1,007 matches
-
tot mai mare indiferent de sex sau vârstă. Vila Dora era construită chiar la marginea platoului, fiind înconjurată pe două laturi de pădure și porțiuni defrișate iar prin față trecea drumul de acces spre stațiunea propriu-zisă. Vila avea un aspect rustic, construită special ca pensiune cu etaj și toate dependințele necesare vieții de zi cu zi. O parte a terenului pe care era construită vila era împărțită în două: o grădină de zarzavaturi și un parc de odihnă și relaxare. Desigur
Povestiri din spatele simezelor by Mihai Dascălu, Gustav Ioan Hlinka () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1778_a_3166]
-
sudul Rusiei, a fost oprit, În timp ce traversa un pod, de un bătrân care părea un țăran cu barbă căruntă, Îmbrăcat Într-un cojoc. Îi ceru tatei un foc. În clipa următoare se recunoscură. Sper că bătrânul Kuropatkin, În travestiul lui rustic, a reușit să evadeze din temnița sovietică, dar nu despre asta-i vorba. Ceea ce mă interesează este evoluția temei bețelor de chibrit: acele bețișoare magice, pe care mi le arătase, fuseseră bagatelizate și rătăcite, armata lui se risipise și ea
Vorbește, memorie by Vladimir Nabokov () [Corola-publishinghouse/Memoirs/2082_a_3407]
-
unde s-a stabilit de mai mulți ani), pentru a-și vedea și vechii prieteni, convins că nu riscă un compromis cu un astfel de program. Partea a II-a a cuprins un Moment românesc și a debutat cu Divertisment rustic de Sabin Drăgoi, urmat de Jocuri II de Sabin Păutza, ambele interpretate cu un rafinament artistic greu de egalat de alte colective artistice. Ultimul punct din program, intitulat Moment vienez, a cuprins Uvertura Liliacul, Trisch-trasch Polca, Dunărea albastră, Tunete și
PANORAMIC ARTISTIC (consemnări de regizor) by MIHAI ZABORILĂ () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91815_a_93193]
-
didactice, tehnice, de cercetare sau finanțe. Mircea Eliade (Chicago) filosof și istoric al religiilor a intrat În cultura universală ilustrând o epocă și fundamentând un curent de idei. Valeriu Anania (Detroit) poet inspirat din melosul popular transpune cu artă peisajul rustic, simțul profetic al țăranului, seninătatea În fața morții. Vasile Bârsan, doctor În filosofie și litere la Universitatea Urbană Illinois, ardelean de origine, s-a interesat În mod deosebit de Istoria Transilvaniei. Prof. G. Andronescu locuiește la New-York și este director executor la
ALBUM CONSEMNÃRI REPORTAJE 1989 - 2002 by Dr. Vlad Bejan () [Corola-publishinghouse/Memoirs/817_a_1725]
-
aveau nevoie și, mai ales, spre ai săi «Copii buni». Dacă am dori să sintetizăm principalele caracteristici ale acestui frate, am putea spune că în el se deslușeau în mod eminent buna dispoziție și bunătatea. O bună dispoziție un pic rustică, care se exprima într-un limbaj mixt de lombard și de venețian. Tuturor confraților comunității le-a dat unele apelative puțin înțepătoare, atenuate de glasul simpatic al vocii sale: «Canalie mică, caraghiosule, vicleanule». Nu erau epitete ofensatoare, ci un mod
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
născocit o strategie pentru a depăși acest obstacol. Terenul, aflat în câmp deschis, se presta pentru construirea unei case de țară. Au elaborat un plan unei mari ferme de țară iar biserica apărea ca un grajd. Apăru astfel o construcție rustică, care nu avea nicicum aspectul unui Institut sever. Iar poporul de rând l-a botezat imediat cu numele de «collegino» (colegiu micuț). Era 9 ianuarie 1943. Vremuri eroice, ritmate de semnele miraculoase ale Divinei Providențe. Casa s-a însuflețit repede
Sfântul Ioan Calabria : Biografia oficială by Mario Gadili () [Corola-publishinghouse/Memoirs/100980_a_102272]
-
alte cugetări interesante. „Cine votează cu Blatter, suportă consecințele“, o teză lansată de filosoful scandinav Johansson. Sau: „Cînd n-ai un stadion ca lumea în țară, nu mai plînge că ratezi calificare după calificare“, idee preluată din opera unui gînditor rustic vrîncean, din școala pesedistă sau din înțelepciunea celor 13 000 de sate care n-au echipă de fotbal, pe care Nașu’ le tot invocă atunci cînd vrea să ducă discuția de la punctual la general. Cu toată goliciunea discursului prezidențial, s-
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
îl respiră cu nările dilatate. Privat de spectacole de calitate, „răsfățat“ doar cu mediocritatea ligilor inferioare, pe care o tratează cu absență justificată, provincialul merită astfel de răsfățuri. Pe vremuri, acest gen de meciuri amicale erau prilejuri de-un șpriț rustic, plus o păstrugă și-un calup de brînză la portbagaj. Acum, asemenea atavisme îi fac să zîmbească pe jucătorii plătiți cu o sută de mii de euro pe an sau pe acționarii din Top 300. Scopul e altul: coborîrea printre
Raport de cornere. C`t se `ntinde plapuma Sportului? by Alin Buz\rin () [Corola-publishinghouse/Science/856_a_1764]
-
a lui M. Kogălniceanu (ianuarie - iunie 1840). Capitolul III ROMANTICII VASILE CÎRLOVA Întâia poezie a lui Vasile Cîrlova (1809-1831) este o pastorală în gustul lui Gessner, cunoscut mai degrabă prin mijlocirea lui Florian. În ea găsim locurile comune ale idilei rustice: păstorul cu fluierul stând la umbra marelui arbor, turmele de oi, câinele, Eco ascultând în loc ascuns. Ceva din melancolia păgână din Aminta lui Torquato Tasso trece prin aceste versuri stricate de muntenisme: Un păstor tânăr, frumos la față, Plin de
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
BARBU DELAVRANCEA La frumoasa Revista nouă a lui Hasdeu, apărută la 15 decembrie 1887, începe a se afirma un spirit care va cuprinde întreaga literatură a acestei epoci și care s-ar putea rezuma în formula: mic romantism provincial și rustic. Barbu Ștefănescu Delavrancea (1858-1918) e unul din principalii exponenți. Bineînțeles, acest romantism reprezintă o undă a eminescianismului. Delavrancea, care suferă de o psihoză a veacului, recunoaște răul ca principiu al istoriei, vede în faună și floră un câmp al luptei
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
I s-au decernat, în 1980, Premiul Uniunii Scriitorilor și Premiul Asociației Scriitorilor din Craiova. De la prima plachetă, Testamentele înțeleptului (Descriptio Valachiae), apărută în 1974, Ț. cultivă simplitatea expresiei și tonalitatea baladescă. Registrul e variat, cuprinzând, cu egală aplicare, peisajul rustic și plictisul provincial, legendele haiduciei și pantomima de bâlci, cântecul bahic și atmosfera melancolică a hanurilor așezate la răspântii sau poezia patriotică, adesea declamatoare. Din manierismul celor dintâi volume poetul încearcă să se desprindă în Scrisori de fiecare zi (1980
ŢARNEA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290090_a_291419]
-
deșucheate. Doamna Mihailidis își logodește nepoata, iubită în taină de un poet simbolist, cu un „tânăr de viitor”, participant fidel la ceaiurile ei. Fiind cam anemică, fata e trimisă la Călimănești și, în timp ce juna, o ingenuă, se îndrăgostește în solitudinea rustică de prezumtivul viitor soț, perversa mătușă și-l face pe acesta amant. Deznodământul e de cel mai ieftin melodramatism: tânăra, bolnavă de-a binelea, moare, cu fotografia celui iubit pe piept, iar poetul simbolist se sinucide. În completarea picturii de
THEODORESCU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290160_a_291489]
-
Vicoveanu 723 După această scrisoare, prin primăvară, au apărut ieșenii: directorul Ion Arhip și muzeograful Liviu Rusu de la Casa Pogor („Țareviciul”...). Cu IMS-ul lor, am cutreierat zona Fălticenilor și Împrejurimile, În căutarea urmelor lui Creangă și a unor locuri rustice, cu garduri de nuiele, fără stâlpi de Înaltă tensiune. Liviu Rusu a fotografiat tot ce i-am indicat. Așa a ieșit „Albumul Creangă”. Dacă a lipsit crâșma unde beau catiheții În veacul trecut sau Crâșma lui Moș Precu, am găsit
CORESPONDENŢĂ FĂLTICENEANĂ VOL.II by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/700_a_1277]
-
noi viziuni. Preferă peisajul, explozia de culoare sau esențializat în câteva linii cu mare putere de sugestie. După aproape un deceniu, remarcăm unele modificări în tehnică și viziune, o mai bună articulare și abstractizare spre simbolistica modernă. În noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_571]
-
noi viziuni. Preferă peisajul, explozia de culoare sau esențializat în câteva linii cu mare putere de sugestie. După aproape un deceniu, remarcăm unele modificări în tehnică și viziune, o mai bună articulare și abstractizare spre simbolistica modernă. În noile cadre rustice descoperim aceeași eleganță, senzualitate, obsesie a amănuntului ca altădată. Satul înseamnă pentru Ionel Spânu un loc al veșnicei reîntoarceri, un mit al redescoperirii de sine și , nu în ultimul rând, o oază de liniște în civilizația noastră stresantă. A surprins
ASCULTÂND TĂCERI… by IONEL SPÂNU, DOINIŢA SPÂNU () [Corola-publishinghouse/Science/286_a_570]
-
de apă minerală la subsuoară; sau, poate, pe aceea de a Înainta pînă la gardul de sîrmă, spart din loc În loc, care decupează situl arheologic Într-o plasă știrbă de drumeaguri pulverulente; pe aceea de a-și Îmbăta privirea cu rusticele Împrejurimi. Turistului, oarecum obligat la conduită austeră de autoritatea monumentului, i se poate face totuși foame și se vede nevoit să-și asume gestul decojirii gălbuielor portocale de vară din rucsac, În chiar plin teatru de la Epidaur. Antichitatea, despre care
Ultimele zile din viaţa literaturii: enorm şi insignifiant în literatura franceză contemporană by Alexandru Matei () [Corola-publishinghouse/Science/2368_a_3693]
-
-se la încercare nerăbdarea și curiozitatea (Scara, La pârâu). Vicleniile protagoniștilor, simularea inocenței fac farmecul acestor idile cu surse mai adânci în ambiguitatea simbolisticii sexuale și a cuvântului de spirit. Instinctul sănătos, nerepudiat cu ipocrizie, coexistă cu frăgezimea sentimentului. Mediul rustic i-a oferit lui C. premisa pătrunderii în adevărul trăirilor. Impresia de autenticitate pe care o face erotica coșbuciană se datorează cunoașterii adânci cu care poetul prezintă gestica personajelor și mai ales felul lor de a vorbi. Cu puține excepții
COSBUC. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286434_a_287763]
-
părți: Formulele de descolindare, Riturile de descolindare, Reflexul riturilor negative în formulele-amenințări la români, ca și la alte popoare și Substratul mistic al descolindatului. În esență, descolindatul se îndrepta împotriva gazdelor avare, „care au încălcat o tradiție, pe care colectivitatea rustică o respecta cu sfințenie: buna primire a colindătorilor”. Cu obiectivitate, examinează - extrem de minuțios - faptele descolindatului, unele benigne, umoristice (autorul știa bine că realiza, totodată, un studiu al satirei populare), altele reprobabile, „ignobile răzbunări”, venind „în conflict cu cea mai elementară
CARAMAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286098_a_287427]
-
1981), ale cărei poezii sunt un amestec de prozaism deliberat și de imagini suprarealiste („Era vineri / La prânz s-a servit fasole / Atunci ai venit și tu / călare pe barză”), fără a fi ocolite unele reflexe metapoetice. Atmosfera este vag rustică, străbătută pe alocuri de sarcastice dezavuări ale orașului. Plachetele următoare adâncesc aceste tendințe, adăugându-le o anume violență atât de limbaj, cât și de imagini („Să-i tăiem ochiului / ochiul. Din el vor ieși viermi umflați / de-atâta ploaie și
CIOBANU-5. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286238_a_287567]
-
îl invită pe Arturo în noul său apartament. Vizita acestuia este ocazia pentru un solilocviu al gazdei care insistă asupra caracterului categoric modern și original al mobilelor: "Iată bucătăria: privește cât e de frumoasă, în stil american... iată sufrageria, stil rustic... iată camera pe care o aveam și pe strada Monserato [...] și iată salonul, uită-te un pic la divanul și la fotoliile astea... uită-te la aparatul de radio ... îl deschizi și se transformă în bar. Pe măsură ce treceam dintr-o
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
la un porcar care nu poate oferi măcar o baie oaspetelui (singurul element clasic absent aici). Eumeu se scuză de altfel încă din urarea de întâmpinare de modestia primirii. De fapt, Ulise n-a mai întâlnit un cadru atât de rustic (doar la Polifem), el care fusese obișnuit cu palate de regi și nimfe: aici nu sunt decât piei de capră, scaune de lemn, mâncare sărăcăcioasă (purcelușii fiind, de regulă, "lăsați slugilor"14.81)140*. Gazda însăși gătește, așează masa, amestecă
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
dinți, Filemon dă jos din cui un spate de porc afumat atârnat de o bârnă înnegrită. Ei pun masa și sub piciorul ei mai scurt pun un ciob de oală, apoi o șterg cu mentă verde. După o masă câmpenească, rustică, dar generoasă, cei doi sunt recunoscuți (prin vasul cu vin care se umple singur) și ei își conduc gazdele pe un munte învecinat. Sub ochii bătrânilor întreaga regiune este inundată, case și oameni neospitalieri înghițiți de ape. Coliba sărăcăcioasă se
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
Roma datorită prăzilor luate din Cartagina și exemplului Alexandriei" (Guillemin, Ovide et la vie paysanne). Binefacerile unei naturi simple, motivele bucolice proprii idilelor unui Theocrit sunt prezente. Ospitalitatea este pictată ca o idilă: ambianța prietenoasă, masa frugală, generozitatea unui urcior rustic 159 , idealizarea cuplului de bătrâni, buna înțelegere contribuie la simpatia pe care chiar și zeii o încearcă. "După ce astfel i-a înlăturat înclinarea, așezând-o bine, a frecat-o cu izmă verde. Așează pe ea două culori diferite din roadele
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
în coșuri deschise nuci, smochine amestecate cu curmale, prune, mere cu parfumul lor și struguri purpurii culeși de pe vițe. În mijlocul mesei un fagure alb. La toate acestea au adăugat voie bună și nu inimi chircite sau neprimitoare"160*. Pe lângă farmecul rustic și amuzant al vasului din "același argint" (pentru a spune că e, de fapt, din lut ars) și fructele oferite (pe care unii le vor găsi mai târziu prea abundente față de bucatele mai frugale din versiunea lui La Fontaine) avem
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]
-
accentueze singurătatea melancolică și sumbră a locurilor. Harababura și neglijența și totodată sentimentul unei splendori trecute dau o impresie de amestec, de haos, de diferit, ca și cum eterogeneitatea lucrurilor ar trimite la o tragică discordanță. Cele două farfurii ale cinei, "una rustică și colorată dintre cele mai comune în casele țărănești; cealaltă, dimpotrivă, din porțelan fin, având pe o latură un blazon încântător"438 , ușile, unele din stejar sculptate sau tăiate cu toporul în lemn de castan, patul cu baldachin, mâncat de
Despre ospitalitate: de la Homer la Kafka by Alain Montadon () [Corola-publishinghouse/Science/84946_a_85731]