66,509 matches
-
și am intrat în frizerii și de fiecare dată cînd mă tund cristian popescu intră în frizerie odată cu mine și foarfeca din părul meu îi potrivește și lui mustața cele mai frumoase fraze despre femei le-au scris un impotent român și un homosexual american de cîte ori îmi aduc aminte de lucrul acesta mă bucur de paralizia mea reflexivă ca un olog împins cu căruciorul lui de franz kafka de-a lungul șinelor de tramvai care taie praga în două
Infirmitate by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/4778_a_6103]
-
activitate literară acest eveniment va avea loc la facultatea de litere, în amfiteatrul cristian popescu, astăzi, 11 septembrie a.c., de la ceasurile unu la orele trei. va vorbi, în deschidere, academician george vasilievici. introducțiunea și prezentarea laureatului va fi făcută de românul de origine franceză e.m. cioran (se citește „sioran”). vor fi de față, la eveniment, bursieri ai guvernului francez în românia: eugen ionescu, gherasim louka, hilarius voronka, tristan tzara. și-a anunțat revenirea definitivă în țară savantul român de origine americană
lui mihai eminescu i se va decerna premiul nichita stănescu by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/5110_a_6435]
-
tău e Lege pentru mine eu sunt deja la a doua pianul lui Chopin îmi cântă din somn brusc m-am desfăcut iar în lumina dimineții de început de noiembrie ciorile zboară întins de la Vest la Est invers de cum fac românii carevasăzică exodul lor nu încetează deși ba unul ba altul singuri sau în cuplu se-ntorc să moară aici cu râul copilăriei la căpătâi cu dealul cu fuiorul la picioare și ramul de stejar deasupra capului aleleu măicuță aleleu tăicuță
Poezii by Mircea Petean () [Corola-journal/Imaginative/4930_a_6255]
-
Mihai Gălățanu MUȘCĂTURILE Mușcăturile, în fapt, sînt niște mulaje. Și românii, ca și franțuzoaicele (sîc!), se înnebunesc după mulaje. Sînt obținute, cum ar spune tehnologii, prin presare la rece. Îți lași un mulaj dentar după toate regulile artei. Urma dinților mei în carnea ta. Și îmi place să mă contemplu acolo
Poezie by Mihai Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/6591_a_7916]
-
peruci negre, blonde și castanii, iar printre ele se zărea profilul zâmbitor al peruchierului. De la Sf. Nicolae, după înscăunarea lui Hangerli, Hanul Șerban Vodă se umpluse de prăvălii noi. Dar dintre toate, nu stârnise senzație decât această perucherie, a unui român din Meglen, pe care nimeni nu-l mai văzuse până atunci. Nane tocmai voia să lase perdeaua și să-și vadă de ale lui, când de sub coloanele spițeriei își făcu apariția o pocitanie scundă, cu un capișon din piele neagră
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
cu trei-patru poeme diluate și tot atâtea articole stângace, dar cu o notă personală care nu a trecut neobservată. Degustătorii de artă literară erau și atunci ca și acum puțini, răzleți, dar foarte rafinați (paranteză: nu la inteligență stă prost românul, ci la gust și mai ales la caracter). Când mi s-a părut că încercările mele lirice pot compune un tom de sine stătător și destul de convingător, m-am rugat de o foarte feminină și atrăgătoare secretară de redacție de la
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
plimbare a zilei, Dumnezeule mare și bun, precum m-ai sculat din somnul în care zăceam ca o moartă, așa să mă scol din păcatul fărădelegii și nemulțumirii în care zac eu, leneșa, și uite că găsi în sfîrșit niște români de care să se lipească. Reuși să-i repereze cu ajutorul celor două gardiene care o interogaseră și o consultaseră în prima zi, și care făceau parte și din corpul de însoțitori-supraveghetori ai plimbărilor zilnice prin parcul domeniului, înzăpezit de-acum
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
corpul de însoțitori-supraveghetori ai plimbărilor zilnice prin parcul domeniului, înzăpezit de-acum; era de lucru la curățatul aleilor de zăpadă, iar Mariana se oferi voluntară. Împreună cu cele trei plimbări era cea mai relaxantă parte a rutinei zilnice irespirabile din dormitor... Românii ăia, da, nu-i recunoscuse pentru că vorbeau rusește și se amestecau cu alți ruși - moldoveni din Basarabia, un bărbat cu nevastă-sa și cumnată-sa. Le povesti ce a pățit cu kosovarii și o luară sub aripa lor, nemaiprididind s-
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și o luară sub aripa lor, nemaiprididind s-o căineze, deh, singura româncă din Treiskirchen, și aia înțepată cu cuțitu-n cur, futută de unșpe inși și cu banii luați, ca să vezi ghinionul dracului... Oare de ce o fi așa criză de români pe aici? întrebă Mariana, la care moldovencele cică ar fi auzit că românii au alte puncte de trecere din Ungaria în Austria și reușesc să evite în general lagărul ăsta, optînd se pare pentru variante mai bune. Mariana își aminti
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
din Treiskirchen, și aia înțepată cu cuțitu-n cur, futută de unșpe inși și cu banii luați, ca să vezi ghinionul dracului... Oare de ce o fi așa criză de români pe aici? întrebă Mariana, la care moldovencele cică ar fi auzit că românii au alte puncte de trecere din Ungaria în Austria și reușesc să evite în general lagărul ăsta, optînd se pare pentru variante mai bune. Mariana își aminti atunci că ea venise de bună voie încoace, trimisă de domnul Carsky, seriosul
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
și, într-adevăr, după două zile a fost luată cu autobuzul din lagăr și dusă într-o pensiune din sătucul Sankt Nikol an der Donau, aflată la o sută cincizeci de kilometri de Viena. În zonă, găsi în sfîrșit cîțiva români, dintre care unul, Radu Auraș pe numele lui, un tip la patruzeci și ceva de ani arătînd uns cu multe alifii urît mirositoare, din Reșița de fel, o puse în temă numaidecît cu rostul ei aici: proprietarii acestor pensiuni primeau
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
se oferi numaidecît, deși nu mai tunsese pe nimeni niciodată, dar n-avea încotro, îi trebuiau bani... După cîte și mai cîte umilințe, după violul kosovarilor, asta i-ar mai fi lipsit: violată-n pădure și de cine? De un român împuțit. Îi rezistă, de vreme ce Răducu nu se osteni prea mult să insiste nici în pădure. Încercă, nu din cale-afară de convins, să tragă blugii și pulovărul de pe ea, fără să le rupă, chiar fără s-o bruscheze, mă rog, n-
Prăpădul Lui de pe urmă by Radu Aldulescu () [Corola-journal/Imaginative/6740_a_8065]
-
laude învingătorilor, și să se încrețească între gâtlej și cerul gurii de un gust ca niciun altul, gustul rușinii.) Poate că partidul comunist nimerise formula ingenioasă a cum să țină în frâu o nație ca a noastră. Ține-i pe români legați prizonieri cu ore și ore de plictiseală, cu luni și ani de adulare și rușine, și din când în când, în acel șuvoi gri de efort istovitor și plictiseală imbecilizantă, îngăduie-le câte-o mică trufanda - îngăduie-le o
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
îngăduie-le o scurtă vacanță, un amor trupesc, grăbit și speriat, ori carne de Crăciun, ori un film străin, dar văzut tot la Cinema I. C. Frimu ori la altă păducherniță de pe 6 Martie, ori o primă la salariu. Și viața românilor va rămâne teribilă, și trăibilă. Românul, legat la carul soartei, continuă să tragă carul. Și plictiseala, lipsa, degradarea, munca istovitoare, viața pe treapta cea mai de jos a importanței, erau împrospătate când și când de un pic, un strop, un
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
amor trupesc, grăbit și speriat, ori carne de Crăciun, ori un film străin, dar văzut tot la Cinema I. C. Frimu ori la altă păducherniță de pe 6 Martie, ori o primă la salariu. Și viața românilor va rămâne teribilă, și trăibilă. Românul, legat la carul soartei, continuă să tragă carul. Și plictiseala, lipsa, degradarea, munca istovitoare, viața pe treapta cea mai de jos a importanței, erau împrospătate când și când de un pic, un strop, un nițeluș de uman, de plin, de
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
munca istovitoare, viața pe treapta cea mai de jos a importanței, erau împrospătate când și când de un pic, un strop, un nițeluș de uman, de plin, de normal! Dar nu se zice că i-a întrebat odată Dumnezeu pe români: vă stingeți de sete, seminție românească? Să vă dau o gură de apă? Dar numai una, doar atât cât să vă umeziți buzele, și să nu mai înghițiți în sec vreo câteva secunde, ia să vezi ce fericiți veți fi
Tovarășa Zoia by Petru Popescu () [Corola-journal/Imaginative/6808_a_8133]
-
n-o să ne înghețe sîngele-n vine, dac-o să ne sărutăm. Dac-o să ne giugiulim. Nici morți n-o să murim, dac-o să ne iubim. Vino, tu, moarte, să vezi ce e dragostea. Dragostea ceea adevărată. O să spui, pînă la urmă: un român m-a învățat și pe mine, moartea, dragostea cea mai curată. Nu dragoste din vîrful buzelor. Nu dragoste doar așa, de dorul dragostei. Nu sex. Dragoste deplină și înamorată. Și vino, tu, Moarte, să ne iubim Sînt thanatic de erotic
Poezii by Mihail Gălățanu () [Corola-journal/Imaginative/7702_a_9027]
-
noțiunea de "viață literară". Faptul de a scrie în românește de departe, de foarte departe, din altă lume, dacă nu chiar din Lumea Cealaltă (mai e nevoie să spun că lumea în care trăiesc a fost foarte multă vreme, pentru românii din România, Lumea Cealaltă?), mi se pare în același timp extraordinar și perfect normal. Între timp, am încercat să mă întorc de-a binelea în România, dar, după cîteva luni, mi-am dat seama că acolo sunt mai străin decît
Fragment de jurnal by Matei Călinescu () [Corola-journal/Imaginative/7761_a_9086]
-
E importantă? - I-auzi, bineînțeles că e importantă. Are nevastă, copii ? - N-are, adică a avut o nevastă de care s-a despărțit. Nu știu dacă a și divorțat, femeia a fugit la Sofia. - La Sofia? - Acolo a întâlnit un român și-a plecat cu el la Giurgiu. - La Giurgiu? - Era și ea româncă după mamă, de pe lângă Dunăre. Vorbea nițel și limba. - Care limbă? - Limba română... Maică-sa se trăgea din Zimnicea... - De unde? - Din Zimnicea, un orășel pe malul celălalt al
Camionul bulgar by Dumitru Țepeneag () [Corola-journal/Imaginative/7549_a_8874]
-
m-am trezit că-i povestec din fir-a-par istoria modema a României. Așa cum am supt-o de la pieptul maicii mele. §i așa cum eu insumi am trăit-o. Nu am de gând s-o povestesc din nou și pentru cititorii acestui român, cu toate ca murfi dintre ei ar putea s-o afle de-aici, pentru prima oară, așa cum a fost. După ce-au crezut c-au descoperit-o în cărțile de istorie, de ieri și de azi. Dar pe care și unele și
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
cu el în brațe, ciumit de glaonte adevărate și cu adevarat fericit. Lasă-mă, te rog eu, lasă-mă să mor cu steagul Americii în brațe. Lasă-mă să ispășesc pentru toata lașitatea și pentru toate crimele Americii!... (fragment din românul Lasă zilei scârba ei)
Porumbelul vestitor sau de ce iubim America by Ștefan Dimitriu () [Corola-journal/Imaginative/7600_a_8925]
-
Ioana Pârvulescu Echivocul problemei identitare vine din existența a trei instanțe implicate, din perspectiva cărora se poate da un răspuns: răspunsul lui Ionescu însuși, cel al românilor (istoriei literaturii române), cel al francezilor (istoriei literaturii franceze). Este ca un conflict în care există trei împricinați și fiecare are dreptul la opinie. Din combinarea răspunsurilor posibile în funcție de aceste 3 instanțe rezultă 4 situații distincte dacă discutăm în proporții
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
aceste 3 instanțe rezultă 4 situații distincte dacă discutăm în proporții matematice (100%, 0%, 33%, 66% acceptă răspunsul francez, de pildă) și 8 variante dacă luăm în considerare și repartiția opțiunilor. între cele 8 (un ex. Ionescu se afirmă român, românii îl cred român, francezii îl cred francez) numai în două cazuri se poate vorbi de o identitate clară: cînd toate trei răspunsurile spun român sau, invers, cînd toate trei spun francez. Problema poate fi pusă însă și altfel, doar din
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
ale exilului", Ionescu îl trăiește pe cel mai puțin grav. Mai mult, dacă în Franța copilul era considerat român ba chiar romanichel, așadar străin, acum nimeni nu-l socotește pe Ionescu francez, așadar străin. Pentru colegii de clasă, Eugen este românul cu aura de erou a celui care a trăit într-o lume mai strălucitoare, care a făcut o experiență "de om mare", cu avantajele ei cu tot, de pildă buna cunoaștere a limbii și culturii franceze. Este cel venit din
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]
-
jurnalul lui Jeni Acterian publicat la Editura Ararat această notație este dată numai în română). Șuluțiu, notează la 2 martie 1929 "Seară cu Eugen Ionescu ș...ț Malentendus familiers!" Dar sînt zeci de alte însemnări în care Eugen e un român ca oricare altul, un coleg sau prieten obișnuit. De altfel rapiditatea cu care colegii lui trec de la română la franceză arată că și ei se simt bine în rolul de francez, și ei pot să adopte ad hoc identitatea aceasta
A treia identitate by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Imaginative/7958_a_9283]