1,753 matches
-
face! Nu vă asigur decât de un singur lucru: de buna mea cre dință. Una care vrea să scrie săptămânal aici aproape exclusiv de bine, pescuind din apele tulburi ale prezentului firescul, frăgezimea, altruismul, seninătatea, pilduitorul. Nu mizantropia, devianța, alterarea, rugina spirituală și cangrena etică. Mi se întâmplă, ca zilele trecute, să fiu încântat de prezența lui Liviu Ciulei la emisiunea lui Patapievici, sau de prezența Sânzianei Pop la „Profe sioniștii“ Eugeniei Vodă? Voi scrie aici. Mă convinge o carte, mă
Ce mi se-ntâmplă: jurnal pieziş by Dan C. Mihăilescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/580_a_1318]
-
cam enervat. Pe deasupra, vroiam să-mi continui "cercetările". Romanticul din mine încă spera că, măcar, "ceva" trebuie să deosebească Salamina de alte insule. Am găsit doar un cimitir de bărci și nave ieșite din uz! Cablurile și ancorele roase de rugină, acoperite de scoici și de alge, evocau numai biruințele mării. E tot ce mai poți afla la Salamina unde Eschil a fost soldat, iar Sofocle a dansat, lângă focuri, în seara victoriei. Darius venise, cu zece ani înainte, însoțit de
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
Radu Mihnea. Numai că aceste mănăstiri nu au fost nici primele și nici ultimele care au trecut prin mâini haine...Să încercăm să mai facem un pas înainte, dragule. Uite aici o anaforă întocmită de Ștefan Pilat vornic și Vasilie Rugină diac la 19 decembrie 1701 (7210), în urma alegerii hotarului locului dăruit de Constantin Duca voievod mănăstirii Copou.” O citesc cu mare interes, pentru că îmi place modul de adresare al slujitorilor domnești către vodă: „Milostive și luminate doamne, să fii măriia
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
mării tali, am mărsu de am hotărât o bucată de loc din hotarul târgului Iașilor ce te-ai milostivit măriia ta de ai dat svintei mănăstiri Copoului...” Nu este mai prejos nici încheierea: „Robul mării dumitali, Ștefan Pilat vornic. Vasilie Rugină diacul, robul mării tali, m-am tâmplat la hotărât.” Când am terminat de citit, bătrânul, care m-a urmărit cu zâmbetul ascuns în coada ochilor, m-a întrebat: „Ai băgat de seamă că această bucată de loc domnesc din hotarul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
unele cântau ca o ghitară când le zdrobea, altele putrede ca un covor de Smirna și toate vopsite la fel cu rochiile femeilor, care nu mai vroiau să poarte decât culori de aur textil, proaspăt ori vechi, și culori de rugină. IX Când doamna Vera, de după brise-bise, pândise câteva zile în șir la toate orele și mereu zadarnic venirea lui Lică, trecuse prin numeroase faze ale curiozității și decepției. 203 "N-a venit azi! . . . Nici azi n-a venit! . . . Ce-o
Concert din muzică de Bach by Hortensia Papadat-Bengescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295607_a_296936]
-
în scara E și să urc la etajul cinci, m-am îndreptat, cu Jean, spre blocul vecin, un bloc vechi și îngăl benit, plin de pete de licheni. Ne-am suit pe o scară de incendiu, aproape de tot mâncată de rugină, până la etajul trei. „Aici e“, mi-a spus Jean, și ne-am așezat amân doi, cu picioarele atârnând, pe pervazul unei ferestre acoperite cu obloane din scânduri putrede, buretoase. O singură aripă a oblonului se putea deschide ca să pătrunzi în
De ce iubim femeile by Mircea Cărtărescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/589_a_971]
-
la altul al țării, pînă În clipa de fața, cînd trăsăturile sale ajunseseră să capete o duritate epică, În care se citea istoria cerului pustiu și a distanțelor cumplite, a roților În mișcare și a șinelor strălucitoare, a oțelului, a ruginii și a Încăierărilor sîngeroase, a pămîntului sălbatic și aspru. Bărbatul zăcea pe spate, nemișcat și dur ca o stîncă, cu ochii Închiși, cu trăsăturile Înțepenite În Încremenirea de nepătruns a morții. Încă trăia, dar Într-o parte avea tîmpla zdrobită
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
seninătate și indiferență În jur, ducînd un geamantan de carton cu o cămașă, două gulere și o cravată. Și, totuși, În Înfățișarea lor se deslușește legenda marilor distanțe - un fel de singurătate atomică. Fiecare din ei este un grăunte de rugină umană ce se mișcă sub ochii cerului trist, plecat asupra lui, fiecare se rostogolește fără odihnă, pe Întinsul uriaș și sălbatic al pămîntului - o fărîmă de cenușiu murdar și de cafeniu mizer, agățată de barele de frînare ale unui marfar
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
mizer, agățată de barele de frînare ale unui marfar Încărcat. Este acel tăciune uman aruncat prin spațiu, gol, fără nume, fără rădăcini, iar tot ceea ce a fost cîndva particular și individual În voința lui este vărsat În golul uriaș de rugină și fier și gunoi, În spațiul singuratic, de nestrăbătut, În care trăiește, de unde este adesea asaltat cu proiectile. Iar acest atom Își găsește probabil sfîrșitul, În cele din urmă, Într-un colț, neștiut de pe fața sălbatică a continentului, strivit, o
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2258_a_3583]
-
Dar înăuntru e loc pentru douăzeci sau treizeci de oameni! Ce fel de animale l-ar fi putut trage? Capul cuiului ăluia e mai mare decît capul meu. Poate c-ai intrat la apă. — Și-i antic - uită-te la rugină! Și cu toate astea se află pe un drum modern. Va trebui să mergem împrejurul lui. Sări între car și roata desprinsă, și genunchii i se afundară în nisip. Rima ateriză alături, își lăsă rucsacul să cadă și se prăbuși
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
membrii formației Lugworm Casanova stăteau și fumau întinși în saci de dormit. — închide-o, dom’le, că nu ne trece apa sub limbă. — Scuze, spuse Lanark, apoi închise ușa și traversă spre scară. Treptele ei erau reci și aspre de la rugină, și tremurau la fiecare pas. Cînd umbrele de sus îl ascunseră de privirile celor de jos, urcă mai încet, fără să-și ridice piciorul pînă cînd ambele mîini nu prindeau bine o treaptă, fără să ridice mîna pînă cînd ambele
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2040_a_3365]
-
După strălucirea soarelui de afară, nu desluși aproape nimic în semiobscuritatea odăii. O tăcere adâncă și neagră îi țiuia în urechi. Spre dreapta însă ghici, vag, forma lavoarului de tablă. știa că e vopsit cu verde, că are pete de rugină... Apoi zări ligheanul alb și scaunul încărcat cu niște boarfe cărora nu le dădu nici o atenție. Curând, umbra încăperii se limpezi. Ochii i se obișnuiseră cu palida lumină care izbutea să răzbată prin foile de ziar lipite peste geam. Atunci
Zenobia by Gellu Naum () [Corola-publishinghouse/Imaginative/614_a_1257]
-
noduri peste care călcau, în bazar, dimineața, credincioși și umale, pândari ai virtuților din Mohamadan, ucenici și bătrâne cu treabă. Beau ceai cu azerii, de îndată ce se încheia rugăciunea, și știau să numească felurile de țesătură: cu ițe nomade - purpurii ca rugina -, cu fire luxoase, Bidjar ori gilimuri aspre, din păr de cămilă. Când voiau să prețăluiască un covor fără preț, îl chemau pe Omar să-l calce. Avea tălpile lungi și scobite ca niște luntre ce călătoreau fără vâsle. Păstra sub
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
cu bani fuga de lângă fiu- său, dar n-o rezolvase cu morții lui, cu Allah, cu Ghazal, cu frica de frig și cu ceea ce căpătase după încercarea de a găsi o țară mai bună. Când trecu de castanii păliți de rugină și de tufele de hortensii dintre morminte și ieși în stradă, un banner uriaș cu o trupă rock și un altul, cu Lady Gaga, îi captară privirea pe fațada hotelului Marriott. Cu o toamnă în urmă, în același loc, fusese
Omar cel orb by Daniela Zeca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/607_a_1328]
-
Pintre negrele zăbrele Abia soarele străbate Între tinzi întunecate; 107 {EminescuOpVI 108} În pereți de piatră goală Au înfipt făclii de smoală, Fumegând cu flacări roșii Luminează - ntunecoșii Stâlpi de piatră grei și suri Unde - atârnă armături, Arătând a lor rugină Sub făclia de reșină, Paveze, mănuși leite, Casce mândre, poleite Și pieptare, obrazare Și arcuri de vânătoare. Iar în fundul salei drepte Se-nnalță pe șapte trepte Tronul Domnului creștin, Coperit de-un baldachin; Iară-n jețul auriu Șade Dragoș brumăriu, Barba
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
Și pe negrul că-l gătisă Și la dânsul că-l aduse. Iar Doncilă bolnavul, Vrednicul și viteazul, De perini se rezima Și pe negru-ncăleca Și afară că eșea, Mâna -n streșină punea Și sulița c-o scotea, De rugină c-o ștergea, Că ea tare ruginise De când el se bolnăvise. Buzduganul că-și luase Și de-acolo purcesese, Negrul lui tot buiestrînd Și Doncilă tot gemând Și din buzdugan svîrlind, Tot din palmă sprijinind. Pe uliță că mergea Și
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
am trecut Ca să-mi plătească tribut. România mi-au plătit Pe cât mie - au trebuit, Și cu ea m-am răfuit, I-au rămas dosarele, Temnița și fiarăle, Să le aibă de la mine Că eu le-am purtat prea bine, De rugină că le-am șters Și n-am fost pretențios. Ia mâncați, mâncați și beți Voi copii, băeți, Ș-apoi să încălicați Și pe mine mă urmați. Iată merg și eu cu voi, Pe la cânii de ciocoi, Că au obicei din
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
prin luna iunie 1954, când încep cercetările la fața locului unui dublu asașinat, despre care vreau să vă relatez în povestirea de față. În acea zi de vară la lunii iunie 1954 pe strada Dogăriei din Galați, unde locuiau soții Rugină Vasile și Constantina s-au auzit focuri de armă și a izbucnit un incendiu. Atât vecinii, cât și muncitorii de la Fabrica de biscuiți care se afla pe aceeași stradă, s-au alarmat și mergând la locul de unde se auzea zgomotul
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
ceea ce m-a determinat să fac câteva propuneri de avansare la gradul de ofițer, ceea ce organele superioare au aprobat pâna la urmă. Pătrunzând în casă echipa de cercetare, ajunge la concluzia că din lucrurile victimelor lipseau haine noi ale lui Rugină Vasile și o valiză. Nu a fost gășit nici buletinul de identitate al victimei. Din investigații se află că victimele au avut în vizită un militar în termen. Se creează ipoteze pe marginea datelor culese de la fața locului și a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Sulina din care făcea parte , a furat arma automată și muniție, precum și trei grenade. Acum anchetatorii aveau la bază, datele de stare civilă, fotografia și numele criminalului Balan Victor și care se putea legitima cu buletinul de identitate a lui Rugină Vasile. De asemenea, aveau ca probă batista cu inițialele B.V. Și patul armei avută în dotare de criminal. S-a procedat la darea în urmărire generală a criminalului Balan Victor. A trecut un timp de câteva luni, de la darea în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
sa era să se folosească de pistol în caz că va avea poșibilitatea să evadeze. La interogatoriu, ce a urmat arestării, criminalul Balan Victor a declarat și recunoscut fapta comisă, și astfel, am aflat cum a ajuns în regiunea Galați la familia Rugină Vasile și Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de muncă, au format o ,,echipă’’ comițând diferite fapte penale, respectiv furturi, nșefiind prinși. După un an și ceva de când se cunoșteau, Balan Victor fusese înrolat în
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
în caz că va avea poșibilitatea să evadeze. La interogatoriu, ce a urmat arestării, criminalul Balan Victor a declarat și recunoscut fapta comisă, și astfel, am aflat cum a ajuns în regiunea Galați la familia Rugină Vasile și Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de muncă, au format o ,,echipă’’ comițând diferite fapte penale, respectiv furturi, nșefiind prinși. După un an și ceva de când se cunoșteau, Balan Victor fusese înrolat în armată și Rugină Vasile se încadrase ca
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Constantina. Balan Victor și Rugină Vasile erau cunoștințe vechi. Neavând loc de muncă, au format o ,,echipă’’ comițând diferite fapte penale, respectiv furturi, nșefiind prinși. După un an și ceva de când se cunoșteau, Balan Victor fusese înrolat în armată și Rugină Vasile se încadrase ca muncitor la o cooperativă ce confecționa butoaie. Atelierele cooperativei erau pe strada Ceres din Galați. O cunoaște pe tânăra Constantina din comuna Țepu, raionul Tecuci, cu care se căsătorește și se stabilește cu domiciliul în Galați
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
Balan Victor. Acesta era în ținută militară și cu o armă automată. Pleacă împreună, mergând la domiciliul lui Vasile. Aici au o discuție legată de vechile fapte săvârșite împreună. Victor Balan îi cere o sumă de bani pe care Vasile Rugină îi datora de la ultimul furt săvârșit împreună. Acesta nu are banii, dar îi promite că îi va da la primul salariu. Victor Balan vine cu propunerea să meargă din nou la furat, căci de datAșaceasta el este înarmat și are
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
promite că îi va da la primul salariu. Victor Balan vine cu propunerea să meargă din nou la furat, căci de datAșaceasta el este înarmat și are cu ce să se apere în cazul în care vor fi prinși. Vasile Rugină nu este de acord pe motiv că își iubește soția cu care s-a căsătorit de curând și dorește să-și întrețină familia din banii câștigați prin muncă. Chiar îl roagă pe ,,prietenul’’ lui să nu afle soția că a
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]