1,258 matches
-
Ani și ani, apoi, urmărind-o cum pleacă diminețile la grădiniță, școală, facultate. Acum probabil zorește spre vreun birou, la slujbă. Zâmbesc: „Uite-așa trece viața“. Metaforele se trăiesc pe sine. N-au nevoie de vorbe. Ele inventează vorbele. Ele rodesc împreunări de cuvinte. Sintaxe. Destine. Metaforele se petrec doar din ritmul zilelor, din pași duși, din cadențe mistuite, din despicări de aer, din troian de clipe pogorâte. Rămân tot mai în urma vieții care se trece. Clipe ca acestea, moi, toropite
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2046_a_3371]
-
predicatorilor, în care se face referință la numeroase păcate exemplare, care știu să trezească frica de rău și dorința de bine. În imaginile pictate și sculptate în interiorul bisericilor păcatul devine un personaj: animale reale și imaginare, boli îngrozitoare, arbori care rodesc animale sau au capete omenești (ramurile devin animale care împroașcă vicii personificate), devin simboluri ale acțiunii sale maligne. Păcătoșii, surprinși în momentul săvârșirii greșelii sau al ispășirii ei, trebuie să demonstreze atât natura cât și consecințele păcatului. Reminiscențe ale acestei
Interferenţe ale urâtului cu alte categorii estetice. In: CATALOG Sincretismul artelor 1 by Gabriela Petrache () [Corola-publishinghouse/Imaginative/425_a_942]
-
un costum de tweed. Scoase fotografia și citi cele scrise pe spate: „Randolph Lawrence (nom de guerre?), actor amator, concursul de frumusețe din Ramona, 30 august 1922. Un adevărat gentleman din sud. Origini sănătoase, albe. Sper ca sămânța lui să rodească.” 1942: Coleman, hoț, tehnician dentar, iubitor de șobolani, e martor la uciderea lui José Diaz de către Dudley Smith, vede fotografia asta sau altele și îl reperează pe Reynolds Loftis. 1943: Coleman, cu fața lui arsă într-un incendiu???, participă la
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1955_a_3280]
-
neputință să fie înoiți iarăși, și aduși la pocăință, fiindcă ei răstignesc din nou pentru ei, pe Fiul lui Dumnezeu și-L dau să fie batjocorit. 7. Cînd un pămînt este adăpat de ploaia care cade adesea pe el, și rodește o iarbă folositoare celor pentru care este lucrat, capătă binecuvîntare de la Dumnezeu. 8. Dar dacă aduce spini și mărăcini, este lepădat și aproape să fie blestemat, și sfîrșește prin a i se pune foc. 9. Măcar că vorbim astfel, prea iubiților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85082_a_85869]
-
Sănătatea, bunul cel mai de preț al omului, se cuvine să fie și ea un motiv de fericire. Suntem fericiți când descoperim și ne unim destinul cu sufletul pereche, pe care l-am căutat îndelung; când dragostea de cuplu a rodit și s-a născut primul copil și următorii; când am intrat în posesia căminului mult dorit; când copiii și-au aflat drumul și rostul în viață; când suntem înconjurați de nepoți; când... Dar știm să ne bucurăm, cu adevărat, de
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
evenimente, învățăminte și reflecții, îndemnuri și sugestii pe care le-am orânduit în câteva volume și le-am oferit potențialilor cititori. Nu m-am iluzionat că bobii de înțelepciune răspândiți prin scrierile mele, vor găsi, toți, terenul prielnic pentru a rodi. Dar mai cred, în viitoare vremi, în care cartea își va redobândi locul cuvenit în sufletul românilor și mai cu seamă în al tinerilor. Și mai cred încă în reînscăunarea la Domnie a legii, a culturii și a moralității pe
Acorduri pe strune de suflet by Vasile Fetescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/773_a_1527]
-
nu mai sânt. Căsuțele prin vremi s-au coșcovit Stând să alunece spre mal de apă Căci timpu-n trup și-n maluri sapă Și buruienile-n ferești, au năpădit... în curtea casei mele părintești, Doar nucul pus de tata mai rodește. Cireșul s-a uscat și creanga-i mărginește, Grădina din vecini, cu meri domnești. Prin geamul colbuit de anotimpuri, Zăresc năframa mamei și-un ștergar Și-n cui, mai ruginește bătrânul felinar, Ce sta de veghe noaptea-n alte timpuri
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
noapte, toamne lungi sau ger. Și ancorată-n venele terestre, Legată de arterele cerești, Firava-mi inimă primește zestre Comori neprețuite, sufletești. Iubire răstignită îți frângem trupul sfânt în Răstigniri, Cu rătăciri adânci Te-am sfârtecat, Dar rănile-Ți fierbinți rodesc Iubiri Să spele-n sânge nesfârșit păcat. Zdrobit și sfâșiat cu vina noastră, Te mistui în tot chinul arzător, De jale Ți-este lacrima sihastră Pentru al nostru suflet pierzător. Te biciuim și Te lovim cu sete, Nelegiuiți, punem cununi
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
O visterie doldora de leacuri, Un loc vrăjit în care-s închiși bieții Magi ai cuvântului ... un Rai făr'de porți în Cartea Sorții. Răsfoiești șapte file din carte. Speri ca visuri înalte să te poarte Pe un lujer ce rodește Sămânța Iubirii celeste. Să te-nfioare Când nici nu gândeai că va mai apare. în oceanul de iluzii și gânduri Plutește Cartea precum Sfântul Graal. Pornim călătoria prin abisuri, Sperând să găsim iubirea eternă Rătăcită într-un labirint astral. Ca huma
Căutări prin vara arsă de cuvinte by Nicolae Stancu ; ed. îngrijită de Vasile Crețu, Nicoleta Cimpoae () [Corola-publishinghouse/Imaginative/472_a_1434]
-
26. El a mai zis: "Cu Împărăția lui Dumnezeu este ca atunci cînd aruncă un om sămînța în pămînt; 27. fie că doarme noaptea, fie că stă treaz ziua: sămînța încolțește și crește fără să știe el cum. 28. Pămîntul rodește singur: întîi un fir verde, apoi spic, după aceea grîu deplin în spic; 29. și cînd este coaptă roada, pune îndată secera în ea, pentru că a venit secerișul." 30. El a mai zis: "Cu ce vom asemăna Împărăția lui Dumnezeu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85114_a_85901]
-
refer în mod deosebit la „codru, doină și dor”, primul fiindu-ne adăpost și scut împotriva migratorilor, iar doina și dorul s-au întrepătruns și ne-au creat acel specific românesc care, numai la noi și în limba noastră au rodit multiple valori semantice de suflet. Doina, în * Ion Popescu-Sireteanu, Cuvinte românești fundamentale, vol. I, Ediția a II-a revăzută, Editura Alfa, Iași, 2007. limba noastră pornind ca interjecție, a parcurs un lung traseu până a fi substantivul „doina” de astăzi
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
l-am ocrotit special, udându-l suplimentar până a crescut mare. În ultimii zece ani (i se declanșase un fel de cancer) l-am îngrijit ca pe un bolnav scump și drag, reușind să-l mențin în viață și să rodească mult, răsplătindu-mi atenta purtare de grijă. Vijelia l-a răsturnat pe o coastă, rezemat pe un ciot, iar el, ca un bătrân grijuliu și cuviincios, s-a așezat la pământ peste tufele de roșii înflorite, dar n-a vătămat
CĂLĂTOR... PRIN VÂLTOAREA VREMII (CĂLĂTORIA CONTINUĂ). In: Călător... prin vâltoarea vremii(călătoria continuă) by Alexandru Mănăstireanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/561_a_770]
-
grup este individual, unii merg repede, alții gesticulează. Pilda semănătorului, felul pământului și rodirea semințelor este ilustrată prin grupuri de oameni cu Iisus lângă ei. În mijloc este o biserică, iar lângă ea preoți și călugări, deci, pământul care a rodit sămânța înzecit și însutit. Pilda despre sămânța bună și neghina, o scenă foarte frumos realizată. În dreapta secerișul grâului adunat de îngeri în rai, iar în stânga al neghinei, care se aruncă în focul veșnic. Se remarcă mișcarea oamenilor care seceră și
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
apă, iar chitul se apropie să-l înghită, Fiți blânzi ca și porumbeii și înțelepți ca șerpii. Iisus pe scaun cu apostolii la mijloc, un porumbel și un șarpe încolăcit, cu capul în sus, Pilda despre bogatul căruia i-a rodit țarina, reprezentată între cele două ferestre. Bogatul stă pe scaun și discută. Unii duc saci cu roade, iar alții pregătesc materiale pentru mărirea hambarului, Cel ce și-a zidit casă pe piatră și pe nisip, casa făcută pe temelie de
Cetăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă. In: etăţuia lui Gheorghe Duca Istorie, cultură şi spiritualitate ortodoxă by Daniel Jitaru () [Corola-publishinghouse/Imaginative/503_a_738]
-
am dispărut din fața lor ele se liniștesc ca prin farmec. Cred că nu spun nimic nou, dar cred cu tărie că omul este pus de Dumnezeu să ocrotească tot ce îl înconjoară, începând cu vietățile și terminând cu tot ce rodește pământul... Dacă o floare te simte că o iubești, atunci ce să mai spui despre un animal care te vede, îți aude glasul și îți simte mângâierea? Unui îmblânzitor de animale îi trebuie multe calități: privire ageră, dar caldă, voce
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/548_a_763]
-
i-a fost greu și nu a mâncat nimic. În ziua de Ajun nici pește nu se mănâncă pentru că e cu sânge. Nu se mănâncă nimic cu sânge, pentru că Maica Domnului a fost plină de sange. Se mănâncă numai ceea ce rodește pământul: bob ,fasole, ciuperci. Se spune că pentru a nu avea purici peste an, să nu rostești în ziua de Ajun cuvântul "mac" (care atunci se întrebuințează cel mai mult). Tot în ziua de Ajun să nu dai din casă
OBICEIURI ŞI TRADIŢII DE CRĂCIUN ÎN COMUNA OPRIŞIŢA. In: Filosofia şi istoria cunoaşterii by Asavei Maria () [Corola-publishinghouse/Science/1124_a_2060]
-
ascultați vorbele ce vi le spun răuvoitorii și nici zvonurile urâte, ci să vă întoarceți degrabă la plugurile voastre, la munca voastră cea frumoasă care e temelia țării! A dat Dumnezeu vreme bună, pământul cere munca și sudoarea voastră ca să rodească mai îmbelșugat spre binele vostru și al scumpei noastre țărișoare!... Ați auzit, copii? M-ați înțeles voi bine, copii?... Faceți voi cum v-am învățat eu, ori nu vreți să faceți? Ultimele cuvinte stârniră un zgomot nehotărât. Din diferite părți
Răscoala by Liviu Rebreanu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295613_a_296942]
-
altuia. Voi crește din el ca iarba din tine. Și cum aștepți tu ploaia, așa îi voi aștepta eu venirea, și cum îți sunt ție razele, așa va fi trupul lui mie. Mă leg în fața ta că unirea noastră va rodi, căci mi-e drag cu voia mea, și tot răul, dacă va fi, să nu cadă asupra lui, ci asupră-mi, căci eu l-am ales. Tu mă auzi, mamă pământ, tu nu mă minți, maica mea. Dacă mă simți
Maitreyi și alte proze by Mircea Eliade [Corola-publishinghouse/Imaginative/295580_a_296909]
-
voi dormi în această noapte. Paroh este un preot polonez, originar de lângă Varșovia, ce-l cunoaște pe Anton Robu. Sunt tare mulțumit de ziua de astăzi și sunt hotărât să păstrez legătura cu acești oameni minunați din confraternitate. Poate va rodi ceva și în România. Așa se încheie a treia zi a pelerinajului meu și-i mulțumesc lui Dumnezeu și sf. Iacob. Merg la culcare, căci mâine la ora 6.30 plec din nou la drum. Joi, 26 iulie: Andora-Arma di
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
despre viața ei. Locuiește împreună cu alte două măicuțe. Prin rugăciune și dialog încearcă să dea mărturie despre Cristos în foyer-ul unde locuiește. Si a reușit să arunce o sămânță bună în ogorul altor suflete și poate că acele semințe vor rodi. Merg apoi la culcare în casa americanului, lăfăindu-mă într-un pat matrimonial și adormind ca un pașă. Imi zic că cine știe dacă voi mai avea un asemenea privilegiu de a dormi singur într-o casă atât de frumos
Pelerin pe drumul Sf. Iacob de Compostela (Genova-Pamplona) by Emil Dumea () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91894_a_92328]
-
cu Dumnezeu folosindu-se de însuși cuvântul Său, iar dialogul va fi realizat prin cuvinte divine pentru că „precum se coboară ploaia și zăpada din cer și nu se mai întoarce până nu adapă pământul și-l face de răsare și rodește și dă sămânță semănătorului și pâine spre mâncare, așa va fi cuvântul meu care iese din gura mea; el nu se întoarce către mine fără să dea rod, ci el face voia mea și își îndeplinește rostul lui” (Is 55
Procesul dialogic în sacramentul reconcilierii by Bogdan Emilian Balașcă () [Corola-publishinghouse/Science/101002_a_102294]
-
retrospectivă, încărcată de satisfacție, eul contemplându-și opera, femeia, egalul meu de zbor, cu încrederea că, la fel ca și până acum, iubirea are toate resursele pentru a metamorfoza vidul, privind fără de margini / pustiul pe care va trebui să-l rodești, deși întrebarea ultimă - Tu unde ești?!... - pare a-și desfășura ecoul peste zări, amplificându-se încât să cuprindă și să topească Universul de la început și până la final. Ion Cocora: Într-o elegie cu obloanele trase Construit ca o amplă elegie
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
buza clipei etc., prin care sentimentul acut și, totodată, dureros, al trecerii timpului nu poate fi eludat: Din viața noastră, muza mea de-o zi, / Rămân doar cu un fulg ce se așază / Pe trunchi uscat ce nu va mai rodi... Mai mult, timpul e un sculptor care Cioplește-n piele dungă lângă dungă, iar certitudinea acțiunii de eroziune pe care o desfășoară acesta face de prisos orice tentativă de contracarare a ei și, atunci, opoziția e doar declarativă: Vreau să
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
orb în rolul lui Oedip, cu nostalgia originilor fruste, curate, de unde i-au pornit, atâtea câte sunt, norocul, tăria, pentru ca într-un Catren să sintetizeze drama omului de a fi om: Între definiția plăcerii de-a te împlini și a rodi / Stă neputința de a vrea când vrei a muri / De ieri până mâine, ca într-o mică vacanță, pe urmă, / La mâine și la azi vei mai recădea înapoi în viață?! Ștefania Oproescu: Delir în curcubeu și alte poezii În
Aventura lecturii : poezie română contemporană by Mioara Bahna () [Corola-publishinghouse/Imaginative/367_a_1330]
-
sau împărțitor peste voi?" 15. Apoi le-a zis: "Vedeți și păziți-vă de orice fel de lăcomie de bani; căci viața cuiva nu stă în belșugul avuției lui." 16. Și le-a spus pilda aceasta: "Țarina unui om bogat rodise mult. 17. Și el se gîndea în sine, și zicea: "Ce voi face? Fiindcă nu mai am loc unde să-mi strîng rodurile." 18. "Iată", a zis el, "ce voi face: îmi voi strica grînarele și voi zidi altele mai
[Corola-publishinghouse/Imaginative/85112_a_85899]