41,706 matches
-
Marina Constantinescu În afara rubricilor de teatru permanente din ziare, reviste de cultură și mai știu eu ce, există în România și publicații de specialitate: Teatrul azi, Scena, Semnal teatral, Ultimat și Okean. Circulația lor este lunară sau trimestrială, continuitate clară avînd Scena și Teatrul
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
apariții au puncte comune. În primul rînd, cronicile curente la spectacole din București și din țară, la festivaluri, cărți de teatru, pe urmă, interviurile mai mici sau mai ample. Corespondențele din străinătate sînt mai numeroase în Scena. Tot aici există rubrici permanente pentru muzică și dans, teatru la televiziune, precum și profilul unui artist important, în fiecare număr. Dacă Scena este axată puternic pe actualitate, cealaltă merge pe probleme de istoria teatrului și cercetare. Scena are în fiecare lună un top cu
Vocile specialiștilor by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15891_a_17216]
-
Robert Redford, Michael Douglas și-a rezervat acest rol ingrat pentru a susține un debut pe care-l și produce. Un anume rafinament detașează din plutonul ofertelor verii Jurnalul lui Bridget Jones (2000, distribuit de RO IMAGE), iscat dintr-o rubrică de ziar englezesc, convertită-n roman, Helen Fielding încredințîndu-și scenariul regizoarei Sharon Maguire, care i-a inspirat-o pe confidenta protagonistei. Texana Renee Zellweger - după un stagiu efectiv la o editură din Londra și o intensivă cură de îngrășare - a
Cocktail estival by Irina Coroiu () [Corola-journal/Journalistic/15912_a_17237]
-
bucureștean România. O bibliografie a revistelor România literară a publicat Const. Ciuchindel în anul 1981. se imprima la București la începuturile ei în 32 de pagini iar puțin mai tîrziu s-a restrîns la 24 deși avea o mulțime de rubrici permanente: cronica literară, cronica ideilor, cartea străină, cronica plastică, cronica muzicală, pe margini de cărți, teatrele bucureștene, răsfoind revistele, cronica italiană, cronica măruntă, cronica sportivă, vitrina cu himere, evenimente culturale, reportaje și caricaturi, film, oameni, fapte și întrebări, pagina jocurilor
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
revistei bucureștene oglindește fidel întreaga claviatură a timpului, de la poeții consacrați ca Tudor Arghezi (1880-1967), V. Voiculescu (1884-1963) cu poemul Pe Decindea Dunării în pagina tematică, Poeții în peisajul românesc, Ion Minulescu (1881-1944) cu Romanța celor trei corăbii, încadrată la rubrica Poeții mării, Lucian Blaga (1895-1961), Amurg de toamnă în ciclul Poeții și toamna, G. Bacovia (1881-1968) cu Plumb de iarnă și Amurg de iarnă, amîndouă publicate în numărul de Crăciun (1939) al revistei și, în continuare Ion Pillat (1891-1943) cu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
al cărui nume a devenit mai tîrziu Poeții tineri, atunci și colaboratori ai Jurnalului literar, dar și la alte reviste ale vremii. România literară a sprijinit tinerele talente, după cum făcuse și Universul literar între anii 1938-1939 și, mai tîrziu, prin rubrica lui Ștefan Baciu, Cîntece noi, cu mențiunea că aceasta oferea și o succintă prezentare. Alți colaboratori cu poezie: Ion Ronda, Dimitrie Scheianu, Ion Aurel Manolescu, Liuben Dumitru; unii dintre aceștia făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis. Și proza literară s-
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
intim, Charles Morgan (1894-1958) fragmente din romanul Furtuna (1932). Problemele de critică literară și ideologie au fost viu cultivate de către revista condusă de Cezar Petrescu. Principalul cronicar literar al revistei România literară a fost Octav Suluțiu (1909-1949), mai înainte deținătorul rubricii Scriitori și cărți în revista Familia din Oradea, unde avea un larg spațiu la dispoziție în care-și putea manifesta considerațiile lui critice. În coloanele României literare a semnat cronici despre proza literară a lui Pavel Dan (1907-1937) din volumul
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
a altor detractori, simpatiza cu ideologia literară a lui Oct. Goga (1881-1938). Un alt colaborator constant a fost Dan Petrașincu semnînd articole de o stringentă actualitate literară. Se bucură de primirea lui Liviu Rebreanu (1885-1944) la Academia Română; avea și o rubrică personală intitulată, Oameni, fapte și întrebări, care pe parcursul apariției revistei a devenit deosebit de polemică mai ales împotriva acelora care respingeau ideile critice ale lui Titu Maiorescu (1840-1917), polemizînd și cu atitudinea lui Const. Noica (1909-1987). Dan Petrașincu se preocupa și
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
realitate era Iașul, Ion Sofia Manolescu (1901-1993) publicase cinci poeme în România literară, apoi, la fel, Aurel Marin și Const. Pârlea (1917-1985). În general acești poeți satisfăceau amîndouă redacțiile. Pe de altă parte G. Călinescu îi publica pe unii la rubrica Primii pași, cum a fost cazul cu Petru Sfetca (1919-1987) iar în România literară era inserat într-un grupaj intitulat Primăvara literară în Banat. Acești tineri băteau atunci la porțile poeziei, care uneori li se deschideau cu multă ușurință. G.
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
Lui Const. Pârlea i se răspunde la Poșta redacției: "Dar toți adonicii (cei de la revista Adonis) sînt rugați să dea și colaborarea ideologică". Polemica dintre cele două reviste s-a purtat constant, pe întreg anul 1939, mai cu seamă în cadrul rubricii Prostologhicon din Jurnalul literar, redactată de chiar G. Călinescu. Nu de puține ori s-a ironizat colaborarea lui Vlaicu Bârna (1913-1999) la România literară și, de asemenea, nu a fost scutit nici Perpessicius, care a fost tras la răspundere pentru că
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
perspectivă critică. Dacă în paginile Universului literar asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
asemenea preocupări erau atunci întîmplătoare, în revista condusă de către Cezar Petrescu s-a acordat o importanță maximă periodicelor literare. Ele au fost sistematic recenzate, sub semnătură, ceea ce pretindea răspunderea afirmațiilor. Între prezentatorii acestei rubrici reamintim pe Septimiu Bucur, practic titularul rubricii, apoi pe Vlaicu Bârna, George Demetru-Pan (1911-1972) și Dan Petrașincu. Cei mai înainte amintiți s-au ocupat fiecare de revistele apropiate, de disponibilitățile critice personale. Astfel Septimiu Bucur debutant în Gândirea din anul 1935 a luat în cercetare revistele cu
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
s-a întîmplat cu seriile mai vechi ale revistei din vremea conducerii lui Perpessicius sau Camil Petrescu. Afirmația nu poate fi tăgăduită, dar se impune a lua în considerație și anii 1940-1945 ai Universului literar care, cel puțin, prin mijlocirea rubricii Cîntece noi a lui Ștefan Baciu (1918-1993) a adus un însemnat reviriment în sprijinirea tinerelor talente. Poșta redacției prezentată în sumarul revistei România literară a avut un rol însemnat pentru statornicia publicației. Chiar în articolul-program, Cuvinte pentru încă un drum
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
din Tg. Mureș, Traian Mihăilescu, decedat în 1981, făceau parte din gruparea bucureșteană Adonis și mulți alții. Revista lui Cezar Petrescu a apărut între 2 aprilie 1939 și 12 mai 1940. Dat fiindcă această publicație periodică avea o sumedenie de rubrici, mai mult sau mai puțin literare, în coloanele ei au apărut și alte rubrici de cultură, artă plastică, muzică, teatru, cinema, coregrafie, arhitectură, modă, sport, umor, pagina jocurilor. Prin toate aceste rubrici revista România literară redactată de către Cezar Petrescu a
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
și mulți alții. Revista lui Cezar Petrescu a apărut între 2 aprilie 1939 și 12 mai 1940. Dat fiindcă această publicație periodică avea o sumedenie de rubrici, mai mult sau mai puțin literare, în coloanele ei au apărut și alte rubrici de cultură, artă plastică, muzică, teatru, cinema, coregrafie, arhitectură, modă, sport, umor, pagina jocurilor. Prin toate aceste rubrici revista România literară redactată de către Cezar Petrescu a îndeplinit și funcția unui magazin cultural, o publicație pentru publicul larg, fiecare dintre cititori
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
fiindcă această publicație periodică avea o sumedenie de rubrici, mai mult sau mai puțin literare, în coloanele ei au apărut și alte rubrici de cultură, artă plastică, muzică, teatru, cinema, coregrafie, arhitectură, modă, sport, umor, pagina jocurilor. Prin toate aceste rubrici revista România literară redactată de către Cezar Petrescu a îndeplinit și funcția unui magazin cultural, o publicație pentru publicul larg, fiecare dintre cititori găsind cîte ceva în paginile ei. O revistă de tip magazin, care avea pe atunci o destul de mare
Revista România literară by Nae Antonescu () [Corola-journal/Journalistic/15904_a_17229]
-
în înțelesul germanului weltkultur), iar Vladimir Tismăneanu de la Universitatea din Maryland, College Park, e deja o figură familiară cititorului român, mulțumită cărților sale (Arheologia terorii, Fantoma lui Gheorghiu-Dej, ș.a.), conferințelor de la New Europe College și Institutul de Studii Liberale și rubricii Sociologia comunismului din Revista 22. Deși discuțiile s-au purtat în jurul unor subiecte distincte - toate, totuși, în legătură cu Europa Centrală și fiecare carte în sine se dovedește a fi o lectură interesantă, a le citi ca pe un întreg e un
Visând la Europa Centrală by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/15932_a_17257]
-
însuși al studiilor și articolelor ce apar în paginile ei". Nu avea să prevadă atunci că i se vor asocia cerchiștii cu preocupările lor de estetică a literaturii și de filosofie a fenomenului cultural, în genere. Plasați mai ales la rubricile de recenzii și note, cu eseuri foarte bine articulate pe o idee, ei împrumută acestor rubrici un nerv spiritual care interesează lectura, adesea mai mult decât articolele din capul revistei. Urmele programului în care se încăpățânau să rămână se descopăr
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
i se vor asocia cerchiștii cu preocupările lor de estetică a literaturii și de filosofie a fenomenului cultural, în genere. Plasați mai ales la rubricile de recenzii și note, cu eseuri foarte bine articulate pe o idee, ei împrumută acestor rubrici un nerv spiritual care interesează lectura, adesea mai mult decât articolele din capul revistei. Urmele programului în care se încăpățânau să rămână se descopăr, înainte de toate, cum ne așteptam, în ceea ce scriau Negoițescu și Stanca. Pe cât de agresiv, tot pe
Blaga și cerchiștii by Elvira Sorohan () [Corola-journal/Journalistic/15938_a_17263]
-
și colaboratorii, prezentați în manieră occidentală, sînt tineri studenți, asistenți și lectori de la facultățile de filosofie, științe politice, jurnalistică, psihologie și litere. Fiecare număr are o temă: politică și cultură, jocurile, școala, erosul, a fi și a avea. Nu lipsesc rubrici de actualitate (politică), foarte spirituale. În general revista probează mult spirit, e tinerească, fără a fi superficială, are umor și se citește pe nerăsuflate. Sperăm s-o revedem la toamnă, fiindcă, bănuim că vara ea și-a luat concediu. În
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15957_a_17282]
-
Luminița Marcu Dacă n-ai mai citit nici o carte de Radu Cosașu și dacă nu-l cunoști decît din simpatica lui rubrică din Dilema, atunci cartea aceasta, Autodenunțuri și precizări, îți va plăcea într-un fel inocent. Pentru toată sinceritatea profund umană pe care o conține, pentru că te poți identifica de atîtea ori și atît de firesc cu un autor care nu
Precizări etice și estetice by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15963_a_17288]
-
Constantin Țoiu În aprilie 1996, notam în articolul Opera magna, apărut la aceeași rubrică, ideea că toți cei ce-l contestă pe romancierul Petru Dumitriu o fac din motive subiective, tendențioase și că, îndeobște, adevărul vieții se află întotdeauna mai presus de lucrurile invocate, de accidentele personale, forța ficțiunii întrecând prin dreptul ei sacru
De partea lui Petru Dumitriu by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15987_a_17312]
-
România ultimelor decenii. Dispariția prematură a ziaristului cu o indiscutabilă vocație - și a criticului de artă nuanțat și temperamental în aceeași măsură - lasă peisajul nostru cultural de astăzi fără una dintre vocile sale cele mai autentice și mai seducătoare. Iar rubrica sa permanentă, indiferent unde ar fi fost ea de-a lungul timpului ' de la Contemporanul și pînă la Ziarul de duminică ' din spațiul căreia se lansau și atitudinile afirmative, și vituperările, și chiar flagrantele nedreptăți ' va consemna cel mai convingător dimensiunile
Tăcerea lui CRC by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15612_a_16937]
-
unic protagonist era Tompa. A spus tot textul, cap-coadă, nuanțînd rostirea replicilor fiecărui personaj și inducîndu-mi perspectiva lui asupra piesei. Am tăcut și m-am bucurat de privilegiul de a vedea această unică reprezentație. Prin ochelarii lui Mrozek (chiar titlul rubricii sale ținute săptămînal în Przekrój între 1953 și 1968), lumea se vede ca o caricatură. Cu bunele și cu relele, cu erorile și stupizeniile, ridicolă și absurdă, bîntuită de sublim și derizoriu, reprezentînd ironic sau satiric în desen prin acele
Nunta lui Artur cu Ala by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15594_a_16919]
-
desigur, una monumentală. Ea dovedește mai curînd obsesia podoabelor stilistice ieftine, de care beneficiază din plin știrile interne, dar nu sînt totdeauna scutite nici cele externe. I se asociază de altfel mania rimei, despre care am mai scris în această rubrică, dar care pare să rămînă o tentație mereu vie a scrisului jurnalistic autohton, uneori amuzantă, adesea iritantă. Culeg din aceleași pagini externe cîteva distihuri pe teme similare: "Atentat ratat cu terorist împușcat" (EZ 2885, 2001, 11); "Bin Laden proclamă: "Islamul
Salba de rime by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15628_a_16953]