944 matches
-
victimă, păpușico, care victimă, care crematorii, micuțo? Care agresiune, babușca? O simplă distracție, atât. Plictiseala ucigașă, doar plictiseala, ce să facem, meine Liebe. Plictiseala, asta-i. Nimic altceva, credeți-mă. Tocmai vorbeam ieri ambasadorului japonez despre nepăsare. Eram vecini la ruletă, la Monte Carlo, când i-am repetat... Ehe, va ceda, Madona Venerica va ceda, nu va rezista avalanșei. Va voi să scape, să nu mai audă, va ceda, va da totul afară. Va renunța la tăcere și la disertații savante
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2121_a_3446]
-
bloc, pe țevile calde de termoficare. Tot ce obținea din cerșit în cimitir împărțea cu Bau, gratulată cu bătaie atunci când făcea cocteil din vodcă, rom și coniac. În rest, era băiat bun, uneori îi lua apărarea barmanul altă fisă la ruleta destinului, dar aruncată pe 9 roșu, și nu pe 13 negru ca Ghiborț, Bau, Leana sau Cargobot. Dar iată că acum cei patru cavaleri ai Apocalipsei s-au întâlnit fără voie ba nu, crupierul îi adusese cu un scop bine
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1494_a_2792]
-
se coalizează în haite. Au apărut boli noi printre câinii comunitari. Incet,încet sunt integrați în decor.Unii răman “citadini”,alții ajung în mediul “folcloric”. Lângă blocuri fac alianțe cu pisicile. Inadaptații devin “rutieri” pe DN 24. Aici se joacă ruleta rusească printre camioane. Câinii vagabonzi continuă să sosească în oraș. Pe când și doamna B.B. ? ... “Un politician onest este acela care,când este cumpărat,rămâne cumpărat”. (Cameron) Alesul Un patron a istorisit plin de supărare: ”I-am dat unui primar dintr-
BANCHETUL CUGETĂRILOR by Eugen - Nicuşor Marcu [Corola-publishinghouse/Imaginative/1594_a_2966]
-
fost plecat din când în când. Eu chiar am amintit acest lucru în ziar. Dar obișnuiam să ne spunem: Acum el este pe nisipul de pe Riviera și zace la soare. Acum se plimbă prin muzeele din Paris. Acum joacă la ruletă în Las Vegas. Eu munceam, am spus. Munceam cu adevărat. Când ți-ai dus la capăt opera vieții, atunci munca este singura consolare care ți-a mai rămas. Și i-am povestit despre muncile care m-au ținut departe de
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1873_a_3198]
-
generoasă, sala de jocuri nu avea nici pe departe dimensiunile pe care le văzuse peste ocean iar automatele de joc lipseau cu desăvâr șire. Știa că europenii nu se dau în vânt după acestea. Acordase însă spații largi meselor de ruletă și Black-jack. Un loc aparte îl rezer vase jucătorilor de poker, amenajase separeuri intime dotate cu tot ce trebuie într-o aripă izolată a clădirii. Tot complexul era supravegheat dintr-o cameră de control plină de monitoare de unde putea vedea
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
mult, dar merita să plătească. Totul mergea ca pe roate, de acum chiar putea să spună că intrase într-o rutină. Clienții soseau, se cazau și apoi noaptea își cheltuiau banii la mesele de joc. Avusese grijă să aranjeze roata ruletelor de așa natură încât bila să se oprească în căsuța unde voia crupierul, ori de câte ori era nevoie. Nu forța lucrurile, își instruise oamenii să lase clienții să câștige sume mici și să nu acționeze dispozitivul decât atunci când miza era ridicată, păstrând
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
total orice amestec al crupierului în mersul jocului. Voia să vadă care este rezultatul, cum acționează norocul lăsat liber. Mare îi fusese surpriza când constatase că, deși nu face nimic, casa câștiga gras. Păi, eu propun să scoatem maimuțele de pe rulete dacă lucrurile merg atât de bine și fără ele! spusese Boris într-o seară, în timp ce priveau amândoi monitoarele din camera de control. Nici nu mă gândesc, îi replicase Vlad Mihailovici, zâmbind bucuros de ceea ce vedea lasă-le acolo, că nu
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
tinerețe și pe jumătate beat strânsese în fața sa un morman consistent de jetoane colorate. Crupierul privea disperat în camera de supraveghere cerând ajutor din priviri. Când ajunsese și Vlad acolo, Boris era deja în fața ecranului. Focalizase obiectivul pe masa de ruletă, căutând să înțeleagă ce se întâmplă. Nimic nu părea a fi în neregulă. Individul juca haotic, așeza miza de fiecare dată pe un alt număr și nici nu păstra culoarea. De fiecare dată bila de fildeș se oprea în căsuța
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
jetoane pe care îl așeza în cutie era salutat cu urale, iar picolițele se grăbiră să umple cu șampanie cupele jucătorilor ca să acopere perioada cât jocul era întrerupt. Faites vos jeux! rosti într-un târziu crupierul punând în mișcare roata ruletei. În afară de norocosul jucător, nimeni nu schița nici un gest. Acesta sorbi îndelung din pahar, după care plescăi satisfăcut din buze. Așeză încet cupa pe marginea mesei după care privi concen trat la postavul verde acoperit cu pătrățele din fața sa. Se clătina
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
încet cupa pe marginea mesei după care privi concen trat la postavul verde acoperit cu pătrățele din fața sa. Se clătina ușor, amețit de alcool. Bila de fildeș alerga deja în sens invers rotirii acesteia pe șanțul de pe marginea roții de ruletă. La rândul său, crupierul îl privea nerăbdător așteptând să vadă ce face. În sfârșit, bărbatul se aplecă peste masă și împinse toate jetoanele pe doispre zece roșu. Întârziase cât putuse de mult să parieze, nu-i plăcea faptul că ceilalți
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
gol, tot angajate ale cazinoului, se lipeau lasciv de acesta. Așezau jetoanele în fișicuri și îl îndemnau să bea, șoptindu-i la ureche cuvinte dulci. Bărbatul era generos, dăruindu-le câte o fisă de o sută după fiecare câștig. Roata ruletei se învârtea din nou și toată lumea urmărea cu sufletul la gură ce se întâmplă. Tipul nu mai părea interesat de joc, își privea ceasul de la mână în timp ce se clătina amețit de băutură. Crupierul îi privea țintă, întrebându-l din ochi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
-i aducă jetoane pentru a putea plăti câștigul eroului serii. Privind discret la ceas, acesta nu mai prididea să strângă mâinile chibiților ce țineau neapărat să-l felicite. Într-adevăr, așa ceva nu puteai vedea în fiecare zi, să iasă la ruletă același număr de cinci ori la rând sfida orice închipuire. Asta, fără a mai pune la socoteală suma imensă pusă în joc. Cu o mână tremurândă semnă cec-ul pe care i-l întindea supraveghetorul evitând să numere zerourile scrise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
și jumătate (când ea singură, în bucătărie, pune în funcțiune filtrul de cafea și statura îi permite să vadă prin geamul înalt fără să fie văzută), înaltă, osoasă și cu tenul smead, într-o blană rusească, trăgând de lesa cu ruletă un șoricar. Femeia elegantă, cu părul sur strâns într-un coc tare pe care nu putea să stea nici un acoperământ, pleca în oraș fără nici un bagaj la vedere, cu o fixitate a tabieturilor curat de nebună. Trebuie să fie nepoata
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2273_a_3598]
-
fluturașului (iertat fie-mi jocul de cuvinte!) era o enormă greșeală, pe care numai excesul de alcool, naivitate sau prostie ar fi putut-o motiva. Fiindcă orice persoană educată și lucidă era pe deplin conștientă că aceste prezervative erau o ruletă rusească: nu știai care dintre ele era găurit (...una dintre perfidele manevre ale Elenei Ceaușescu, Întâia Mamă a Patriei, al cărei plan era să sporească docila populație a României la suma rotundă de treizeci de milioane). O clipă de uitare
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2262_a_3587]
-
-mi scape printre degete. Zis și făcut. Am intrat cu pași siguri în sala principală. Masa verde era înțesată de jucători, cu fețele crispate și mâinile tre-murînde, nervoase. Am urmărit cu interes jocul câtva timp: după 21 de învîrtituri ale ruletei nu ieșise niciodată nr. 7. Prin asociație, îmi veni în minte! ― Șapte! E ziua când am cunoscut-o pe Mihaela (7 martie). Numele ei (Mihaela) e compus din 7 litere. E născută la. 14 iunie (de două ori 7). Numărul
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Ce-o să pierd mai mult decât ceea ce am găsit? La urma urmei consider că n-am găsit nimic. La jocul următor am pus o sută de lei pe 7, în plin. ― Faceți jocurile! Jocurile sânt făcute! Nimic nu mai cade. Ruleta se învîrti, bila norocului alergă zăpăcită printre numere până ce osteni. ― Șapte! Ieșise! Ieșise! Chiar 7, numărul destinului meu. Nu m-am mirat deloc. M-aș fi mirat dacă nu ieșea. Crupierul îmi întinse cu lopățica o grămadă de fise. ― Faceți
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
de surescitare cum nu văzusem încă: amețită, nedumerită, lacomă să știe totul dintr-o dată, încrezătoare că pleacă și totodată îndoindu-se. I-am povestit tot ce se întîmplase în timpul lipsei mele, cum găsisem bancnota de cinci sute, cum câștigasem la ruletă, cum îmi venise ideea plecării, cum aranjasem cu misitul grec obținerea pașapoartelor. ― Și bagajele? tresări ea. Plecăm fără ele? ― Sânt în cabină! i-am explicat cu superioritatea celui care n-a scăpat din vedere nici cel mai neînsemnat amănunt. Pe
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
Mihaela și era pe gustul ei. N-aveam mobilă: aveam însă economiile mamei, vreo treizeci de mii de lei, bani pe care mi-i strecurase fără știrea tatei. Mă gîndeam: ― Hei ce bine ar fi prins acum banii câștigați la ruletă. De la sine înțeles că nu-mi părea rău de felul cum îi întrebuințasem: am cumpărat cu ei atâtea bucurii... În acest timp, Mihaela se arăta mai prietenoasă cu mine. Constatam însă cu surprindere că evita să vorbească despre ruptură, care
Invitație la vals by Mihail Drumeș [Corola-publishinghouse/Imaginative/295579_a_296908]
-
altul, cazinourile, anunțate de un adevărat desfrâu de reclame luminoase, nimeni nu-și mai aduce aminte de rănile și de complexele lăsate de războiul din Vietnam, de înfometații din Somalia sau de căderea comunismului în Europa de Est. Viața înseamnă, aici, o ruletă și întrebarea dacă pierzi sau câștigi. Simplu. Roșu sau negru. Cifra pe care așezi jetoanele. Coborâm să mergem la un spectacol. De circ! Mă plictisesc teribil spectacolele de circ, aș prefera să văd spectacolul străzii (venind spre hotel, m-a
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
a compensa, probabil, faptul că în viață se întîmplă, de cele mai multe ori, pe dos), pirații atacatori sunt, până la urmă, învinși, iar corabia lor e scufundată. Fericiți că totul s-a terminat astfel, spectatorii se duc să-și încerce norocul la ruletă. Nici spectacolul nostru nu e mai breaz. Mult zgomot pentru nimic. Ies asurzit, cu un mare dor de deșert. Mă străduiesc, însă, să-mi reprim oboseala. Vom sta o singură noapte la Las Vegas și aș vrea să-mi fac
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
aperitiv și felul întîi sau în vreme ce-ți bei cafeaua, completezi un buletin pe care-l ia o fată și aștepți rezultatul care va apărea, în câteva minute, pe un ecran. Se joacă bacara, poker mecanic, se joacă la ruletă, la roata norocului, se joacă aproape orice, cu orice, cu cărți, cu zaruri (un fel de barbut), cu jetoane; singura care absentează e "alba-neagra", de la gurile metroului din București; se joacă la diverse mize, cu douăzeci și cinci de cenți, cu un
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
la Las Vegas. Tot ceea ce stârnește dorințe ține aici, teoretic, de "accesibil". Te poți căsători pe loc, la orice oră, din noapte sau zi. La ieșirea din capelă, ți se oferă fotografii cu prostituate. Poți să pierzi ultimul dolar la ruletă sau să devii bogat. "A fi sau a nu fi" devine: "A câștiga sau a nu cîștiga". Problema se simplifică. Nu mai există diferențe între geniu și idiot. Doctorul Costin ne invită să riscăm câțiva dolari la automate. Accept, ca să
Aventuri solitare by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295602_a_296931]
-
prin sertar și Selina o știe. Venise din baie cu un prosop prins în jurul șoldurilor. I-am arătat. Nici n-a clipit când a văzut banii - aruncați pe partea ei de pat. — De unde îi ai? — I-am câștigat. — Cum? — La ruletă. — De ce circulă zvonul că n-ai mai avea nici un ban? — Era ultima hârtie de cinci lire pe care o mai aveam. Am pus-o pe un număr chiar când mă îndreptam spre ușă! — Ăștia plătesc doar treizeci la unu - ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
nu-i așa? Alec se scărpina în ceafă. Nasul său lung avu o tresărire. — Da, îmi pare rău. — Ce s-a-ntâmplat? — O parte din ei i-am dat lui Eileen și pe ceilalți am încercat să-i înmulțesc la ruletă. Grozav, recunosc. Oricum, nu a fost destul. Taică, ar fi trebuit să mă vezi în boxă. Mă muiasem de tot. Când bătrânul ăla idiot cu perucă a citit sentința - o, am crezut că vorbea cu altcineva. Cine, eu? Și în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]
-
am cumpărat pentru patru bețivi și trei stripteuze nouă sticle de șampanie într-un bar cu program de striptease de pe Broadway. Apoi m-am gândit să iau un taxi până la Atlantic City și să mai arunc niște mălai și la ruletă. Am un sistem perfect întotdeauna dă greș. Dar în cele din urmă mi-am transformat cecurile turist în bani lichizi și am ocolit bălțile puturoase din Times Square oferind hârtii de douăzeci de dolari unor cerșetori aleși pe sprânceană, curve
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1876_a_3201]