1,472 matches
-
văd, sub roțile deșertăciunii, nădejdile zdrobite toate, toate” (Neliniști). Însemnări, așadar, tînguitor-juvenile, regizate În decorul simbolist amintit, de unde nu pot fi absente, desigur, nici referințele muzicale tipice - „notele de pian În singurătate”, „clavirul... cernit și stins”, „serenada plopilor”, „sonata tăcerii”, „romanța apei” etc. etc. Pe alocuri, semnele unei conștiințe a convenționalității acestui univers transpar cu destulă claritate: „Era În toate acestea tristețea unei poezii vechi”, „Toate acestea - știi? - sînt ca Într-un vechi album”, „Vezi seară romantică și fată ca lumină
[Corola-publishinghouse/Science/2021_a_3346]
-
V.; cea mai cunoscută, Ber-Căciulă (1920), a beneficiat la interval de câțiva ani și de o continuare „științifico-fantastică”, basmul Ber-Căciulă împărat (1928). Dintre poeziile în manieră folcloric-lăutărească strânse în placheta Cântecele lui Iancu (1924), o carieră nesperată va face textul romanței Maria neichii, Marie. SCRIERI: Draci și strigoi, București, 1899; Mârlanii, pref. M.Gh. Bujor, București, 1911; Fără pâine, București, 1912; Nevestele lui Moș Dorogan, București, 1913; Lupii, București, 1915; Florica și alte nuvele, București, 1916; Nevestele lui Moș Dorogan, cu o
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290588_a_291917]
-
Emil Isac Două versuri. Femeia prețioasă, o antologabilă tratare livrescă a iubirii ca poem, în care Shakespeare, Byron și Heine sunt invocați spre a defini erosul vampiric, delirant și pervers. Și din Ion Minulescu se reproduce, în deschiderea numărului 4, Romanța unui rege asiatic, o badinerie cu recuzită macabră, pe motivul amorului sadic criptat în statuile feminine dintr-un parc, văzute ca „o sută de poeme trăite-n altă lume”. Notabilă e și inserarea, alături de textul minulescian, a poemului Tanit de
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289676_a_291005]
-
actoriei. Debutul lui H., în 1906, cu versuri în „Sămănătorul”, unde publică și în anii următori cu pseudonimul Dinu Ramură, a fost deosebit de norocos, aducându-i o notorietate rapidă, dar și de durată, textul, pus pe muzică, devenind o cunoscută romanță (De ziua nunții tale-ți scriu). În același an începe să se afirme și ca autor dramatic, colegii de liceu interpretându-i pe scena Teatrului Național din București „icoana istorică” în versuri Iliaș-Vodă, iar un an mai târziu, drama istorică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287432_a_288761]
-
, publicație politică și literară apărută la București, lunar, din ianuarie până în octombrie 1879, sub redacția lui Gr. H. Grandea. Definindu-și laconic profilul („romanțe, călătorii, noutăți, glume și ceea ce avea Baba Dochia în ladă, literatura poporului”), B., având subtitlul „Ziar pentru toți”, reflecta preferințele și orientarea literară ale redactorului. De altfel, gazeta este scrisă, în bună măsură, de Grandea. El își publică aici romanul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285888_a_287217]
-
Contimporan cu fluturii, TR, 1978, 7; Lucian Raicu, Un pumn de verbe, RL, 1981, 49; Gheorghe Suciu, „Ținuturile mentei”, ST, 1987, 2; Gheorghe Grigurcu, Lucrurile ca atare, VR, 1987, 4; Florin Mugur, Schițe despre fericire, București, 1987, 281-283; Eugen Simion, Romanțe provinciale și ironice, RL, 1988, 41; Ion Cristofor, Un solitar: George Iarin, TR, 1993, 7; Ulici, Lit. rom., I, 200-202; Dicț. scriit. rom., II, 560-561; Popa, Ist. lit., II, 470. M.I.
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287488_a_288817]
-
dicția crispat modernistă nu ar goli de fior ambițioasele texte. Într-un decor cu o recuzită simbolistă binecunoscută („roze”, „cavouri”, „parcuri moarte”, pietre prețioase) se consumă iluminările poetului, ca și bâjbâielile lui prin indestrămabile neguri. Simplitatea, chiar în tonuri de romanță, priește mai mult liricii lui I. A publicat în periodice traduceri din Baudelaire (pentru care pare să aibă o preferință), Gérard de Nerval, Leconte de Lisle, Émile Verhaeren, Henri de Regnier, Paul Valéry și, de asemenea, din Racine și Edmond
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287572_a_288901]
-
în „Pagini literare”, „Litere și arte”, „Flacăra” ș.a. Apreciat de Macedonski pentru „silințele de a exprima un fond estetic”, M. împrumută de la maestru efuziunile în fața florilor exotice și a pietrelor prețioase. Predominante sunt însă declamațiile galante și sentimentalismul minor, de romanță. Melodramatic sunt tratate și unele teme sociale (Cerșetorul), dar nu lipsesc câteva acorduri mai originale, ce puteau să justifice perseverarea. Acaparat de profesiune ori, poate, lucid, M. a abandonat curând preocupările lirice. Traducerile, apărute în presă sau incluse în volumul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288231_a_289560]
-
noi din poezie, de I. Catina și Șt. Cruceanu, poeți „proletari”, de idilicul Dem. Moldovanu și de D. Teleor, ironic în Idilele sale față de locurile comune ale genului, mai apăreau A.C. Cuza, Carol Scrob, N. Țincu, Smara, autori de elegii, romanțe, alegorii morale în manieră tradițională. Corneliu Botez, Sc. Orăscu ilustrează influența eminesciană. Rareori, semnează I.L. Caragiale, G. Coșbuc, Al. Macedonski. Se retipăresc poezii de V. Alecsandri și M. Eminescu, o nuvelă postumă a lui Al. Hâjdeu, câteva din scrierile lui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287213_a_288542]
-
duminică 26 ianuarie 1975. Soțul meu de abia venise acasă după o săptămână de absență. Venise să se schimbe și iar să plece. A intrat în baie să se bărbierească și să se spele iar în acest timp cânta o romanță pe care o cânta de multe ori împreună cu mama când mergeam la părinții mei. El și cu mama mea aveau și acord în voce. Deodată s-a auzit soneria de la ușă, fiind lângă ușă a deschis el. De la bucătărie am
Memoria unui muzeu by Mărioara Buraga () [Corola-publishinghouse/Science/1656_a_3005]
-
vedere, apropiată de cea a generației războiului. Se distinge poate doar prin seninătatea tonului, prin lipsa de înverșunare chiar și atunci când intenția evidentă este să șocheze prin subiectul abordat (De vorbă cu diavolul care-l introduce în tainele divine sau Romanța nebunului care se crede un pod-curcubeu). De altfel, Ion Minulescu moare în aprilie 1944, în urma bombardamentelor aviației americane asupra Bucureștiului. Ion Pillat îl urmează în neființă în primăvara anului următor. Poezia sa rămâne sub influența artei clasice și a celei
[Corola-publishinghouse/Science/84975_a_85760]
-
într-un mod exotic, aventuros, cu un filon de patetism, dar și de umor: „La bar « La Calul Troii»/ se-ntorc din larg eroii/ cu pumnii-n buzunare,/ setoși de răzbunare”. Această viziune este susținută structural de poeme lungi, balade, romanțe, în care D. versifică ușor, rostogolind cuvintele cu impetuozitate și părând a se opri cu greu. Înrudirii cu Ion Minulescu, semnalată de Mioara Apolzan, i se adaugă aceea cu Panait Istrati, atmosfera baladescă fiind uneori asemănătoare, cum remarca Ion Vinea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286670_a_287999]
-
cui sguardi onni possente din actul I, tabloul 2 Rezumat: În timp ce își așteaptă soțul care fusese acuzat de crimă, un grup de însoțitori îi sugerează să și pună speranța în Dumnezeu. Ea se supune și înaltă o rugăciune spre Cer. Romanța O vecchio cor che batte - din actul I, tabloul 4 Rezumat : Francesco este îndurerat că nu are nici un control asupra celor care i-au condamnat fiul la exil. El regretă că nu are tăria să-și rețină lacrimile. Rugăciunea Non
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
asupra englezilor. Ea se află încă la curte, dar ar dori să se întoarcă la viață dinainte, de păstorita. Ea își exprimă dorul pentru căsuța ei, pentru pădurea care o înconjoară și pentru tatăl ei de care îi este dor. Romanța Speme al vecchio oră una figlia - din actul ÎI Rezumat: Giacomo a ajuns la înțelegere cu englezii pentru predarea fiicei sale. El este sigur că descotorosindu-și țară de cea care s-a vândut Diavolului, realizează tot ce poate fi
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
Satanei, iar Regele Carlo și Dumnezeu ar trebui să o pedepsească pentru păcatele ei. După ce termină cu acuzațiile, Giacomo se adresează furios mulțimii cu întrebarea dacă în aceste circumstanțe ei vor mai ridică acum o nouă catedrală în onoarea ei. Romanța Quale al più fido amico ” - din actul III Rezumat : Giacomo a inteles ca fiica lui, Giovanna, a acționat pentru salvarea Franței și că nu este sub puterea Diavolului așa că hotărăște să o elibereze din captivitate. Ea pleacă la lupta împotriva
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
iubita, Odabella, pe care o crede în captivitate. Cabaletta Căra patria già madre e reina la aria Ella în poter del barbaro Rezumat : El se gândește la Patria lui și la orașul care va renaște din cenușă, precum pasărea Phoenix. Romanța Oh! Nel fuggente nuvolo - din actul I, scena 1 Rezumat : Odabella este singura și își jelește tatăl și iubitul pe care il crede mort. Aria Mentre gonfiarsi l'anima părea din Actul I, Scena 2 Rezumat : Attila se trezește dintr-
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
să-i redea acesteia măreția trecută. Cabaletta E' gettata la mia sorte la aria Dagl‘immortali vertici Rezumat : După ce s-a înțeles cu Foresto în legătură cu asasinarea lui Atilla, Ezio își exprimă hotărârea să apere Italia cu prețul propriei sale vieți. Romanța Che non avrebbe îl misero din actul III Rezumat : Aflând de căsătoria Odabellei cu Atilla, Foresto este revoltat și își exprimă nedumerirea că cineva poate arăta atât de inocent și să fie în realitate atât de diabolic. Din istoria operei
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
are suficient curaj. Tu, notte, ne avvolgi di tenebra immota; Qual petto percota non vegga îl pugnale Aria La luce langue din actul ÎI, scena 1 Rezumat : Lady Macbeth declară că Banco va fi ucis curând dacă situația o cere. Romanța Come dal ciel precipita din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Banco a intrat în grădina cu fiul său. El știe că uciderea lui Duncan a fost pusă la cale de Macbeth. El își amintește că vrăjitoarele i-au prezis lui
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
devenit rege al Scoției. Rezumat : Macbeth a fost abordat de o fantomă care îi prezice viitorul. Lui începe să i se facă frică și îi cere să dispară. Cand fantomă îi spune că fiul lui Banco va trăi, Macbeth leșină. Romanța Ah, la paterna mano din actul IV, scena 1 Rezumat : Lady Macbeth a ordonat uciderea soției și copiilor lui Macduff; acesta, îndurerat de aflarea veștii își plânge copiii și soția. Aria Una macchia è qui tuttora! din actul IV, scena
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
ii crede reuniți în Ceruri. Cabaletta Carlo vive? O caro accento la aria Tu del mio Carlo al seno Rezumat : Arminio apare și îi mărturisește Amaliei că iubitul ei, Carlo, este in viata. Ea își exprimă bucuria la aflarea veștii. Romanța Di ladroni attorniato din actul ÎI, scena 2 Rezumat : Carlo este singur și privește apusul soarelui. El este trist că nu se poate bucura de priveliște din cauza că nu are nici un loc pe pământ. Camarazii săi sunt bandiți și nici
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
de nenorocirile din lume. Cabaletta Sì, de‘ Corsari îl fulmine la aria Tutto părea sorridere Rezumat : După primirea unei scrisori de la un spion grec, Corrado decide că împreună cu corsarii săi să atace portul Coron unde se află concentrată flotă musulmană . Romanța Non șo le tetre immagini - din actul I, scena 2 Rezumat : Medora așteaptă întoarcerea lui Corrado și pentru a și alunga tristețea cântă despre sentimentele sale acompaniindu-se de harpa. Cavatina Vola talor dal carcere din actul ÎI, scena 1
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
mențină entuziasmul pentru creația verdiană. Opera nu bate câmpii, nu plictisește pe ascultător, iar frumusețile ei premerg pe cele din La Traviata așa cum este introducerea la scenă 2 din actul I, aria Medorei: sunetul dezolant al oboiului sugerează vag apariția romanței Medorei. Putem afirmă categoric că Îl Corsaro este departe de a ocupa un loc inferior în creația de operă a lui Verdi, așa cum mulți autori încearcă să ne facă să credem și cum însuși Verdi gândea despre această creație a
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
o previne pe Leonora că acest trubadur le va aduce tuturor numai necazuri și că Leonora n-ar mai trebui să-l mai revadă. Leonora răspunde că ea nu va renunța la el nici dacă aceasta ar costa o viață. Romanța Deserto sulla terra - din actul I, scena 2 Rezumat : Manrico îi cântă o serenada Leonorei, în care îi declară că de când tot călătorește singur prin lume că trubadur, acum este pe cale să-și afle dragostea. Aria Stride la vampa! - din
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
pare că a impus formă convențională a operei, ferm ancorată în tradiția belcantoului și nu a acordat nici o atenție intențiilor lui Verdi. Compozitorul încercase să se dispenseze de tradiționalul cor introductiv și de primă cavatina a Leonorei și începuse cu romanța lui Manrico, dar în final a constatat că nu există nici o altă cale de a ocoli toate informațiile preliminare care trebuiau furnizate înainte de a se ajunge la miezul subiectului. Totuși Verdi și-a păstrat tradiționalul control asupra dezvoltării libretului. Cammarano
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]
-
său, după care moare în brațele fiicei sale (Gran Dio, li benedici). Din balcon Fiesco anunță poporului numele noului Doge. “Nu, Boccanegra!“ strigă mulțimea. “El a murit... Rugați-vă pentru sufletul lui“ răspunde Fiesco. Principalele arii ale operei Simon Boccanegra Romanța Îl lacerato spirito - din prolog Rezumat : Fiesco își jelește fiica moartă și îl învinuește pe Simon Boccanegra de a o fi sedus pe Maria. El o acuza pe Fecioara Maria că nu i-a protejat fiica. Cavatina Come în quest
Opera italiană în capodopere by Alexandru Emanoil () [Corola-publishinghouse/Science/1302_a_1926]