1,009 matches
-
numărul, proveniența și plățile efectuate pentru aceste utilaje de către companie între 1 ianuarie 1942 și 1 octombrie 1944. Întrucît sovieticii considerau toate utilajele ca fiind proprietate germană, partea cea mai dificilă, aceea de a justifica dreptul de proprietate revenea Companiei Româno-Americane. Aceasta însemna că sovieticii nu trebuiau să prezinte nici un fel de documentație. La următoarele patru ședințe, discuțiile s-au axat pe eforturile întreprinse de americani pentru a-i determina pe sovietici să întocmească liste cu acele articole pe care le
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
lumi bipolare, prin confruntarea celor "două tabere", pe care o ținuse în octombrie 1947. Prin această bifurcare, România își pierdea identitatea ca națiune independentă și devenea parte integrantă a "taberei" sovietice. Prin urmare, nu se puteau emite directive pentru relațiile româno-americane înainte ca CSN să-i trimită președintelui recomandările privind raporturile între America și Europa de Est, iar aceasta s-a petrecut abia în decembrie 1949. Principala cauză a întîrzierii a fost aceea că politica adoptată de SUA pentru Europa de Est pornea de la politica
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
de o "echilibrare de avantaj"464. Marea Britanie putea deci să-și păstreze cursele pentru Praga și Varșovia, iar celelalte state vest-europene puteau încheia acorduri reciproce cu țările-satelit, inclusiv cu România. Navigația liberă pe Dunăre O altă problemă care afecta relațiile româno-americane era navigația pe Dunăre. La terminarea războiului, sovieticii controlau Dunărea de la Linz, din Austria, pînă la Marea Neagră. Statele Unite voiau să încheie o convenție prin care să asigure un comerț liber pe Dunăre, reducînd astfel "dominația politico- economică sovietică asupra regiunii
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
evenimente se petreceau în secret pentru că erau ilegale, contraveneau demersurilor occidentale pentru libertatea comerțului și constituiau o provocare la revanșă pentru Europa de Est, o măsură care ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
în secret pentru că erau ilegale, contraveneau demersurilor occidentale pentru libertatea comerțului și constituiau o provocare la revanșă pentru Europa de Est, o măsură care ar fi stingherit reconstrucția economică a Europei Occidentale 546. Restricțiile pentru export și relațiile economice româno-americane Relațiile economice româno-americane reflectau eforturile Washingtonului în direcția elaborării unei politici de restrîngere a exporturilor, din perioada 1946-1949. La început, America a promovat acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" României în speranța de a înlocui influența sovieticilor cu valorile și cultura occidentală, prin intermediul
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
că o dată cu intrarea în vigoare a Tratatului de Pace cu România, relațiile comerciale între Washington și București trebuiau să intre în normal, pe baza "Clauzei națiunii celei mai favorizate"563. În vara anului 1947, Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze, pentru a căuta noi posibilități de dezvoltare a comerțului româno-american. Îl interesau mai cu seamă produsele
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Malaxa a pus bazele Corporației Economice Româno-Americane, sprijinit fiind de frații Lehman. În iulie, Malaxa a vizitat Departamentul de Stat și a avut o întrevedere cu domnii Nickels, Hilton și Nitze, pentru a căuta noi posibilități de dezvoltare a comerțului româno-american. Îl interesau mai cu seamă produsele agricole, căci voia să facă "ceva pentru țăranii români". El era de părere că cel "mai bun antidot pentru comunismul din România" este sporirea producției alimentare, prin utilizarea îngrășămintelor și a utilajelor agricole moderne
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
împotriva comunismului". Așa cum armatele aveau nevoie de hrană, țăranii români aveau nevoie de tractoare și îngrășăminte, pentru a fi niște "luptători eficienți împotriva dezvoltării comunismului"567. Intrarea în vigoare a Tratatului de Pace nu a îmbunătățit cu nimic relațiile economice româno-americane. Malaxa continua, însă, să poarte tratative cu marile concerne americane industriale și bancare și să le impresioneze. El convinsese cîteva companii de utilaje petroliere să ofere României o serie de lucruri de care avea nevoie. Totuși, cîțiva dintre susținătorii săi
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
printre care și frații Lehman, auziseră niște zvonuri cum că Washingtonul intenționa să limiteze importarea anumitor produse de către Europa de Est. Pe 13 ianuarie 1948, Frank Manheim, de la Lehman Brothers, a discutat cu dl Nickels și alți cîțiva colegi despre viitorul comerțului româno-american. Fără a menționa că restricțiile pentru export urmau să intre în vigoare începînd cu 1 martie, Nickels a arătat că este posibil să se instituie "anumite restricții pentru export", inclusiv pentru utilajele petroliere. El a precizat că situația politică din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
exporte utilaje agricole, dar și această înțelegere a fost anulată 570. La scurt timp după aceea, frații Lehman au întrerupt relațiile cu Malaxa, desființînd Corporația Economică Româno-Americană571. Decretele de naționalizare din România Episodul Malaxa reflecta declinul rapid al relațiilor economice româno-americane din perioada ce a urmat imediat după război și indica o și mai rapidă deteriorare după impunerea de către SUA a restricțiilor de export pentru România. În iunie 1948, guvernul român a anunțat naționalizarea tuturor întreprinderilor industriale de transport și miniere
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
arbitrarea acestor diferende să fie corectă. O companie de stat nu avea, probabil, să piardă în fața unei întreprinderi private străine 579. Reglementările americane privind exportul și decretele de naționalizare din România au avut ca efect reducerea dramatică a volumului comerțului româno-american. În 1947, Statele Unite au exportat României bunuri în valoare de 15 milioane de dolari; în 1948, de 7,5 milioane dolari; în 1949, 3 milioane de dolari și în 1950, doar 1,5 milioane dolari. Exporturile românești către SUA din
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
publicat în noiembrie 1949, în "Cominform Journal", Minc arăta că scopul comerțului exterior este acela de a face ca fiecare din țările est-europene să fie "mai independentă de economia capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
capitalistă" și de a-i accelera dezvoltarea socialistă. Scăderea volumului comerțului româno-american reflecta succesul implementării politicii adoptate atît de Washington, cît și de București. CAPITOLUL IV Hărțuirea la nivel de Legație și restricțiile de export: cei doi piloni ai relațiilor româno-americane, 1949-1951 Bucureștiul și Legația Americană Influența crescîndă a sovieticilor asupra României se resimțea cel mai acut în rîndurile personalului Legației Americane din București. În septembrie 1948, autoritățile române au reținut, timp de șaisprezece ore, patru membri ai Legației, acuzîndu-i că
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
1951, se aniversau trei ani de la Declarația Universală a Drepturilor Omului 613. Efectul restricțiilor americane privind exportul asupra României Al doilea motiv pentru care România hărțuia Legația Americană era politica americană de îngrădire a exporturilor. La finele anului 1951, comerțul româno-american aproape nici nu mai exista. România nu avea nimic de cîștigat din punct de vedere economic dacă întreținea relații de prietenie cu Statele Unite. Mai mult decît atît, România își centralizase comerțul exterior și eliminase, în cea mai mare parte, inițiativa
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din 1949 trebuia să expire pe 12 iunie 1951618. Congresul și-a început audierile în ianuarie 1951 și a aprobat, pe 16 iunie, Legea prelungirii acordurilor comerciale, cu o serie de amendamente, unul din ele fiind deosebit de important pentru relațiile româno-americane. Prin paragraful 5 se interzicea acordarea "Clauzei națiunii celei mai favorizate" pentru importurile din Uniunea Sovietică sau din "oricare zonă sau națiune dominată ori aflată sub controlul mișcării comuniste internaționale"619. Pe 27 iunie, Washingtonul a comunicat Bucureștiului că Statele Unite
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
radio și efectuînd zboruri ocazionale și individuale în străinătate"698. Pe 23 decembrie 1953, Eisenhower a legiferat CSN 174, noua politică americană pentru Europa de Est, asigurîndu-se că România era, în continuare, privită ca fiind "cel mai sovietizat" dintre statele-satelit. Disputele propagandistice româno-americane Evenimentele petrecute la București reflectau și ele etapele procesului ce a dus la adoptarea Noii Viziuni de către americani. Relațiile româno-americane au evoluat de la hărțuielile din 1951 pînă la speranțele de dezvoltare a comerțului din 1953. În prima jumătate a anului
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
politică americană pentru Europa de Est, asigurîndu-se că România era, în continuare, privită ca fiind "cel mai sovietizat" dintre statele-satelit. Disputele propagandistice româno-americane Evenimentele petrecute la București reflectau și ele etapele procesului ce a dus la adoptarea Noii Viziuni de către americani. Relațiile româno-americane au evoluat de la hărțuielile din 1951 pînă la speranțele de dezvoltare a comerțului din 1953. În prima jumătate a anului 1952, Bucureștiul și Washingtonul au întreținut "relații acceptabile", avînd două puncte de divergență 699. Primul era publicarea, în luna februarie
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
român și un mijloc de a menține legătura cu regimul de la București 741. Tocmai de aceea, Washingtonul nu era pregătit să reînnoade relațiile comerciale cu România, dar nici să rupă relațiile politice. CAPITOLUL VI Destinderea sovieto-americană se soldează cu tratative româno-americane Comisia pentru Politica Economică Externă În primul său an de activitate, Administrația Eisenhower își stabilise, desigur, politica externă pe care s-o adopte față de Blocul Sovietic. Prin CSN 152/3 redusese restricțiile pentru export, prin CSN 162/2 pusese la
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, în ultimă instanță, imaginea României rămînea tot aceea a "celui mai sovietizat" dintre statele-satelit. CSN nu-și punea speranțe prea mari în posibilitatea producerii vreunei schimbări în România 798. America și România, 1954-1956 După cum era de așteptat, evoluția relațiilor româno-americane din 1954 pînă în 1956 a reflectat schimbarea atitudinii Washingtonului față de comerțul Est-Vest și Blocul Sovietic. Însă aceste relații s-au dovedit a fi mult mai rodnice decît se aștepta Consiliul Securității Naționale. În anii 1954 și 1955, presa americană
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
cînd a fost un viscol puternic, se răspîndise zvonul că acei fulgi de zăpadă neobișnuit de mari sînt rezultatul unor experiențe științifice americane ce au ca scop final imobilizarea regimului comunist"807. Gheorghiu-Dej a avut meritul principal în ceea ce privește îmbunătățirea relațiilor româno-americane de la mijlocul anilor '50. Coincidența a făcut ca dorința liderului român de a promova comunismul în România să se suprapună cu interesul guvernului american pentru o politică mai flexibilă vizavi de Europa de Est. Gheorghiu-Dej a sesizat această coincidență și și-a
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
din partea unor cetățeni și firme americane care voiau să facă afaceri cu Bucureștiul 828. În noiembrie, Eisenhower l-a desemnat pe Robert Thayer ca nou ambasador al Americii la București, în locul lui Shantz. Thayer dorea din tot sufletul intensificarea contactelor româno-americane, în speranța de a "crea o fisură între români și sovietici"829. Acesta credea că românii doresc "să scape de sub dominația (Uniunii Sovietice), dar au nevoie de puțin ajutor din partea noastră în domeniul afacerilor și al comerțului... pentru că acum sînt
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
și o asigurare în scris cum că suveranitatea României nu este afectată în nici o privință de staționarea temporară a trupelor sovietice pe teritoriul acesteia 874. Evenimentele din octombrie nu au fost însă de bun augur pentru tratativele economice și financiare româno-americane de la București. Pe la începutul lunii noiembrie, acestea au fost sistate 875. Două luni mai tîrziu, pe 24 ianuarie 1957, Departamentul de Stat a anunțat că guvernul român nu este dispus să-și respecte angajamentul luat de a primi trei observatori
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
sale la legitimitate și permanență, în ochii propriului popor". Concluzia la care ajunsese CSN în noul document, denumit 5811, era aceea că Bucureștiul este "așadar extraordinar de receptiv la intensificarea contactelor cu Occidentul"898. București-Moscova-Washington În noiembrie 1956, tratativele economice româno-americane de la București fuseseră curmate brusc de revolta din Ungaria. Eforturile Washingtonului de a se folosi de intervenția sovietică de la Budapesta ca de un instrument de propagandă nu au îmbunătățit situația. În februarie, reprezentantul SUA la Națiunile Unite i-a criticat
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
Puține persoane au fost, însă, receptive. Și totuși, viitorul relațiilor comerciale dintre Washington și București nu depindea de expoziții, ci de soluționarea revendicărilor, iar Comisia de Soluționare a Revendicărilor Externe nu-și încheiase încă misiunea. Mai mult chiar, aceste relații româno-americane au fost dezavantajate și de scrisoarea trimisă de Nikita Hrușciov lui Dwight Eisenhower, pe 2 iunie 1958. Liderul sovietic voia să extindă masiv comerțul dintre Statele Unite și Uniunea Sovietică, în ceea ce privește bunurile "nonstrategice". El oferea mangan, crom, azbest, cherestea și blănuri
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
totuși, Congresul american se opunea în continuare, cu fermitate, relațiilor cu lumea comunistă. În octombrie, Cogresul a aprobat Legea extinderii comerțului, care interzicea guvernului să acorde "Clauza națiunii celei mai favorizate" țărilor est-europene. Prin atitudinea sa, Congresul limitase volumul comerțului româno-american la trei milioane de dolari, în perioada august 1961-iunie 19621014. În ciuda acestor evenimente, Bucureștiul a lăsat, totuși, o poartă deschisă pentru îmbunătățirea relațiilor cu Washingtonul. "Agerpres" publică articole despre turneul de succes, de 11 săptămîni, al "Rapsodiei Române", un ansamblu
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]