2,161 matches
-
perioada celui de-al Doilea Război Mondial, al doilea, anii dictaturii ceaușiste, lumea reală a Bucureștiului. ,, Am vrut să ofer un document onest despre o epocă tulbure (...); o radiografie a patologiei puterii, ante și postdecembriste. Sper să câștig acest pariu romanesc”- a mărturisit autorul. În jurul eroului principal, Alex, ce-și deapănă firul reflecțiilor filozofice, prind viață celelalte personaje, personaje-idei. „Locuind în ficțiunea mea, sunt un mediator. Mă transfer în altă viață”- este una din reflecțiile acestuia. „Adevărul e neverosimil”, „adevărul e
UN PORTRET ÎN MIŞCARE DE PROF.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1636 din 24 iunie 2015 [Corola-blog/BlogPost/376161_a_377490]
-
poeziei acestei minunate planete, ci și al universului. Cred în potențialul spiritual al acestui popor căruia încă nu ia venit timpul să dovedească și să i se recunoască adevărata valoare, așa că mă repet Eminescu este vârf de lance al spiritualității romanești. 1872-03-01 Continua studiile la Viena. Eminescu o va cunoaște la Viena pe iubirea și muza sa, Veronica Micle. 1876-08-17 Vrea să o convingă pe Veronica Micle, mama a două fete, să fugă cu el în lume. Veronica pleacă în vacanță
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
a fermecat prin poezia să, prin înălțătoarele ei idei, sentimente, prin mesajul ei de adâncă umanitate, prin sublima și inegalabila ei frumusețe artistică. Eminescu va străluci de-a pururi, căci el este însuși "Luceafărul nemuritor". Vârf de lance al spiritualități romanești! Reverență, Luceafăr nemuritor! Notă: Materialul va apare și în revista fundației "ORIGINI CARPATICE". Referință Bibliografică: EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI / Gheorghe Șerbănescu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2209, Anul VII, 17 ianuarie 2017. Drepturi de Autor: Copyright
EMINESCU VÂRF DE LANCE AL SPIRITUALITĂȚII ROMÂNEȘTI de GHEORGHE ŞERBĂNESCU în ediţia nr. 2209 din 17 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/374215_a_375544]
-
Transylvanie à la fin du XVIIIe siècle et au commencement du XIXe siècle" în La Révolution française et les Roumains. Études à l 'occasion du bicentenaire, publicate de Al. Zub, Iași, Universitatea "Al.I. Cuza", 1989. Tomescu, Mircea, Istoria cărții romanești de la începuturi pînă la 1918, București, Editura Științifică, 1968. Verdery, Katherine, "Historiography in a Party Mode: Horeas' Revolt and the production of History", în National ideology under Socialisme, Identity and Cultural politics in Ceaușescu 's Romania, Berkeley, Los Angeles, University
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
mie mai întîi, apoi altora, în dialog) ar sta în reflexul de respingere a tot ce vine dinspre o Europă răsăriteană, atît de infestată de comunismul rusesc. Și mai e ceva. Ce ține de statutul strict al romanului modern. Scenariul romanesc occidental cum nu a făcut-o niciodată, nu o face nici acum nu are în vedere componenta social-politică, atît de nefericit impusă prozei estetice; își urmează traseul pe care însăși societatea prosperă și l-a marcat în secole de civilizație
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
concluzie pe care o tragem (împreună, nu?, cu parșivul romancier) este că cei doi puștani (și, se-nțelege, mai toți cei de teapa lor) nu prea știu pe ce lume sînt. Și dacă ar fi să ne implicăm în scenariul romanesc, ar trebui să le oferim celor doi și replica: Ei, și ce?! Da. Ei, și ce dacă habar n-au de ce se-ntîmplă, dramatic, în jurul lor! Nu mai pot ei! E treaba babacilor lor să se gîndească la toate astea. Dar
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
Marin Preda cazuri paradigmatice în ultimele abordări, nu mai puțin prin tenta lor morală diferită chestiunea e una dintre cele mai delicate. Nimeni dintre cei ce se implică în analiza de ultimă oră nu contestă valoarea intrinsecă a vocației lor romanești, valențele strategice narative ale construcției, originalitatea indubitabilă. Ceea ce interesează, după atîta vreme de la scrierea operei, nu e atît derapajul fățiș sau fardat înspre o dictatură care-i curta cu leninistă perfidie, cît alterarea valorii în sine, prin silnica împăcare a
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
proaspăt consumatei remanieri. Văzînd, pe nocturnele ecrane, curriculele celor nou-numiți, n-am putut evita amănuntul (curricular) că toți de altfel personaje distinse știu să vorbească limbi străine, două, trei, patru. Răutăcioși (cu atestare curriculară), am dat (întîmplător) peste o frază romanescă din alt salonard, unul de geniu al literelor franceze, Pierre Drieu la Rochelle, despre alt salonard, nestăpînindu-ne a o reproduce: "Nu deschisese o dată o carte și de abia știa să scrie în cele cinci limbi pe care le vorbea".Parșiv
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
sterpe autoreferințe, ci în credibilitatea personajelor ce le animă romanele. Atît de căutate! Atît de vîndute! Atît de capabile să întrețină o meserie, da, o meserie, iată, nicicînd muritoare! ... Pînă și un pictor, ins al retinei (paradoxal împătimit al topului romanesc la zi), vede clar aceste lucruri. Atît de neclare, vai, celor efectiv implicați în ele. Macaz: întorcîndu-mă la șevalet, știu prea bine că dincoace, în artele vizuale, situația e și mai fumegoasă. Nobel a inventat, în 1875, dinamita. 1 noiembrie
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
fără hotarele ridicate între noi", exclama prozatorul care imagina dispariția frontierelor și soarta oamenilor în noua lume creată astfel) și justiția reprezintă tema "vocalizelor", în gama majoră sau minoră, ale unui prozator care construiește, în fapt, a treia sa serie romanescă, după "ciclul lugojan" din anii '80 ("Pietrele", "A treia zi", "Spitalul", "Om și Lege") și vastul proiect din "Cei o Sută". Numai că noul roman scapă determinărilor fixate de naratologie, pentru a adopta regula lipsei de reguli: aceste vocalize, adunate
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
ciclului, noul roman al lui Gheorghe Schwartz, "Justiția suverană" este un puzzle, unde un caz sau o pildă "înnoadă" alte cazuri și alte pilde, în lungul șir al dosarelor din arhivele tribunalelor, iar cronicarul din umbră al acestei noi lumi romanești este cercetătorul acelor arhive ale căror dosare, instrumentate de un unic complet de judecată, constituie imaginile distopice ale Justiției suverane și Cavalerului Dreptății Finale; în dosarele inventariate de prozatorulcronicar-cercetător de arhive, se pun la cale sau chiar se comit tot
[Corola-publishinghouse/Science/1520_a_2818]
-
imprimă individului „recent” statutul unui „făuritor” al adevărului ultim, fiecare construindu-și un univers spiritual solipsist și delimitat de propriile fixații, complexe sau penumbre. Dacă astfel de incitări, foarte concrete și identificabile, nu ar fi cu adevărat (vezi recente producții romanești, filme, mediatice etc.), oricum ele ar fi fost inventate. Mereu se vor ivi noi „descoperiri”, noi „interpretări”, noi „evangheliști”, inclusiv În arealul proxim, care să pună la zid temeiurile și axiomele noastre fundamentale. Considerăm că este spre binele edificiului religios
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
ermetic și criptic. Dar una este limbajul liturgic, iar altceva este limbajul teologic. E nevoie de o delimitare clară dintre limbaj și metalimbaj. A face teologie teoretică folosind limbajul religios de bază e ca și cum ai face estetică În stil poetic, romanesc, eseistic... Să nu desconsiderăm virtuțile de consilieri și chiar de sfătuitori spirituali pe care le pot avea o serie de intelectuali. Devine cazul când nu numai intelectualul merge la preot, dar și preotul Îl poate căuta pe intelectual (un formator
Educația. Iubire, edificare, desăvârșire by Constantin Cucoș () [Corola-publishinghouse/Science/1951_a_3276]
-
o ipoteză lansată de Al. Piru cu privire la intențiile lui Eminescu de a scrie un roman cu tema bogăție-putere-amor, A. a concretizat-o în ediția Aur, mărire și amor (1992), fragmentele eminesciene alcătuitoare, selectate din manuscrise, sugerând ideea unui fir epic romanesc. A mai restituit textul integral al primei ediții din Hronicul măscăriciului Vălătuc de Al. O. Teodoreanu (1992), însoțit de un glosar și o amplă postfață, în care sunt evidențiate valoarea și unicitatea scrierii în contextul literar interbelic. O antologie de
ANGHEL-3. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285369_a_286698]
-
război mondial și până în prezentul scrierii romanelor, anii ’70 și ’80 ai secolului al XX-lea. În romanele cu acțiune „de epocă”, cum ar fi Dealul viilor, narațiunea amintește - desigur, prin omologii tematice și de tehnică narativă - de un filon romanesc tradiționalist în literatura română. Și sub raportul tipologiei proza lui A. se încadrează unei tradiții, și se poate spune astfel că, de pildă, un Vasile Becherescu, podgorean violent, viclean și lacom (din Dealul viilor), se înseriază în galeria ariviștilor fără
ANGHEL-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285368_a_286697]
-
Hiperluciditate, LCF, 1975, 36; Valeriu Cristea, Realism și viziune, RL, 1975, 46; Liviu Leonte; Proză analitică și sentimenatlă, CRC, 1975, 46; Titel, Pasiunea, 156-157; Popa, Dicț. lit. (1977), 24 ; Radu G. Țeposu, „Noaptea împăratului”, RL, 1979, 30; Sultana Craia, Eseu romanesc despre răscrucile puterii, LCF, 1979, 11; Al. Protopopescu, Împăratul... „c’ est moi”, VR, 1979, 8-9; Ștefănescu, Jurnal, 16; Dana Dumitriu,„O zi spre sfârșitul secolului”, RL, 1983, 52; Marian Papahagi, Tehnica abruptului epic, TR, 1985, 41; Valeriu Cristea, „Cartea mică
ANDRU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285363_a_286692]
-
ca polemist viguros și susținător al protocronismului în epoca ceaușistă, își va păstra un loc de cert relief în istoria ideologiilor culturale românești. La sfârșitul anilor ’70 și în anii ’80, A. s-a impus atenției printr-un vast ciclu romanesc, în care e propusă o frescă istorică amplă, cunoscut sub titlul generic Zăpezile de-acum un veac și format din unsprezece volume, dar ordinea de apariție a romanelor nu coincide cu ordonarea lor în cadrul ciclului: volumul I e Ieșirea din
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
IV - Noroaiele, 1982; volumul V - Scrisoare de la Rahova, 1977; volumul VI - Noaptea otomană, 1979 etc. „Panoramic”, „panoramare”, „caleidoscop de secvențe eteroclite”, „policronie”, „decupaj cinematografic” sunt câțiva dintre termenii ori formulele prin care exegeza a încercat să aproximeze caracteristicile unei alcătuiri romanești care a învederat incontestabila putere de construcție a scriitorului în registrul epic. Cuprinderea temporală a ciclului e pe măsura amplorii sale, mergând de la epoca Unirii din 1859 până la începutul secolului al XX-lea. Sunt aduse alternativ în prim-plan cele
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
de politică internațională. Alături de personaje ficționale, imaginate de autor conform unei tipologii cuprinzătoare, în romanele ciclului se mișcă și personalități istorice cu existență atestată (ca, de pildă, M. Kogălniceanu, I. C. Brătianu, I. Ghica, T. Maiorescu, Carol I). Coerența policromului ansamblu romanesc e asigurată tematic, el fiind centrat pe Războiul de Independență al României (1877-1878), pe preparativele și pe urmările acestuia. De fapt, obiectivul e dezbaterea chestiunii deplinei maturizări a conștiinței naționale românești în epoca modernă. Desfășurarea epică „slujește”, fără racilele tezismului
ANGHEL-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285367_a_286696]
-
Prinț decăzut, Însă totuși prinț (de Monte Nevoso), el compune o scenografie ciudată, desprinsă parcă din romanul lui Huysmans, dar și din propriile plăsmuiri, cu decoruri fastuoase, pline de prețiozitate, cu deghizamente dintre cele mai smintite. Eroii uriașei sale construcții romanești (rămasă, parte, În stadiu de proiect), Andrea Sperelli din Il Piacere (Plăcerea) sau Giorgio Aurispa din Trionfo della Morte (Triumful morții) sau Tullio Hermil din L’Innocent (Inocentul) par a descinde, ca și autorul lor, din specia baudelairienilor și wildienilor
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
dintre junii aristocrați, dandy „cu certificat”, care Îl atrag și pe Proust. (Complicatul său șir de relații e reconstituit cu un profesionism impecabil de Jean-Yves Tadié1. Felul În care aceste persoane reale trec granița ficțiunii și intră În marele fluviu romanesc În căutarea timpului pierdut se lasă urmărit de Tadié cu voluptate de detectiv, ca o aventură.) Pe de altă parte, nu toți tinerii care se străduiesc să fie Brummelli sunt aristocrați autentici. Comportamentul lor excesiv, aberant, le uzurpă grandoarea și
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
se face mai umil, mai mic. Pare să-i spună acestei femei care coboară pentru el: „Coborâți, mai coborâți!”. Fericit scelerat! Căci acesta e exact contrariul și justificarea devizei sale: „Urcă până unde nu poate ajunge nimeni!”. Faptele acestei comedii romanești - roman pentru ea, comedie pentru el - sunt la fel de fermecătoare ca Însăși comedia. Găsim totul acolo. La curte, o curte aproape spaniolă după etichetă, ea Îndrăznește să se aplece spre el În clipa când se ridică. El se folosește de acest
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
Forest, Le Român, le réel et autres essais (Românul, realul și alte eseuri), traducere de Ioan Pop-Curșeu, Editura Tact, Cluj-Napoca, 2008 (Ioan Pop-Curșeu signe la préface de l'ouvrage, qui porte le titre " Limbaj, semn, lume : despre o semiotica a romanescului " " Langage, signe, monde : sur une sémiotique du romanesque "). 1284 Îl s'agit plus précisément des volumes : Ion Pop, Descoperirea ochiului (La découverte de l'œil), traduction de Ștefana et Ioan Pop-Curșeu, Éditions MEET, Saint-Nazaire, 2005 ; Jean Cuisenier, Mémoire des Carpathes
[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
-
Să știi să mori frumos, volumul de versuri Postume înviate, memorialul de călătorie Europa pe patru roți). Primele două cărți ale lui C. sunt romane istorice. Inorogul nu moare evocă viața și personalitatea lui Dimitrie Cantemir în formula unui sinopsis romanesc, asemănător cu un scenariu de film, remarcabil prin câteva scene lirico-dramatice, dar deficitar sub raport epic. Superior ca narațiune primului roman, Prințul de aur suprapune o acțiune la timpul prezent unei reconstituiri istorice. Figura principală a narațiunii, domnitorul Constantin Brâncoveanu
CUZA-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286632_a_287961]
-
2000; Holocaust în România?, București, 2002; Vin americanii!, Cluj-Napoca, 2002. Repere bibliografice: Damian Necula, „Jucătorul de table”, VR, 1972, 4; Iorgulescu, Scriitori, 271-272; Marian Popa, „Carnaval la Constanța”, SPM, 1979, 424; Laurențiu Ulici, Romancierii, RL, 1979, 10; Nicolae Manolescu, Deriziunea romanescului, RL, 1979, 15; Tia Șerbănescu, Tineri prozatori, RMB, 1979, 10 750; Gheorghe Perian, Un roman parodic, VTRA, 1979, 4; Virgil Ardeleanu, „Carnaval la Constanța”, ST, 1979, 6; Artur Silvestri, „Carnaval” fără carnavalesc, LCF, 1979, 31; Iulian Popescu, Literatura speculativă sau
COJA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286323_a_287652]