1,828 matches
-
moare În timp ce se desfășura iubirea Domnișoarei pentru Lauzun. Regele ar vrea să o Înlocuiască pe ducesă cu Marea Domnișoară. Dar prietenul cavalerului de Lorena nu poate fi pe placul acestui suflet de femeie, iar regele, care cunoaște fondul problemei, se rușinează de propria-i idee și, În cele din urmă, renunță la ea. Doar Lauzun singur se preface a crede - cu inteligența unui diavol ce cunoaște femeile - că Domnișoara dorește acest mariaj și Îi dă sfaturi În consecință. Abia atunci, nemaiținând
Dandysmul by Barbey d Aurevilly () [Corola-publishinghouse/Science/1926_a_3251]
-
O experiență, zice el, care valorează mai mult decât toată filosofia. În ceea ce-l privește pe Dumnezeu, C. nu ezită să scrie: „Dumnezeu este o disperare care începe unde sfârșesc toate celelalte”. O propoziție care a înspăimântat-o și a rușinat-o pe mama sa, evlavioasa soție a preotului din Rășinari. Dintr-o scrisoare a lui C. se înțelege că după apariția cărții ea n-a mai avut curajul să iasă din casă. C. se scuză zicând că el n-a
CIORAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286266_a_287595]
-
universul ca un cavou, târgul ostil și pustiul existenței: „Trec corbii - ah, «Corbii» / Poetului Tradem - / Și curg pe-nnoptat / Pe-un târg înghețat // Se duc pe pustii”, sugerate, toate, prin câteva referințe cât se poate de banale și un „ah” care rușinează orice idee de solemnitate în poezie. Gravitatea, solemnitatea găsesc însă altă cale pentru a ajunge la suprafața versurilor: „Un gol istoric se întinde”; „E toamnă, e foșnet, e somn... Copacii, pe stradă oftează; E tuse, e plânset, e gol... / Și
BACOVIA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285530_a_286859]
-
pesemne că noțiunile de cinstit și necinstit îi sînt învălmășite în cap într-un mod cu totul neobișnuit, fiindcă omul acesta nu se fălește deloc cînd arată însușirile bune pe care i le-a hărăzit natura, și nici nu se rușinează cînd le dă la iveală pe cele rele“.2 Nepotul lui Rameau și Omul din Subterană seamănă ca două picături de apă în ce privește lipsa de aderență la real și la ideal, ambii sînt măscărici și artiști în felul lor, ambii
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
clipa aceea, mergând spre ea, am intuit că nu mai avea să mă învețe nimic nou despre Franța, că îmi povestise totul și, datorită lecturilor mele, acumulasem cunoștințe poate mai vaste decât ale ei... Când am îmbrățișat-o, m-am rușinat de gândul acela care mă luase prin surprindere. Vedeam în el un fel de trădare involuntară. De altfel, deja de luni de zile, simțeam o neliniște bizară: aceea de a fi învățat prea multe... Semănam cu un om strângător, care
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
gesticulau ca niște surdomuți - de teamă că cei care plecau nu-i aud. Charlotte tăcea și, întâlnindu-mi privirea, zâmbea ușor. Noi doi nu aveam nevoie de cuvinte. III 1 În toamnă, doar câteva zile au despărțit momentul în care, rușinându-mă să-mi mărturisesc mie însumi, mă bucuram de absența mamei, internată la spital „pentru un simplu examen medical” (ne spunea ea) și după-amiaza în care, ieșind de la școală, aflam că murise. A doua zi după plecarea ei la spital
[Corola-publishinghouse/Science/2364_a_3689]
-
mândrie i onoare... s-a dus vremile celea. (bea) HISTR[IO] Taci cu neghiobiile tale, ține-le pentru frații tăi de cârciumă, ia cărțile astea și caută-ți de drum, salută pe stăpânul tău și spune-i că nu mă rușinez de neci o muncă, dar de pomană nu voi lua neciodată. Adieu! SERV[ITORUL] Vorbă scurtă, pe șleau... Din parte-mi rămâi sănătos! (vrea să iasă, însă se-ntoarce de la ușă) încă una, ca să vezi că nu-ți voiesc rău
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
într-adevăr sufletele și că le-a transpus afară din ele înseși. Această participare a unei mulțimi mișcate este ereditatea actorului, pe care el o primește ca testare naturală a publicului grat; el într-adevăr nu are de-a se rușina de această avere a sa sau să afecteze o indiferință aristocrată în privința acestei posesiuni. Pyrrhus zicea epiroților săi: "Voi sunteți aripele mele", și neci un artist afară de cel dramatic nu are mai mare drept s-o mărturisească asta de auditorii
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Dresda, Berlin și Hannovera, unde-și închipuiesc atâtea despre pronunția și artea d-lor, dac-ar vorbi așa în limbele lor respective, încotro ar trebui să fugă de batjocura și râsul auditorilor? Învățatul, artistul, contele și baronul german nu se rușinează de-a-și vorbi limba maternă așa cum o vorbește servitorul și cocierul său; el ar fi nemîngîi[a]t însă și s-ar roși pîn' peste urechi daca cineva i-ar spune cumcă el vorbește franțuzește ca țăranii din Auvergne și
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
ar putea face orice - ar voi. Absolutismul nu este pururea și pretutindenea o nenorocire. Adeseori el e necesar și mari creațiuni istorice îi se datoresc. Dar... absolutismul sincer, întemeiat ca atare pe dreptul public al poporului, absolutismul care nu se rușinează de sine însuși și care crede că, prin o biurocrație energică, cu învățătură de carte și incoruptibilă, se poate produce mai mult bine decât prin discuțiile adese sterpe ale unor parlamente inculte. Dar a avea un absolutism bazat pe minciuna
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
către Coroană și naționalități să faceți stat maghiar. Statul maghiar putrezește, naționalitățile nu putrezesc. ["[CEL] CARE-ȘI VA MUȘCA MÎNILE... "] 2264 [Cel] care-și va mușca mînile c-a făcut o asemenea lege El va fi cel care se va rușina de-o astfel de lege El va fi; cel care se va simți umilit că a putut mângâia cu sufletul său astfel de speranțe El va fi; cel care-și va recunoaște neputința contra dreptului și contra voinței națiunii El
Opere 13 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295591_a_296920]
-
minciunii, dar simpla posesie a reflexivității ni-l poate aminti implicit pe Ulise, cel care poate enunța adevărul și falsul deoarece are controlul lor voluntar. Opoziția cu al doilea discurs al lui Socrate este și mai evidentă în acest sens: rușinat de ofensa adusă lui Eros, Socrate aduce un elogiul diferitelor tipuri de nebunie, și implicit elogiul iubirii față de cel îndrăgostit: abia nereflexivitatea, pasiunea și abandonul sunt adevăratele atribute ale lui Eros: or, în cel incapabil de stăpânirea de sine și
Filosofia politică a lui Platon [Corola-publishinghouse/Science/1983_a_3308]
-
că țelul său este transcenderea individului psihologic pentru a surprinde „subiectul epistemic” sau ansamblul de reguli normative pe care orice sistem e obligat să îl deprindă. Într-un interviu din anul 1975, Piaget a declarat următoarele: În general - și sunt rușinat să mărturisesc - nu sunt cu adevărat interesat de indivizi, de individ. Sunt interesat de aspectele generale ale dezvoltării inteligenței și ale proceselor de cunoaștere, în timp ce psihanaliza întreprinde în special analiza cazurilor și a problemelor individuale (Bringuier, 1977/1980, p. 86
Manual de creativitate by Robert J. Sternberg [Corola-publishinghouse/Science/2062_a_3387]
-
la indiferența pentru orice morală.” (N Iorga) De unde rezultă că cea mai bună morală e cea individuală, așa cum reușește fiecare să și-o formeze, astfel ca să poată să se comporte, de exemplu, În așa fel Încît să ajungă să se rușineze mai mult de sine, decît de alții. * „Aproape toate viciile te fac sociabil.” (N. Iorga) Probabil, pentru faptul că În defectele altuia, fiecare Își proiectează propriile cusururi sufletești. Unul dintre proverbe este sugestiv, În acest sens: „Cine se aseamănă se
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
intră În compoziția virtuților precum otrăvurile În compoziția leacurilor” (La Rochefoucauld). * „Cei mai mulți se abțin de la ce-i oprit mai mult din rușinea de a păcătui, decît din convingerea morală.” (L.A. Seneca) Dar la fel de adevărată este și următoarea situație: „Ne-am rușina adesea de faptele noastre cele mai frumoase, dacă lumea ar putea vedea toate motivele pentru care le-am săvîrșit” (idem). * „Caracterul oamenilor e Întipărit pe fața lor. Toate pasiunile cauzează trăsături deosebite În fața lor.” (M. Eminescu) Filosoful german Fr. Nietzsche
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
acest lucru să-l moștenească, e un vultur care așteaptă cadavrul”. * „Cel mai strălucit merit este să poți să faci rău și să nu vrei.” (P. Syrus) Însă, pentru a atinge această performanță trebuie să ai capacitatea de a te rușina de tine Însuți (atunci ar dispărea tentația răului). * „Oamenii de caracter sînt conștiința societății căreia Îi aparțin.” (R.W. Emerson) SÎnt chiar mai mult decît niște repere morale: astfel de oameni ne dovedesc că „binele” făcut, la un moment dat
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
N. Iorga) Desigur, este mai grea rușinea care te Împiedică În intenția de a face un lucru rău, decît rușinea care se limitează la simplul regret al aducerii aminte. * „Înre cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
de a face un lucru rău, decît rușinea care se limitează la simplul regret al aducerii aminte. * „Înre cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților este neliniștea
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel Înșelat și cel care Înșală, e ciudat că se rușinează mai mult cel dintîi.” (N. Iorga) De fapt, cel Înșelat este rușinat nu atît de el Însuși, și anume de naivitatea de a se fi lăsat Înșelat, ci este rușinat la gîndul că un semen de-al lui s-a putut preta la acest gest atît de nedemn. * „Caracteristica vinovaților este neliniștea.” (L.A. Seneca) O constatare asemănătoare face Ovidiu: „CÎt e de greu să nu-ți trădezi vina prin Înfățișare
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
cel care a fost salvat e nerecunoscător din fire.” (Menander) Credem totuși că generalizarea este forțată, deși se poate observa că este destul de cuprinzătoare categoria celor care, din orgoliu, nu recunosc binele care li s-a făcut, simțindu-se parcă rușinați că acest bine i-a făcut să fie Îndatorați față de alții. Nu se gîndesc la faptul că făcînd, la rîndul lor, un bine altora, aceștia s-ar simți și ei Îndatorați să-l facă, și În felul acesta nimeni n-
Aforismele din perspectivă psihologică by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2317_a_3642]
-
atrăgea atenția asupra faptului că numai așa vom putea preîntâmpina sau limita situațiile În care alții ar fi nevoiți să ne acorde iertarea.) „Păzește-te, chiar când ești singur, să rostești sau să faci lucruri josnice. Învață-te să te rușinezi mai mult de tine decât de alții.” (Democrit) „Nu te abate niciodată din calea virtuții și a onoarei; este singurul mijloc pentru a fi fericit.” (Buffon) Cine bănuiește e cu mai multe păcate. (Pentru că bănuielile nedovedite ale suspiciosului nu sunt
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
incapacitatea copiilor de a realiza ce Înseamnă să fii părinte: „Un tată poate să hrănească zece fii, dar zece fii nu pot să hrănească un tată”.) „A nu-i iubi pe părinți este răutate; a-i uita sau a te rușina de ei este nebunie.” (Seneca) „Revolta Împotriva tatălui și a mamei este un păcat pentru suflet și o nenorocire pentru familie.” (Platon) Personalitate, atitudinetc "Personalitate, atitudine" Sunt oameni croiți rău și cusuți bine. Hainele elegante pot ascunde, pe moment, nemernicia
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
teama de necunoscut sau de neprevăzut, pentru a Îndrăzni să se comporte ca și cum totul ar depinde numai de el! Μ Cel care se lasă de mai multe ori amăgit sfârșește prin a fi disprețuit de toți. Μ Când nu te rușinezi de tine Însuți În intenția de a face un lucru urât, cum te-ar putea opri oare rușinea de alții? Μ Indulgența și mila sunt răsplata pentru acela care nu știe să Învingă. Μ Când un om nu-i mai
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
neînchipuit asupra tuturor ființelor, ba și asupra elementelor” (cf. Lucian Blaga, Zări și etape, 1990). Μ Sunt nu numai suferințe post factum, ci și suferințe ale anticipării, mult mai importante decât primele, deoarece prin ele omul dovedește că se poate rușina sau Îngrozi de acel lucru necuviincios sau păcătos pe care, din grabă sau din ură, ar putea să-l facă la un moment dat. Cel care-și cultivă aceste suferințe ale anticipării este ferit de a le mai trăi pe
Psihologia omului în proverbe by Tiberiu Rudică, Daniela Costea () [Corola-publishinghouse/Science/2105_a_3430]
-
pună în practică decât într-o măsură atât de redusă, încât devin victime ale modelului amintit. Frustrarea sau chiar freamătul nevrotic sunt de-acum stări de spirit colective. De exemplu, până acum câțiva ani, lumpenproletarii respectau cultura și nu se rușinau de propria ignoranță. Dimpotrivă, erau chiar mândri de propriul model popular de analfabeți, însă în posesia misterului realității. Îi priveau cu un fel de dispreț îndrăzneț pe „copiii lui tata”, pe micii burghezi, de care se disociau chiar și atunci când
Scrieri corsare by Pier Paolo Pasolini () [Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]