17,708 matches
-
politice românești, mi-e greu să nu văd în ea o serioasă componentă autobiografica (mai ales că ea a fost făcută în fostul birou de la Universitatea din București al ex-rectorului Emil Constantinescu). Ca om politic, ca președinte de stat poți rosti astfel de vorbe grele doar într-o singură împrejurare: și anume, atunci când ți-ai anunțat demisia. Altminteri, te rezumi să confirmi regulă, devenind parte a discursului pe care tocmai îl enunțaseși. Nu de alta, dar proliferarea mizeriei s-a produs
Autodiagnosticarea la români by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/18049_a_19374]
-
mila Dumnezeu?(...) Căzut în păcatul de-a iubi efemerul,/ viața mea e moartea, că plata a căderii,/ totuși, împreună cu corul celor din Purgatoriu strig:/ăNu-ti întoarce, Doamne, Față de la mine!a" (Tîrziu mi-am pierdut inocentă). Bardul creștin se rostește în rafinate clarități de rugăciune, în propoziții mestesugit-pioase, al căror punct de plecare îl reprezintă boema modernă, viața metropolitană, tehnicizarea (procedeu dictat de necesitatea contrastelor ori a echivocului atît de liric productiv): Bînd ieftine băuturi în bucătărie cu tinerii/ și
Crestinism si păgînism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18066_a_19391]
-
confesa. Rezultă secvențe ale unui teatru de bună calitate. Din acest punct de vedere, o adevărată capodoperă poate fi considerată convorbirea cu Eugeniu Stefănescu-Est, intervievat la vârsta de 96 de ani. Reproducerea cu simt artistic a replicilor lacunare și puerile rostite de bătrânul scriitor se constituie într-o comedie (neagră) a bătrâneții: "- ...Eu am fost poet, domnule. O, am fost poet. - Cum se numea prima dumneavoastră carte? - Nu mai știu. E mult de-atunci. Dar am scris și romane... * - ...Caragiale va
După douăzeci de ani by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/18083_a_19408]
-
cînd rază de bătaie a cenzorului nu mai avea lungimea dinainte, trebuind să se mulțumească a căuta pricina vocabularului și obligată să se mlădieze în funcție de oportunități, să se adapteze adică foarte repede la cerințe ocazionale. Așa se face că puteai rosti la radio numele Basarabiei, dar el îți era eliminat, în aceeași zi, dintr-un text de mult mai mică răspîndire, dintr-o revistă. Am pătit-o eu insumi o dată cînd am citat frazele finale din prefață lui Călinescu la Istoria literaturii
Cenzura veselă by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/18095_a_19420]
-
o citesc decît în cazul celorlalte. M-a nedumerit, ca să nu zic chiar stupefiat, postfața lui Cornel Mihai Ionescu, intitulată Celălalt și spectrele: Intrigat și indignat că într-o carte despre timp, cum e această, numele lui Heidegger nu e rostit niciodată, desi bîntuie fiecare pagină, ca o fantomă ce se respectă, autorul acestei postfețe, care e totodată coordonatorul colecției în care a apărut volumul, nu șovăie a explica această "elocventa omisiune" făcînd trimiteri explicite la "marxismul" lui Jankélévitch. Nu contest
Nostalgici în masina timpului by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/18059_a_19384]
-
episcop, (s.n.) un om de-abia treizeci și nouă de ani, înalt, cu umeri lați, cu pieptul ieșit, cu fruntea mare, cu chipul de o rară frumusețe bărbăteasca și cu toate mișcările măsurate, Andrei Șaguna se arătă în fața creștinilor ca să rostească ultimul său cuvînt, înainte de a-și pleca din cercul în care-și petrecuse tinerețile." E portretul unui întemeietor. Discursul lui Șaguna începe cu: Tot omul din clipă nașterii sale, de când face întâiul pas în lume, începe a muri..." Și se
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
Așa intra în lume eroii lui Slavici. Citim primele fraze din Pădureanca sau din Moară cu noroc, din Gură satului, din O viață pierdută și descoperim, de o inaugurare tipic slaviciană. Suntem invitați să observăm că începe Marea Lucrare. Se rostesc formulele sacramentale aparținând gintei. În altele, ca în Budulea țaichii, formula sacramentala încheie lucrarea: cartea frumoasă, lăsată nouă lăcaș de viețuire e mesajul testamentar al unui neam de preoți, de învățători și de apostoli. La originea acestui mesaj nu e
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
prin statutul de proscris pe care il au "în patria lor". Zilele de temnița le conferă aureola de martiri. În timpurile de "război" ei devin din profeți oameni politici. Regimul lor e acum altul: protejați de Imperiu, ei își puteau rosti discursul lor profetic, puteau implică sacrul în oratoria, în literatura, în opțiunile lor. După 1900, tot ceea ce se întâmplă arată altfel. Lumea s-a desacralizat. Ei sunt "recitiți" sub alt semn. În primul pătrar al veacului, toate s-au schimbat
Slavici si arta autodistrugerii la români by Cornel Ungureanu () [Corola-journal/Journalistic/18026_a_19351]
-
a îndreptat printr-un mare hol boltit către biurou. Ah! Un moment! Ce bătaie de inimă cumplită! Regele însuși! Alb, îmbrăcat că un ofițer. M-am uitat... Figură îi surîdea proaspătă, fragedă, inefabila, ca o floare matinala. N-am putut rosti o șoaptă: numai emoția era în funcțiune. Am primit un plic, pe care mi l-a întins într-o tăcere de mare răsărit de luna. Mi se părea că stau sub zodia luceafărului, echilibrat pe un nor de matase. Ori
Psihologie argheziană (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18084_a_19409]
-
Gheorghe Grigurcu A DEVENIT un loc comun al comentariului închinat lui Tudor Arghezi consemnarea atitudinilor sale de contestare, fronda, întărîtare, mergînd pînă la tonalitățile cele mai înalte, de natură pamfletului. Poetul-gazetar preferă a se rosti a contrario. Face parte din specia nemulțumiților, a cîrtitorilor cronici, ca o veritabilă incarnare a atitudinii anti. Propunînd, pînă la un punct, o paralelă a autorului Cuvintelor potrivite cu Louis Ferdinand Caline, Nicolae Balotă scrie: "Anticlericalism, antimilitarism, antiburghezie, anticonformism, pe
Psihologie argheziană (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/18099_a_19424]
-
narativa, un dosar teoretic, o bibliografie a românului interbelic, unele opinii despre român, cîteva dosare critice (despre creația lui M. Blecher, Mateiu I. Caragiale, G. Călinescu, Mircea Eliade, Hortensia Papadat-Bengescu, Camil Petrescu, Liviu Rebreanu, Mihail Sadoveanu), alcătuite din opinii critice rostite despre fiecare dintre aceste opere de primă mărime, o cronologie selectivă și un dicționar de autori. Pentru finalitatea urmărită și dincolo de aceasta, ediția e, negreșit, bine gîndită și alcătuită, dovedind bună cunoaștere a temei, capacitate de analiză și sinteză. E
Bătălie cîstigată by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18135_a_19460]
-
la volum cu atît mai dificilă. Tăcerea este personajul central al confesiunii copilului (care nu a fost - e prima "afirmație" a cărții - niciodată copil). În două capitole ample (dar disproporționate unul față de celălalt), fără puncte, fără alineate ori paragrafe, se rostește amintirea unei copilării frustrate de cuvînt, trăite în afara rostirii. Copilul de atunci își amintește - și prima parte e dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
copilării frustrate de cuvînt, trăite în afara rostirii. Copilul de atunci își amintește - și prima parte e dedicată mamei (leitmotivul fiind mereu spus de ea, în loc de orice altceva, fiului: "desigur tu n-ai fost niciodată copil"), iar a doua - tatălui (care rostește acum refrenul, imperativ mascat al autorității paterne: "vorbiți mai încet"; deși nimeni nu vorbește...). Scena reluată la infinit, cu variațiuni ce sugerează (alături de punctajul leitmotivic) subtilități muzicale, dincolo de aparențele fluxului confesiunii, este a cinei: mama servește mîncarea, tatăl s-a
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
textul cărții, este fraza de deschidere, leitmotivul mamei: "desigur tu n-ai fost niciodată copil". E singura circumstanță în care mama se adresează fiului ei, este - de fapt - singura frază care îi rupe tăcerile (deși nu știm niciodată dacă o rostește cu adevărat sau fiul o simte, comunicarea dintre ei realizîndu-se fără vorbe). E - de asemenea - singura frază care vorbește despre fiu, care ar trebui așadar să îl constituie ca Subiect; prin structura ei - propoziția secundară este totodată o propoziție logică
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
clipele de șoc și anotimpurile de doliu, îndrăznesc să sper că Pîinea de tăcere se va citi o carte interesantă, în singularitatea scriiturii sale alegorice, o carte emblematică pentru această vreme a jurnalelor și a confesiunilor, unde eul autentic se rostește cu atît mai greu, cu cît el e singurul a se rosti. Naratologic vorbind, Pîinea de tăcere mi se pare una din cele mai originale "întrupări ale eului" pe care mi-a fost dat să le citesc în literatura elvețiană
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
de tăcere se va citi o carte interesantă, în singularitatea scriiturii sale alegorice, o carte emblematică pentru această vreme a jurnalelor și a confesiunilor, unde eul autentic se rostește cu atît mai greu, cu cît el e singurul a se rosti. Naratologic vorbind, Pîinea de tăcere mi se pare una din cele mai originale "întrupări ale eului" pe care mi-a fost dat să le citesc în literatura elvețiană actuală.
Cuvintele interzise by Ioana Bot () [Corola-journal/Journalistic/17400_a_18725]
-
ar putea fi acceptabilă, cu condiția să i se găsească și o exprimare potrivită, folclorul de șanț, jocul de cuvinte care îi face și pe cei mai înrăiți obsedați sexual să tragă cu coada ochiului în jur înainte de a-l rosti, ele n-au ce căuta în programele de televiziune. Cronicarul nu va lua la puricat fiecare program de televiziune în parte, ci tendințele care au dus la asemenea producții de măscări televizate. Așa-numiții comici de serviciu ai fiecărui post
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17418_a_18743]
-
Palatului. Guvernul a trimis an Piața Palatului camioane cu contramanifestanți pro-guvernamentali, din clădirea Ministerului de Interne trăgăndu-se an manifestanți. Au fost șase morți și răniți, de care guvernul făcea vinovată Opoziția, organizând ceremonii grandioase la ănmormăntarea victimelor, când s-au rostit discursuri acuzatoare la adresa reacțiunii. Mai tarziu, la 19 noiembrie 1945, a sosit la București Mark Ethridge, trimisul special al președintelui Truman. Trimisul prezidențial, un gazetar experimentat, după ce a purtat discuții cu reprezentanții tuturor forțelor politice și cu Suveranul a ăntocmit
Greva regală by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/17429_a_18754]
-
lângă un lac, cu câțiva ani în urmă) cred...fără să știu prea bine că iubește împreună cu muzica, natura. Adică tot ce este natural, scenografia celui de sus, tot ce este pur, cu desăvârșire despuiat de artificiu. Am auzit-o rostind câteva propoziții cehoviene: alunecare a gândului la ce va fi - altfel - neștiut de noi, pește multă vreme (a spus... "o sută de ani?"). Cu toata fragilitatea aparentă, intuiesc un caracter puternic, un temperament năvalnic, care conduce lansări în necunoscutul vieții
Festivalul International "Chopin" by Ada Brăvescu () [Corola-journal/Journalistic/17454_a_18779]
-
așa cum prezența lui Iuda e necesară în scenariul evanghelic. Înșelătorul e, la rîndul său, înșelat. Mefistofeles luminează "inconștientul organic, creator" (Blaga), pentru a-l încadra în dinamică vieții, pentru a-l antrena în procesele ei creatoare. În acest sens se rostește și C.G. Jung, în L^homme à la decouverte de son âme; Structure et fonctionemment de l^inconscient, 1946: "Acest rapel al laturii tenebroase a personalității, a energiei pe care o reprezintă și a rolului ei în pregătirea eroului pentru
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Aceasta e "a doua cădere". Cele două "căderi" constituie fazele de-căderii din puterea Ideii divine, care conține androginia, ipostază în care omul era apartenent al Ideii, nefiind nevoie a o deduce din actul contemplației. Trăia prin Idee și se rostea prin ea. De reținut că somnul este un factor al fisurii ontologice, care avea să distrugă androginia, pe care doar geniul insomniac ar putea-o regenera. După cum rezultă din comentariile a numeroși autori vechi și contemporani, două trăsături par a
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
Dar fetele bestiala și genială (sinonim renascentist pentru divin), ca și mizeria, nefericirea, formează o platformă pentru marea personalitate creatoare, pentru înălțarea ei în abstracțiune și metafizic. Unul din poeții de curte ai lui Lorenzo de Medici, Bartolomeus Fontius, se rostea astfel, într-o Carmina a sa: "Tempora nunc tandem per te Saturnia surgunt/ Nunc surgunt artes, nunc șunt în honore poetae" ("Grație ție renasc acum ale lui Saturnus vremuri/ Artele se-naltă acum, acum sînt la mare cinste poeții"). Artiștii
Ideea de geniu by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17443_a_18768]
-
o converti artistic, fie că nu... Simțul comun nu poate exclude ansa jurnalul din zona an care-și dau mâna literatura an sens larg și literatura an sens restrâns. El face parte din tiparele curente prin care scriitorul se poate rosti, monitorizăndu-se, după pofta inimii și după... ănzestrarea de care dispune. Livius Ciocârlie continuă astfel: "Acum, scriem jurnal pentru alții, din histrionism. Facem literatura. Mințim. Rostul literaturii este ca, mințind, să scoată la iveală un adevăr. Soluția, pentru autorul de jurnal
Cioran pe fată si pe verso (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17463_a_18788]
-
unul dintre cei mai de seamă oameni de cultură ai vremii, o îndemna să pronunțe legat sunetele C-U-C. Scenă, de un umor irezistibil, este antologica: "Deasupra literelor era desenată o pasare neagră privind cam fioros de pe ramura unui pom. C-U-C rostea tata calm, îndemnându-mă să repet după el: C-U-C. Silabiseam și eu, ce să fac? După vreo două-trei aplicații practice, tata a hotărât brusc să treacă la stadiul superior. Și s-a precipitat: - acum repede, spune-le împreună, repede, auzi
Exercitii de demistificare by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17480_a_18805]
-
la gură cuvântului" (Recviem). Întretăierile dintre obiect și ființă accentuează și ele decompoziția unui fenomenal care nu mai oferă nici macar certitudinea propriei sale identități: Cu botul pe labe, ca niciodată an viața./ Dai târcoale flacoanelor cu iluzii./ Rostirea cu care rosteai mai de mult/ cuvântul curaj și cuvântul moarte/ chițcăie azi doar neputința și lehamite" (Capătul). Cuprinse de deznădejdea descompunerii, recipientele ași creează singure vidul ce le ucide. E un suicid la nivelul materiei anorganice: "Flacoanelor nu le-a mai rămas
Solitudinea Marianei Marin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17481_a_18806]