI Gheorghe „Militez, așadar, la o întoarcere a presei literar culturale la profilul ei clasic, reabilitând tipul făcătorului de gazetă, personaj robit «foii» pe care o slujește acum, cândva se robea unei munci la fel de anevoioase domnul redactor Mihai Eminescu, cel care nu abandona truda la gazetă în vederea unor lungi «concedii de creație» ori în vederea unei posibile «căftăniri». La toate acestea m-am gândit citind îndemnurile Secretarului general al Partidului și cred
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
Ca soarele prin holde, ca doinele prin rime, Nu și-a aflat odihna: era a lui menire Un strălucit bărbat să-l poarte-n strălucireă“ („Vlăstar al lumii românești“, Luceafărul, 26 ianuarie 1978) „De noi cercarăm plânsul, ne-a mai robit durerea, ei ne-au fost totdeauna și visul, și puterea Vlăstar al lumii noastre, al spiței românești crescu pământul țării înalt la Scornicești, Azi când destinul nostru cu veacul se ntretaie rostim un nume simplu, de cântec, Nicolae.“ („Vlăstar al
Antologia rușinii dupã Virgil Ierunca by ed.: Nicolae Merișanu, Dan Taloș () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1362_a_2727]
-
religie, români În suflet”, Cotidianul, 12 aprilie 2000, p. 10. 532. Dumitru Murărașu, Naționalismul lui Eminescu, Editura Pacifica, București, 1994 (prima ediție, 1932). 533. Mihail Canianu, Studii și culegeri de folclor românesc, ediție Îngrijită de Al. Dobre și Mihail M. Robea, Editura Minerva, București, 1999. 534. Elijahu Feldman, Jewish Artisans in Moldavia, Ierusalim, 1982. 535. Izvoare și mărturii referitoare la evreii din România, volum Întocmit de Ladislau Gyémánt și Lya Benjamin, Editura Hasefer, București, 1999, vol. III, partea I. 536. Izvoare
Imaginea evreului În cultura română. Studiu de imagologie În context est-central-european by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Journalistic/835_a_1546]
-
altfel legale, manifeste, apeluri, chemări, organizarea de întruniri, la care de multe ori participau și conducători ai organizației, dar a avut un puternic caracter antisemit; rezolvarea problemei evreiești” era singura soluție de rezolvare a situației românilor ca „să nu ajungă robi la evrei în numele satanei uneltesc să pună stăpânire pe țară. Deci, lupta sfântă pentru apărarea națională” dusă de A.C.Cuza era de fapt, lupta împotriva evreilor. Într-o Chemare către săteni, se spune că „Liga nu voiește să fie un
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
să fie un partid. Auziți-ne, pentru că vorbim de pământul nostru românesc, despre primejdia care ne amenință...în numele copiilor noștri care nu trebuie să ajungă robi la dușmanii tuturor țărilor creștine. Evreii uneltesc să pună mâna pe țări creștine, să robească toate neamurile, să calce crucea cu planul lor drăcesc, au acaparat pământul țării, orașele țării. Nu este partid care să nu aibă jidani și politicieni înscriși în consiliile lor de administrație. Se vor împroprietări sătenii, opriți evreii de a face
COMUNITATEA EVREILOR DIN DOROHOI by LIDIA BAROI () [Corola-publishinghouse/Memoirs/659_a_1117]
-
despre Delavrancea a fost pentru mine o surpriză plăcută. Meditativ cum te știam, îmi era frică să nu te fi înstrăinat de firile tumultoase. De altfel, opera d-tale cea mai trainică - revista pe care o conduci și la care robești de ani - te ține în dosul întregii munci exprimate în paginile ei. Numai cine a condus o revistă și o colectivitate știe că ambele n-ar fi viabile, dacă n-ar fi cineva care să le mobilizeze la toate roțile
Scrisori către un redactor vol. I by Constantin Călin () [Corola-publishinghouse/Memoirs/859_a_1713]
-
România literară, Ramuri, Orizont, Steaua, Convorbiri literare, Cronica, Dacia literară etc. Aproape întreaga sa operă s-a publicat postum de către familia sa adunată între coperțile a opt volume de versuri: Ars longa vita brevis (1997); Invazia vidului (Ed. Moldova, 1998), Robit eternității (Ed. NordEst, 2000); Fusese destul (Ed. Moldova, 2000); Sfinxul (Ed. Dosoftei, 2000), Pe valurile purgatoriului (Ed. Moldova, 2001); Cu luntrea pe Styx (Ed. Moldova, 2001); Curcubeul gândului - autobiografie (Ed. Junimea, Iași,2002). A fost ziarist la Evenimentul zilei și
Personalităţi ieşene by IoanTimofte () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91513_a_93222]
-
-se voia ta! Mărturisește-te! Avem o noapte lungă înainte. Te ascult fiule. Vorbește! Ștefan pășește șchiopătând, cocoșat, copleșit, cufundat în el, căutându-și gândurile răvășite, mormăie înăbușit: Osmanlâii hălăduie prin țară! Mi-o ard! Mi-o siluiesc! Mi-o robesc! Și... și n-are cine le sta împotrivă cu sabia! Cu pușcile bat să cuprindă cetățile! Pe turnul cel mai înalt al Sucevei, poate, flutură steagul verde al Profetului!... Am luptat singuri... Am murit singuri... Pentru câte sacrificii am făcut
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sabie! Și mi-o sfârtecă! Și mi-o batjocoresc! Și mi-o scaldă în sânge! Și... și n-are cine le sta împotrivă cu sabia! Ai mei, cei dragi n-am nici o știre -, sunt, poate, descăpățânați; au, mai rău, sunt robi, în lanțuri, pe drumul Stambulului... Și...și, poate, în Scaunul Moldovei se lăfăie "omul turcilor", Alexandru-Aron, stirpea ucigașului tatălui meu. Se îneacă, tușește, tușește... I s-au umezit ochii. De arșiță și de lacrimi, pereții, lumânările, totul îi joacă pe dinaintea
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
nici cât la o găină! "Poale lungi și minte scurtă!" Nu-i așa? clipește Țamblac. Pierzania lumii! Diavolițe! Ispita ispitelor! Numai ele sunt de vină! Niște ticăloase! Umblă cu farmece! Vă fac cu ulcica! Vă prostesc! Și voi, proștii, vă robiți unei fuste! Așa-așa! Ispită diavolească! Sărmanii de noi!... Cum să reziști! Peste poate! Robi vă suntem! Cârpă suntem la picioarele voastre tulburătoare! M-am pocăit. Mi-a dat popa canon o sută de mătănii; m-am ales cu o
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
întinsă, cade... Ștefan dă roată, cu pași domoli. Tușește ușor. Furtuna a trecut. Își scoate bolovanul. Și cu 'talienii ceia ce veste-poveste-i, pârcălabe de Cetatea Albă? întreabă Ștefan. Herman sare în poziție de drepți pocnind din călcâie: Raportez! Talienii tineri robit la Caffa pentru harem, dus la corabie la Stambul, furtun pe mare, ucis la turc, aruncat ancora la Cetate Albă, cerut oblăduir la Măria Ta. Ce facut cu ei? Câți 'talieni, neamțule? Mai mult una sută cinci zeci 'talieni. Ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
au călcat în copitele cailor, n-am putut să... Ștefan îi pune o mână grea pe umăr: Știu, Radule... Ați făcut totul... Ca fiarele turbate s-au năpustit năvrapii, prin foc și sabie trec Țara de Sus! Ucid! Pradă! Siluiesc! Robesc! Numai cenușă și moarte!... E cumplit! Prăpădu' de pe lume! Și nimeni nu le stă împotrivă... spune el cu durere și își șterge cu palmele obrajii șiroind cât de sudoare, cât de lacrimi. Ștefan, împietrit, cu umerii căzuți, privește pământul, bolborosește
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
sânge! Și... și n-are cine le sta împotrivă cu sabia!... Pe turnul cel mai înalt al Sucevei, poate flutură steagul verde al Profetului!... De ai mei, cei dragi, n-am nici o știre; sunt, poate, descăpățânați au, mai rău, sunt robi, în lanțuri, pe drumul Stambulului... Și... și, poate, în Scaunul Moldovei se lăfăie "omul turcilor" Alexandru Aron, stirpea ucigașului meu tată!... Pentru câte sacrificii am făcut, parcă n-am meritat aiastă vitregă Soartă!... Dacă nu ne trădau! se dezlănțuie Ștefan
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1556_a_2854]
-
găină își adună puișorii sub aripi, dar voi nu ați voit!” Multe urgii s-au abătut asupra Ierusalimului! Au fost războaie multe cu perșii, turcii, românii și egiptenii. Chiar au fost luați în robie în Egipt. Patruzeci de ani au robit în Egipt. Erau munciți fără milă, bătuți, chiar si omorâți au fost. A umplut lumea cu evrei. Locul unde a stat și a privit Domnul Iisus orașul Ierusalim Iar credinciosul Moise a dobândit Milă de la Milostivul Dumnezeu. S-a îndurat
Pelerinaj la Sfintele Locuri by Maria Moşneagu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91813_a_92382]
-
comentariu critic”, cu citate exemplificatoare. Îmi rezerv asta pentru viitor, sau, poate mai bine, o las altuia care ar fi de aceeași părere. Încheierea mea e mai modestă : din scrisorile către Boicescu, citite cum trebuie, putem vedea, dacă nu suntem robiți de prejudecăți, că dracul nu e totdeauna chiar așa de negru cum îl bănuiește lumea. Așadar nici mult hulitul Gorică Pirgu, sărmanul. Rugați-vă pentru el ! De la Matei cetire... (Patru note) 1. „...un vals care era una din slăbiciunile lui
Despre lucrurile cu adev\rat importante by Alexandru Paleologu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/827_a_1562]
-
am fost răsplătit cu o excursie pe Dunăre de la Galați pînă la Porțile de Fier, iar unchul a fost apreciat de inspectoratul școlar pentru activitate meritorie în învățământ. Dar continuarea învățămîntului pentru mine a rămas nesigură. Tata nu înțelegea să „robească” pentru copii. El aștepta să crească copiii pentru a avea cu cine lucra pământul. Dorința mamei și lacrimile ei pe lângă bunica Iordana și mai ales pe lângă frații ei Dumitru și Constantin, i-a determinat pe aceștia să-și asume
A FOST O DATA........ by VICTOR MOISE () [Corola-publishinghouse/Memoirs/83162_a_84487]
-
-mbracă sub el Orașul în negură-albastră. Și cum rămăsesem visând, Un clopot începe să sune Așa de duios și de blând De parcă o rugă ar spune... Și purpur plutea în fâșii Prin negura vînătă-a serii, Pe uliți străvechi și pustii, Robite de vraja tăcerii. El sună și alte-i răspund, Cântând ca argintul de clare, Și-odată s-aude din fund Și clopotul domului mare! Și valuri de-adînci armonii Părând că sunt sute și mii Plutesc în fantastice zboruri, De îngeri
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a întrupat așa de frumos tot ceea ce am putea spune noi, începem să parafrazăm bucăți de ale lui, și iată-ne poeți! Așa că nu numai cuvântul e de vină - cum cred unii -, adică nu numai muzica eminesciană e aceea care robește pe acești tineri, ci și fondul. Căci dacă ar fi vorba numai de cuvânt, atunci n-am putea explica eminescianismul, pentru că cuvinte au mai avut și alți poeți, nu numai Eminescu... Se pare că-i la mijloc domnia cuvântului numai
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
a fondului, găsim noi un argument puternic și hotărâtor pentru explicarea socială a poeziei lui Eminescu - această putere a fondului lui asupra tinerimii vine de acolo că el a întrupat aspirațiile și simțirile unei întregi pături, pe care apoi a robit-o sieși. Din cele zise mai sus vedem clar că această specie de eminescieni luând fondul iau și forma corespunzătoare, deci până aicea nu se contrazic întru nimica cele spuse de noi în articolul trecut, ci tocmai se întăresc. Avem
Spiritul critic în cultura românească by Garabet Ibrăileanu [Corola-publishinghouse/Science/295597_a_296926]
-
făcătura lor drăcească. Și mai sînt documentele descoperite în același loc, pe care șărpăria de la Vatican le-a pus la popreală pentru că nu dau bine la scornitura ,,poporului ales” adică poporul ivrit cu care acești făcători de monstruozități criminale, au robit mințile goimilor cap de lut și acela blindat cu plumb, timp de peste 1600 de ani. Să mergem a cerce-ta și judeca zicerile lor dar după mintea noastră și informațiile pe care le avem astăzi despre mincinoasele revelații. Ne spun
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]
-
înaintea filistenilor ca să lupte împotriva lor... 4,4 Poporul a trimis la Silo de unde au adus chivotul legămîntului cu Elohim, Domnul oștirilor care șade între heruvimi... 4,9 Întăriți-vă și fiți oameni filisteni- lor, ca nu cumva să fiți robi ivriților cum v-au fost ei robi vouă, fiți oameni și luptați! 4,10 Filistenii au început lupta și Israel a fost bătut...4 ,11 Chivotul lui Iahwe a fost luat și cei doi fii ai lui Eli, Hofni și
ADEV?RURI ASCUNSE by CONSTANTIN OLARIU [Corola-publishinghouse/Science/83085_a_84410]