12,281 matches
-
a făcut-o fiindcă vânzătorii de idei nu sunt și buni observatori ai realității. Eminescu avea nevoie de o "realitate" care să poată fi descrisă dând credibilitate meditațiilor sale". (p.114) Sfera culorilor (1810) al lui Phillipp Otto Runge, pictor romantic german, contemporan și cunoscut al lui Goethe, a adăugat teoriilor culorilor existente în epoca o latură științifică esteticii. Otto Runge dezvolta și el sistemul aristotelic unidimensional de coordonare a culorilor alegând formă alegorica a globului numit "sfera culorilor" la baza
Culorile romantismului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/16294_a_17619]
-
a întîmplat în istoria noastră, toate valorile de seamă ale civilizației moderne: democrația, libertatea, spiritul de dreptate și de egalitate, respectul persoanei umane, drepturile omului, reformele moderne în administrație și legislație, constituțiile din 1866, 1923 și 1991, limba literară, poezia romantică (și alexandrinul) din secolul XIX, poezia simbolistă (și versul liber) și cea modernă din secolul XX, avangardismul, romanul psihologic, critica literară modernă din interbelic și de după 1965 și cîte și mai cîte. Descoperirea Occidentului, cum o numește G. Călinescu într-
Iașii în francofonie by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/16308_a_17633]
-
Dacă aș avea cu 20 de ani mai puțin, ori măcar cu 15, m-aș îndrăgosti pe loc de dumneata... Ah, ce bărbat viril ești! Ce caracter! Azi nu mai sunt bărbați de caracter ca în secolul XIX. Bărbați duri... romantici... duioși și care își fac, tovarășe, din femeie, un i-de-al... Două puncte de vedere feminine. Două stiluri...
Anchete by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/16318_a_17643]
-
Gheorghe Grigurcu Nicolae Steinhardt practică o critică afectivă, în așa măsură încît pare a susține - exemplar - acea concepție numită intropatie (Einfühlung), care desemnează proiectarea noastră simpatetică asupra obiectului (germenii ei, apăruți la romantici, au dus la teoretizările unor Lipps, Volkelt, Gross, Worringer, Wundt). Sîmburele intropatiei nu e neapărat estetic, putînd fi tot atît de bine constituit din alte valori pe care eul le revarsă din sine, bucuros a le găsi sprijin și confirmare
Reumanizarea criticii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16311_a_17636]
-
facă să-l iubim pe acest monstru. Este vorba, să recunoaștem, de un pariu greu de câștigat, cu atât mai greu cu cât Stelian Țurlea nu mai are libertatea pe care o avea Victor Hugo de a folosi o retorică romantică pentru a-i înduioșa pe cititori. O altă dificultate derivă din faptul că personajul joacă și rolul de narator, că romanul este scris, deci, la persoana întâi, din perspectiva unui pitic diform, marginalizat de oamenii normali. Îți trebuie multă imaginație
UN PROFESIONIST AL SCRISULUI by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16348_a_17673]
-
iasă din spațiul circumscris al specialității, în care au dat contribuții de prim rang și au jucat un rol moral extrem de important, neputând să înceapă ancheta de la capăt și să plaseze întreaga construcție pe renunțarea la vechi stereotipuri de origine romantică (...), specialiștii români din exil n-au reușit decât rareori să facă la percée, acea străpungere care le-ar fi îngăduit să atingă o audiență mai extinsă nu numai în spațiu, ci și în timp". Vina în literatură și discursul autobiografic
Antonio Patraș - Literatură și exil by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16356_a_17681]
-
Babbitt, nu existau monștri sacri, scriitori consacrați și autori în plină afirmare, ci doar "aspiranți" cărora el le decidea soarta, în clasă, aruncînd tunător laude și diatribe. Literatura devenea astfel un război, o permanentă încrîncenare a antinomiilor precum "clasic sau romantic", "antic sau modern". Un contestatar prin vocație, Babbitt trebuie să fi fost profesorul ideal pentru studenți tentați să accepte fără crîcnire, chiar dacă e posibil să fi produs deseori mai curînd confuzie și chiar un fel de panică celor mai slabi
Memoriile unui profesor de literatură by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/16380_a_17705]
-
a recunoscut similare spiritului epocii contemporane lui. Structura clasică a romanilor din vremea lui Augustus i-a făcut pe aceștia să ia ca model secolul lui Pericle și să disprețuiască Grecia elenistică pe care o considerau decăzută din cauza influențelor orientale; romanticii s-au regăsit în tumultul epopeilor medievale, existențialiștii au cultivat aforismele pesimiste ale antichității. Precedentele dau sentimentul solidarității în ciuda trecerii timpului și conferă legitimitate actelor pe care le întreprindem sau gândurilor noastre, căci, în fond, nu facem decât să reedităm
Sensul istoriei by Gheorghe CeauȘescu () [Corola-journal/Journalistic/16386_a_17711]
-
Epilog (povestea unui om înșelat de propria sa memorie) și pînă la Der Krieger und die Kaiserin (Războinicul și Prințesa) cel mai recent film al său, bineînțeles cu Franka Potente, soție și actriță fetiș în rolul "Prințesei" Sissi - o infirmieră romantică și timidă, dintr-un sanatoriu psihiatric, îndrăgostită la prima vedere de "Războinicul" Bodo - un tânăr frustrat și chinuit de amintiri. Filmul e o repunere ultra-contemporană în discuție a destinului și a întâmplării, a mecanicii complicate a sentimentelor nemărturisite și a
Bruxelles, mon amour! by Viorica Bucur () [Corola-journal/Journalistic/16415_a_17740]
-
a revistei Arta pe care a reușit, în scurt timp, să o redea circuitului public cu întreaga autoritate a memoriei istorice și cu toate avantajele unei reconstrucții din temelii. Pînă acum au apărut deja două număre, ambele excelente, grație cîtorva romantici întîrziați, cum ar fi Adrian Guță, Aurelia Mocanu, Oana Tănase, Olimpiu Bandalac și Horia Avram, care s-au abătut de la treburile lor curente și s-au supus, îndelung și gospodărește, unei munci pe cît de dificile, tot pe atît de
Arta și mediile by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/16439_a_17764]
-
al XIX-lea german cu privire la o poetică a "tipurilor": ea pornește de la Goethe, și, dacă Franzos este unul dintre multiplii receptori și "interpreți" ai esteticii acestuia, faptul dă măsura atît a substratului fertil pe care estetica weimariană, alături de idealismul filosofic romantic, l-a reprezentat pentru întreaga producție intelectuală a secolului al XIX-lea în Germania și Austria, ca și a valului epigonic și inerent simplificator pînă la falsificator pe care ea l-a susținut pînă tîrziu, pînă, de ce nu?, în era
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
weimarian, ce tinde a fixa universalul în particular, permanența, prezentul continuu, în procesualitatea devenirii: ceea ce este "tipic" este concomitent necesar și normativ, este ideea ce se întrupează, dar care, fără trup, nu poate fi. Revenim pe pămînt: dacă, în principiu, romanticii germani n-au agreat cîtuși de puțin doctrina goetheană și clasică a "tipurilor", unii dintre ei, în faza entuziasmului cu care au însoțit ridicarea împotriva Franței napoleoniene, au încercat, precum Joseph Görres, s-o instrumentalizeze în sens naționalist - "der Volksgeist
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
curățenie și de ordine, dar mai ales ușurătatea cu care ar "călca în picioare sfînta căsnicie". Pe de altă parte, tot el își mărturisește empatia pentru un popor "natural", cum i se par a fi românii - aceasta în spiritul admirației romantice, pe linia Herder-Rousseau, pentru "sălbaticul cel nobil", inclusiv pentru năzuința lui spre libertate, pe care o însoțește cu o strașnică critică la adresa "barbariei", a moravurilor încă foarte crude, a misticismului și a lenii, eradicabile toate printr-o pedagogie optimistă, de
Ce ar fi putut învăța și n-a învățat Karl Emil Franzos din estetica lui Goethe by Andrei Cornea () [Corola-journal/Journalistic/16441_a_17766]
-
altminteri, din multe puncte de vedere, epoca autorității clasiciste. Addison aducea un punct de vedere nou, numind arta banală, disciplinară și de o eleganță artificială în comparație cu grandoarea și varietatea luxuriantă a naturii - estetică dezvoltată ulterior și dusă la limite de către romanticii târzii (Warton). Ideile lui Pope despre acest subiect nu diferă, dar Pope le-a adăugat o inegalabilă incisivitate satirică, ridiculizând formele fantastice în care erau tunși copacii în epocă. Chiar dacă a durat destulă vreme, până la urmă epoca naturaleții a venit
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
castel, ființele subjugate de Pinkus sunt obligate să lucreze la o "uzină cu aburi de gânduri", ale cărei produse sunt exportate apoi chiar și în Rusia! Totul pare o trimitere la situația politică din Europa vremii, dar și un protest romantic împotriva încercării de a elimina minunea și misterul. De altfel, Eichendorff e convins că o astfel de stare nu poate dura la nesfârșit; copacii "se întind, cu dor, să iasă din încolonare". Fîntânile țâșnesc, florile chicotesc, totul înmugurește, foșnește, strică
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
ca simbol al monotoniei geometrice și raționalizante. Cu toate acestea, e vorba probabil și de anumite afinități de ordin spiritual, dovadă respectul pentru perfecta organizare a unui parc și calmul calculat cu care Filimon degustă peisajul, departe de orice avânt romantic, după cum reiese și din capitolul intitulat Castelul Schönbrunn: "Grădina ce ține de acest castel e formată dupe modelul celei de la Versalia și este pusă în toate zilele la dispozițiunea publicului. în grădina aceasta vizitatorul are mai multe lucruri frumoase de
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
vechi și românul nou?" "Vechiul român" Negruzzi nu ezita să ia, în Au mai pățit-o și alții, peste picior noua estetică "burgheză" a grădinii englezești, cu pretenții de naturalețe, introdusă în gustul ieșenilor odată cu lecturile din Rousseau și din romanticii germani. Iată cum descrie firava preschimbare a peisajului ieșean: "Cu toate acestea, bunul oraș începu a-și schimba toaleta, și zău! ne pare rău. (...) acum vede cineva, în locul baracilor și a colibelor care făcea să răsară grandiosul unui palat maur
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
reguli și limitări). De altfel, Negruzzi îl pomenește, tot ironic, pe Rousseau și în Scrisoarea V (Iepurărie): "sfintele sale percepte" devin motivația "filosofică" a unui personaj pentru a nu se bate în duel. "Noul român" Negruzzi se manifestă, cu avânt romantic, în Scrisoarea I (Primblare), disprețuind ca nepoetică natura cu alei geometrizate și păsăret mecanizat (în privința aceasta, Negruzzi nu e prea departe de Eichendorff): "Muntele e lăsat pentru poet, și poetul pentru munte. Aici, privind maiestatea naturii, el se inspiră a
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
de la Versailles ("viața limbei seamănă cu viața plantelor"- Maiorescu 1996, p.77), ci și în ceea ce privea tot restul științelor și artelor. Criticul literar considerat adesea, în mod reducționist, cel mai clasicizant personaj al vremii sale, utilizează astfel un topos romantic în chiar miezul unuia din principalele sale manifeste. Motivul va reveni, de altfel, și mai târziu, în 1885, sub o formă oarecum înrudită, în Comediile d-lui Caragiale: "Căci literatura adevărată, cu feluritele ei produceri, se poate asemăna unei păduri
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
viața lor organică, vor avea și puterea de a trăi." A vedea în natura supusă rațiunii un lucru negativ înseamnă, desigur, numai un aspect al chestiunii. Nemulțumirea față de constrângerile mai sus pomenite e însoțită de "dorul de codru" - și, la romantici, de fascinația ruinelor, nu numai pentru că sunt vestigiile unui trecut plin de mister, ci și pentru că reprezintă cea mai bună dovadă că natura își recucerește drepturile. Fără a insista asupra vechii grădini cu strictețea ei, Eminescu descrie grădini căzute în
Revolta împotriva grădinii ordonate by Ana-Stanca Tabarasi () [Corola-journal/Journalistic/16419_a_17744]
-
muzicale pierdute au fost analizate minuțios manuscrise, tratate, literatura din jurul muzicii și s-a născut religia "Urtextului". Editorii înțelegând interesul de a servi noii orientări, au tipărit ediții științifice cât mai fidele surselor, eliberate de balastul cu care excesele esteticii romantice le încărcaseră (indicații de tempo, pedalizări, dubluri și chiar modificări în armonii etc.), impuse de gustul unor virtuozi dornici de efecte. Multiplicarea formațiilor dedicate repertoriului, numit generic vechi, a dus la extinderea ariei de explorare în timp și spațiu și
În căutarea adevărului sonor by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16490_a_17815]
-
se problematizează pe teme de filozofia istoriei, psihologie experimentală, sociologie, etică etc., în acord cu tipul de literatură - "intensivă" - la care aspira Ion D. Sîrbu încă din tinerețe: cred că literatura secolului nostru trebuie să depășească orizontala intrigii și analizei romantice. Epicul nu mai poate fi justificat prin desfășurarea neprevăzută de întâmplări și oameni. Vreau ca literatura mea, cu riscul de a schematiza, să fure ceva din problemele filozofiei. De aceea, cu riscul de a sacrifica realismul (descripției, analizei), voi crea
"La condition roumaine" by Antonio Patraș () [Corola-journal/Journalistic/16470_a_17795]
-
va aminti mereu interpretarea enesciană a Ciaconei din Sonata în Re minor: Am avut în colecția mea de discuri totalitatea partitelor și sonatelor de Bach în interpretarea, mult dincolo de simpla corectitudine, oarecum detașată de spiritul epocii, a lui George Enescu. Romantică, lentă și stăruitoare. Atunci când am plecat definitiv din țară, am dăruit discurile unei dragi prietene, neștiind că, numai după trei ani, va avea o moarte năprasnică. Ulterior, consider jertfa ei inutilă pentru că nu a trezit conștiințe. Protestul ei a rămas
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16477_a_17802]
-
derivă a țării. Una dintre cele mai nenorocite. Și mai de neimaginat, în 1996. Cei care acum burdușesc cele două camere sînt rudele în linie dreaptă ale fedesenoilor care tropăiau în ilustra sală ori de cîte ori cîte un brav "romantic", ce făcuse grea pușcărie comunistă, încerca să explice tropăitorilor cam cum vine chestiunea cu democrația. Ce spectacol vivant isca apariția, la tribună, a unui Dan Amedeu Lăzărescu, liberalul tobă de carte, dar și cu doza necesară de umor foarte serios
Suplicii by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/16500_a_17825]
-
o producție a Operei bucureștene. Și indiferent dacă rezultatul acestei colaborări place sau nu, el este încă un pas spre teatralizarea spectacolului liric. Deschis unor multiple interpretări, textul wagnerian a fost citit de-a lungul timpului în diverse feluri: legendă romantică, dramă socială sau thriller, parabolă a eternului conflict dintre creator și mediu etc. Care este cheia concepției regizorale din acest spectacol nu am prea înțeles (desigur din vina mea) și nici regizoarea nu și-a dezvăluit intențiile în "Cuvîntul" din
Redescoperirea unui teritoriu by Elena Zottoviceanu () [Corola-journal/Journalistic/16527_a_17852]