3,312 matches
-
Articolele Autorului vreau drumul înapoi să-l bat și să revin pe-o cărăruie, dar nu mai știu în care sat eu m-am născut și mama nu e în stare să mă nască iar și tata-i obosit de rugă; crapată-i palma de zidar și plânge în genunchi de slugă... vreau drumul înapoi să-l cat, dar ochiul tot mă rătăcește; de voi ajunge și-o să bat, la poarta care ruginește, voi fi bătrân, poate, și eu; iar în chilerul
VREAU DRUMUL ÎNAPOI SĂ-L BAT... de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350436_a_351765]
-
reclamând un drept consfințit de voievozii ce veghează din umbra mănăstirilor ctitorite de ei pe vremea când apărau valorile creștinătății, având drept prieten “râul și ramul”din spațiul românesc. Invectiva adresată de poetă nu este simplă retorică, ci o emoționantă rugă, menită a izbăvi țara de o istorie nedreaptă: “Mă rog de tine, Doamne, Țepes, Măriei Tale Îi e îngăduit mișeii de-a stârpi Și toată românimea-ntr-un glas ți-o mulțumi Covor de mare slavă să-ți cadă la
POETA DIN BASARABIA de MARIA STOICA în ediţia nr. 59 din 28 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349055_a_350384]
-
pentru cel ce, printr-un talent nemăsurat descoperă căldura inimii, și prin sensibilitatea cântecelor și a versurilor sale, aduce lumii substanță și împlinire, ritm și simțiri unice. De asemenea, concertul în sine va fi o lacrimă cu cântece speciale, o rugă adresată dragostei și existențelor pline de cadențe neprețuite”. Trei cântece, cuprinse în noul album al lui Fuego țes dragostea nepereche în frumusețe, din mătasea poeziilor Elenei Rodica Lupu. Sunt poezii anume făcute pentru acest glas, anume versificate pentru timbralitatea cântărețului
FUEGO, LACRIMĂ DE CÂNTEC de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 811 din 21 martie 2013 [Corola-blog/BlogPost/349051_a_350380]
-
Orizont > Atitudini > SUFERINȚA - SENSUL REZISTENȚEI - IMN MUCENICILOR NEAMULUI Autor: Gheorghe Constantin Nistoroiu Publicat în: Ediția nr. 69 din 10 martie 2011 Toate Articolele Autorului (Fragment din FILOCALIA SUFERINTEI ȘI A JERTFEI) Suferința arde în răbdare, luminează în bucurie, cântă în rugă, slăvește în har, mulțumește în durere, biruiește în Cruce și se înalță în Jertfă. Suferința înțeleasă ca virtute este consubstanțială cu omul creștin, care crede cu toată ființa în Creatorul său, care are nădejde în Iubitorul de oameni- Iisus Hristos
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
poftelor, pervertind sufletul. Celelalte patru cauze ale suferinței deși ating starea interioară a sufletului, nu fac altceva decât să-l purifice în lumina și focul credinței, nădejdii și al dragostei, fiindcă suferința arde în răbdare, luminează în bucurie, cântă în rugă, slăvește în har, mulțumește în durere, biruiește în Cruce și se înalță în Jertfă. Durerea poate avea consecințe groaznice, dacă nu se intervine duhovnicește prin sfintele taine. „Suferința și durerea în viața noastră sunt necesare, pentru că sunt participare la Patima
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
a revărsat în inimile noastre prin Duhul Sfânt, Cel dăruit nouă” (Romani 5, 3-5). Așadar, Suferința este izvorul tuturor virtuților creștine. Toată durerea și chinul se îndreaptă prin pocăință (asumarea responsabilității faptelor și iertarea cerută lui Dumnezeu). Pocăința împlinită prin rugă și post, devine astfel suferință, care prin răbdare și har se transformă în biruința Crucii. Răul, suferința, durerea sunt îngăduite de Dumnezeu ca mijloace de îndreptare față de păcatele noastre, cunoscând că totul este prin Pronia Sa, spre folosul nostru. Suferința
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
vioriu al Doinei, se prinde ca o lacrimă de foc în Numele de slavă al Domnului. Credința lui e amiază de duh brodată cu fir de ninsoare, ce se-nalță ecou într-o plămadă de îngeri, ca mărturie a veșniciei noastre. Ruga lui e primenită-n cununa de psalmi, cununată cu limpezirea heruvimă, ce mistuie spița proorocească a lui Zamolxe întru dăinuirea divină. Curajul lui răsunet de Înviere, revărsat în smaradul de strune zglobii, desface corola îmbobocită a gândurilor albe, în fulgerele
IMN MUCENICILOR NEAMULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 69 din 10 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349064_a_350393]
-
cea târzie...! Tu știi că-ți sunt pământ și îmi ești apă.., Că setea doar cu greu mi-o potolești, Că spinul trandafirul înțeapă... Și plâng apoi cu lacrimi îngerești...! Tu le știi toate...și le dai lumină, Și-n rugi cu nard le învelești... Pui inima să cânte în surdină, Tropar la praznice împărătești. foto internet Camelia Cristea Referință Bibliografică: Tu știi / Camelia Cristea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1281, Anul IV, 04 iulie 2014. Drepturi de Autor: Copyright
TU ŞTII de CAMELIA CRISTEA în ediţia nr. 1281 din 04 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349164_a_350493]
-
om”. Materialul prezentat de actrița Doina Ghițescu a cuprins o seamă de date referitoare la activitatea literară a poetului Adrian Păunescu, iar poeziile citite au stat mărturie că românul știe, prin vers, să-și spună iubirea de țară, de semeni, ruga către Dumnezeu și iubirea de Dumnezeu, dorințele, și, uneori, să-și strige nedreptatea, încercând, tot prin vers, să-i demaște sau să-i înlăture pe cei ce fac nelegiuiri. Printre cei ce l-au omagiat pe Adrian Păunescu, dedicându-i
POETUL, DE IOANA STUPARU de IOANA STUPARU în ediţia nr. 1287 din 10 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349200_a_350529]
-
-o lume ce apune”. Mai mult decât atât. Numele lor trebuie trecut cu litere de aur în Cartea Sfântă a Țării. Iar noi trebuie să le cerem iertare pentru nevrednicia de a le fi urmași: „De-asta când 'nălțăm o rugă la uitatele morminte / Și aprindem pentru dânșii muc de sfântă lumânare, / Să le cerem iertăciune în smeritele cuvinte / Pentru viața dată vamă, pe cel câmp numit onoare”. Aceeași idee este subliniată în poemul „Cartea de istorii”: „Nevrednici suntem astăzi de
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
prin vitralii lumina de afară, / Și-n sfânta catedrală, vecernia de seară / Adună din istorii și veacuri ce-s trecute, / Mărețe umbre sacre, nălțate în virtute. // Venite-s să se-nchine la sfintele altare / Și glasul să-și unească în rugi de înălțare, / Ca Tatăl, cel din ceruri, dorința lor s-asculte / Să-i scoată din uitare spre veacurile multe. // Că ăst popor trudalnic de Gheorghe și de Ioane / Mai au de ei nevoie să-i știe de icoane, / Să ia
MIRCEA DORIN ISTRATE (RECENZIE DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 309 din 05 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348511_a_349840]
-
nobil, ele se adresează omenirii în general și rareori individului, în particular. Putem exemplifica dorința unui dictator de a porni razboaie cu alte țări pentru a forma un nou imperiu. Sau putem exemplifica dorința unui călugăr de a aduce prin rugă, pace, întregii omeniri. Un om poate avea dorința de a fi util societății prin munca sa ori prin acordarea ajutorului necondiționat celor nevoiași. Însă, de fiecare dată, trebuie să analizăm foarte bine lucrurile, dacă dorința noastră va duce la ceva
AI GRIJĂ CE-ŢI DOREŞTI, SĂ NU GREŞEŞTI! de PAUL GHEORGHIU în ediţia nr. 1218 din 02 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/348698_a_350027]
-
De deznădejdi și ura"gaseste "Salvare" mergând pe calea " Spre lumină", iar când se coc cireșele , retrăiește bucuriile copilăriei, "Alerg desculța prin iarbă" și "Am tinerețe în suflet". În "Singurătate" când durerile fizice și sufletești se intensifică, poeta rostește o "Ruga de noapte", în dialogul cu divinitatea cerând doar " Un colț de Răi", iar când viața devine o lungă "Suferință", ea invocă din nou Creatorul suprem " Drumul e lung, / crucea e mare ,/ mai am puțin și ajung la liman./ Deschide-mi
AURITA CALE de RODICA ELENA LUPU în ediţia nr. 1270 din 23 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349297_a_350626]
-
râvnind la fericire, Suflet pereche, omul minunat. Plin de speranță și de dor de bine, Zbătându-se-n tăcere, solitar, De ce nu vii ca să pășești cu mine, Pe un meleag curat și plin de har. Te-aștept și sper că rugile-mi fierbinți, Rodi-vor muguri noi de fericire, Cu lacrimi calde, pline de dorinți, Mereu te voi scălda doar în iubire. Andrada era complet pierdută de emoție. O romantică incurabilă, dacă doreai să o cucerești nu trebuia decât să-i
ROMAN de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349335_a_350664]
-
mine,îl plimb iar din altare/ Ies tot la fel de singur și urc în vârf de creste/ S-azvâl spre veșnicie aceeași întrebare/ De ce nu pot pătrunde nebănuiri celeste?(Singurătate) Și cum altfel s-ar putea atinge acele „nebănuiri celeste”... decât prin rugă îndelungată... ajungându-se astfel la un grad de purificare, și doar atunci simți cum „Te umpli /de lumină”, un sentiment cu adevărat divin, armonios. Te vei ruga în șoaptă în ceas de înserare/ În locuri liniștite,învăluit în clipe/ Când
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
cu adevărat divin, armonios. Te vei ruga în șoaptă în ceas de înserare/ În locuri liniștite,învăluit în clipe/ Când timpul doarme-n voie cuprins de resemnare/ Între ceasloave vechi,rămase necitite ( Singurătate) Te întrebi...cum să tulburi momentul de rugă, de pioasă “resemnare”? . Ar fi o impietate să destrami pânza subțire de liniște așternută peste sufletul ostenit. Metafora încărcată de semnificații profunde conferă versurilor valoare estetică, taina și ceremonialul punându-și amprenta asupra trăirilor. Poezia este asemenea unui izvor neastâmpărat
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
care Le-a creat pe toate, sperând că: “Dezbrăcat /De zilica vină / De-a fi om / În purificare te umpli /de lumină...”( Sfințenie), astfel va putea așterne pe hârtie versuri memorabile, într-o clipă de “sfințenie”. În seara ta de rugă te voi chema la mine/ În labirintul vieții de tâlcuiri săracă/ Să vezi cum cară sfântul prăpăstiile-n lume/Să vezi profetul beat în șanțul plin cu apă...( Singurătate). Întregul limbaj poartă neliniștile gnoseologice și axiologice ale omului sfâșiat de
„SĂ-MI FIE PÂINEA, CA ŞI TRUPUL, /ACEEAŞI ZILNICĂ POVARĂ,” ... AXIS MUNDI , AUTOR ALENSIS DE NOBILIS. CRONICA ( VALENTINA BECART) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349341_a_350670]
-
a fost inspirația pentru romanul “Paișpe”, publicat în foileton în Jurnalul Național. A protestat, în stilul său, de mai multe ori în ultimii ani în legătură cu întârzierile de salarii la Jurnalul Național. Anul trecut, a scris un protest în versuri intitulat „Ruga reporterașilor cuminți”, pe care a publicat-o pe blogul său. Unii spun că n-a prea fost iubit de colegii săi, unde o anume Luminița Tucă, semnatara comunicatelor de presă și stăpâna vieții sfinților, cumnata mult mai cunoscutului Marius Tucă
POVEŞTILE LUI VIOREL ILIŞOI ŞI ALE PRESEI DE PROVINCIE ROMÂNEŞTI de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1404 din 04 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349811_a_351140]
-
și Veniamin și Manase. 3. Deșteaptă puterea Ta și vino să ne mîntuiești pe noi. 4. Dumnezeule, întoarce-ne pe noi și arată fața Ta, și ne vom mîntui! 5. Doamne, Dumnezeul puterilor, pî- nă cînd Te vei mînia pe ruga robilor Tăi? 6. Ne vei hrăni pe noi cu pîine de lacrimi și ne vei adăpa cu lacrimi, pes- te măsură? 7. Pusu-ne-ai în ceartă cu vecinii noștri și vrăjmașii noștri ne-au batjo- corit pe noi. 8. Doamne, Dumnezeul
EUGEN DORCESCU, METAFORA ÎN PSALMUL 79 (80) de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1259 din 12 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349798_a_351127]
-
nici el când nu-i convenea să fie deranjat din joacă. Obosind de atâta strigat, porni pe drumul mare, într-o direcție oarecare, la nimereală. Undeva tot trebuia să ajungă! Ar fi sperat să găsească o biserică, să se poată ruga Tatălui ceresc de iertare așa cum se cuvenea, dar în fața lui erau doar câmpuri înghețate, un drum alunecos și chiar, la un moment dat, începu să ningă des, ascunzând privirilor orice urmă de drum. Cât să fi mers așa, nu mai
POVESTEA UNUI ÎNGERAŞ de MIHAELA ALEXANDRA RAŞCU în ediţia nr. 1389 din 20 octombrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349838_a_351167]
-
poetică de esență filosofică și religioasă, cu o încărcătură specială de iubire, tandrețe și smerenie închinată Divinității, totodată o geneză inedită a simbolurilor creației spirituale divine, chiar o invocare a binecuvântării. Deși structurat pe categorii de idei, poemul, o continuă rugă, este unitar și coerent prin înlănțuirea firească a simbolurilor spiritual-divine care-l compun, a relațiilor dintre acestea, totul trecut printr-o gândire personală despre viață și univers. Ca într-o simfonie a naturalității poetice, poemul începe direct, mărturisind credința în
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
-n tăria de-a fi/Ca la început/În lume”, a toate născute din vrerea și puterea sa - ”Lumea toată/E biserica Ta./ Sufletul dănțuiește/ În cele create/De Tine”, se repetă obsesiv, ca într-o litanie, ca o pioasă rugă înălțată și cuvânt de mulțumire adresat Divinității - ”ziditorul/Copacului” care ne-a creat și a creat spiritul însuflețitor al materiei. Copertele întâi și a patra sunt illustrate cu reproduceri după tablourile poetei. La o privire atentă vom descoperi concordanța dintre
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
chipul și asemănarea creatorului. Poeta se înalță deasupra suferinței și bucuriei omenești, deasupra trăirii materiale ce-a fost și care va să fie, cu toate valențele puterii sale de înțelegere, aducând un omagiu, un cuvânt de mulțumire, mărturisitor dar și rugă de suflet, sinceră, adevărată, confirmând condiția superioară a intelectualului din toate timpurile, indiferent de ”vremuri”, care nu-și vede locul în afara credinței creștine, urmând tradiția de nestrămutat a neamului său. --------------------------------------- Eliza ROHA București 18 martie 2016 Referință Bibliografică: Eliza ROHA
VICTORIŢA DUŢU ŞI FILOZOFIA CREDINŢEI de ELIZA ROHA în ediţia nr. 1924 din 07 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349887_a_351216]
-
ajuns să mă ascund în atâtea cuvinte să mă arăt prin ele ca un ciob de durere pus la un foc prea tare caut poemul în care nu ai reușit să ajungi pân’ aici în care silabele și lacrimile și rugile au făcut o furtună și o apă mare și un foc și te-au oprit și deși n-ai crezut niciodată în zidul acela mă zidisem eu. Referință Bibliografică: Poemul în care ai dispărut / Alexandru Mărchidan : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593
POEMUL ÎN CARE AI DISPĂRUT de ALEXANDRU MĂRCHIDAN în ediţia nr. 1481 din 20 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/349906_a_351235]
-
2016 Toate Articolele Autorului Verbul de veghe al cărților vede în Poet o carte - deschisă -, din filele căreia se-nvață zborul, gândul și dorul. În cifra șapte, însă, vede risipa și rostul, pasul concret, infernul deschis de prezent, singurătate și rugi disperate puse pe rafturi și spații intacte între cărțile devorate de Poet. Pentru Poet cărțile-s răsăriri și apusuri de soare, mișcări de planete, galactici și magme, gând așchiat din rotunde epoci, fierul pătruns în adâncuri de scoici - scânteie venită
PENTRU NICHITA STĂNESCU DE MARIA HADÂRCĂ-CHIȘINĂU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349927_a_351256]