998 matches
-
Rusalii sau Sfinte care opăcesc pe oameni"26). Victor Kernabach face distincția între Ileana Cosânzeana (a cărei etimologie incertă o găsește în cosângeana) sau Ileana Simziana, personaj feminin al basmelor mitologice românești, considerată zână, fecioară sapiențială, zână htonică și Iana Sânziana, divinitate selenară, sora-iubită a Soarelui de care fuge27. Mai plauzibilă apare ipoteza lui Romulus Vulcănescu care trece în revistă credințe, mituri sau legende despre luna ca reduplicare mitică a soarelui 28; ipostazele ei sunt fie feminine, fie masculine 29. Având
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
ale ipostazei: ca zână selenară, ca zână a florei medicinale și ca zână a mării (s.a)"31. Această perspectivă relevă complexitatea mitologică a Ilenei Cosânzene și relativizează distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana este zeitate cinegetică și lunară deopotrivă. De altfel, interpretarea lui Kernbach nu se susține etimologic, deoarece Cosânzeana își are etimologia în sânziana (zeița Soarelui)33 și nu în cosângeana, etimologie pe care și autorul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
distincția foarte fermă între zână htonică (Ileana Cosânzeana) și zeitatea lunară (Iana Sânziana)32, având în vedere că Diana este zeitate cinegetică și lunară deopotrivă. De altfel, interpretarea lui Kernbach nu se susține etimologic, deoarece Cosânzeana își are etimologia în sânziana (zeița Soarelui)33 și nu în cosângeana, etimologie pe care și autorul o consideră incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Soarelui)33 și nu în cosângeana, etimologie pe care și autorul o consideră incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui Ileana, pe care o consideră formă populară foarte
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
incertă 34. În acest sens, Ivan Evseev are în vedere o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui Ileana, pe care o consideră formă populară foarte răspândită și specific românească, ca având originea într-un foarte vechi nume personal
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
o interpretare lingvistică și mitologică, drum care duce la solstițiul de vară și la mitologia florii de sânziană și evidențiază evoluția "de la o divinitate lunară (Diana), la o zână (Iana Sânziana sau Ileana Cosânzeana), iar de aici la o plantă (sânziana)"35. În Enciclopedia sa onomastică, Christian Ionescu interpretează numelui Ileana, pe care o consideră formă populară foarte răspândită și specific românească, ca având originea într-un foarte vechi nume personal grecesc Heléne, apropiat de grecescul heláne "torță", "făclie" și héle
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
din aceeași familie este semnalat ca făcând parte lat. sol, devenit în rom. soare - autorul vede în originea incertă a acestui nume, o veche divinitate a luminii 36. Ceea ce atestă aceste interpretări lingvistice este faptul că radicalul indo-european din numele Sânzienelor se regăsește și în numele Ileana (ca și în celelalte forme pe care le folosește Eliade, respectiv Lena și Leana), așadar, același radical (nucleul mitic al numelui) care desemnează soarele stă la baza celor două cuvinte, a antroponimului și a sărbătorii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
celelalte forme pe care le folosește Eliade, respectiv Lena și Leana), așadar, același radical (nucleul mitic al numelui) care desemnează soarele stă la baza celor două cuvinte, a antroponimului și a sărbătorii, pe care le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânzeana). Pentru Matei Călinescu numele personajelor din Noaptea de Sânziene devin inteligibile prin utilizarea mitologiei solstițiale, iar faptul că numele personajului feminin din acest roman este purtat și de eroina din Nuntă în Cer este interpretat ca semnificativ 37. Personajul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
imposibile. Interpretarea este susținută la nivel etimologic, analiza structurii antroponimului și a numelui sărbătorii demonstrează prezența aceluiași radical indo-european *swel- (desemnare a soarelui) atât în corpul fonetic al numelui personajului principal, cât și în numele sărbătorii, alăturare regăsită în sintagma Ileana Sânziana (Cosânzeana). 4.2. Litomantul Eliade sau figura din covor " În fond, continui să-mi repet de ani de zile, dacă lumea aceasta este un camuflaj, așa cum mi-ați spus de atâtea ori, Mircea Eliade, atunci sunt fericit că am trăit
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
două accepțiuni 182: "una denominativă, directă, utilizată pentru prozele fantastice clasice" (Șarpele, Nopți la Serampore, La țigănci etc.) și alta între ghilimele pentru "ciclul bucureștean" de mai târziu, camuflând termenul de proză mitologică (Pe strada Mântuleasa, Nouăsprezece trandafiri, Noaptea de Sânziene, Uniforme de general etc.). Această sesizare a unui tip de proză de o altă factură o regăsim și în delimitările pe care le face I. P. Culianu în monografia lui Mircea Eliade, între cele "trei cicluri fantastice": al "eroului" și "al
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în Calendarul iulian sărbatoarea Sfântului Onofrei marca perioada solstițiului de vară). Proza eliadescă acordă o mare importanță "mitologiei solstițiale": simbolismul solstițiului de iarnă care supraviețuiește camuflat în structura petrecerilor de Crăciun 358 și a celui de vară ascuns în sărbătoarea Sânzienelor. În povestirea lui Gologan, nașterea mistică se leagă de vița-de-vie. Cel mai adesea, simbolurile se constituie in ansambluri triadice. Un ansamblu simbolic este perdea/prag (locul de trecere spre sacru) - Marea Zeiță, Magna Mater (izvorul vieții lumii profane), via - podul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
în iunie... - s.m."584), un timp "al echilibrului și continuității dintre două lumi, dintre zi/ viață/real/ aici și noapte/moarte/imaginar/dincolo"585. În Încercarea labirintului, Eliade lega "mitul și simbolul solstițiului" care îl obsedau "de ani de zile", Sânzienele care împart anul în două ("zilele încetează să mai crească și încep să descrească. Ele formează deci un mijloc"), de jumătatea drumului vieții așa cum apare la Dante ("Nel mezzo del camin di nostra vita"), "linia despărțitoare între lumea istorică și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
pentru că nu el hotărâse suspendarea tratamentului", știe că "este opera lui"776. Numele doctorului traduce, prin contaminare, Tartarul căruia îi este sortită Euphrosyna jumătate de an. Moartea doctorului Tătaru survine în același timp magic, 22 iunie, ziua solstițiului de vară, Sânzienele, la aceeași oră când este posibilă trecerea în altă lume, "două, două și jumătate după-amiază". În clipa revelării adevărului despre ființa hibridă a Euphrosinei, doctorul își asumă o vina tragică ("A înțeles ce infern este, în fond, existența ei... știa
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
care nu izbutește să transmită mesajul ! Poate am exagerat spunînd că e tragică. Aș spune mai degrabă că este vorba de o moarte tragi-comică. O tragi-comedie a erorilor și confuziilor..."910). Trecerea se realizează în același timp sacru, noaptea de Sânziene; ca în cazul lui Ștefan Viziru sau a lui Aurelian Tătaru, ieșirea din Istorie este imaginată ca o "coborâre", o ieșire "posibilă doar pe poarta morții, sub imperiul lunii și al zeiței Diana"911. Capitolul 5 Considerații finale Dorindu-se
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
vorba de Leana din În curte la Dionis - n.m.). Comparând etimonurile care stau la baza numelui predilect al lui Eliade, Ileana (ca și în celelalte forme pe care le folosește Eliade, respectiv Lena și Leana) și la baza numelui sărbătorii Sânzienelor, am observat că este vorba de același radical indo-european *swel-, desemnare a soarelui ca izvor al luminii, căldurii și vieții (din aceeași familie este semnalat ca făcând parte lat. sol, devenit în rom. soare). Este interesant cum teoriile lingvistice și
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sol, devenit în rom. soare). Este interesant cum teoriile lingvistice și istorice demonstrează (Vasile Pârvan) sau vin să confirme (Mihai Vinereanu, Christian Ionescu, E. Lozovan) ipoteza etimologică a lui Eliade din Istoria credințelor și a ideilor religioase, faptul că sărbătoarea Sânzienelor care își revendică etimologia de la latinescul Sanctae Dianae, a împrumutat numele sărbătorii creștine a Sfântului Ioan Botezătorul (Sanctus Dies Iohannis) cu care se suprapun aceste datini străvechi. Matei Călinescu care respinge derivarea etimologică a lexemului Sânziene din Sanctus Johannes, utilizează
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
cum ar fi În curte la Dionis și Pe strada Mântuleasa. Faptul că același radical care desemnează soarele este prezent atât în corpul fonetic al antroponimului, cât și în cel al sărbătorii, și că le regăsim alăturate în sintagma Ileana Sânziana (Cosânziana), precum și raportarea la cercetările mai vechi de mitologie și folclor despre mitul soarelui și al lunii susțin relaționarea numelui cu acest mit și proiectează povestea în rândul iubirilor imposibile. Ca o legitimare în plus, I.P. Culianu situează în momentul
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
désignation du soleil. Il est intéressant d'observer la manière dont les théories linguistiques et historiques démontrent (Vasile Pârvan) ou confirment (MihaiVinereanu, Christian Ionescu, E. Lozovan) l'hypothèse étymologique d'Eliade, exposée dans son Histoire..., selon laquelle le terme de Sânziene, quitireson origine du lat. Sanctae Dianae, a emprunté son nom à la fête de Saint Jean Baptiste (Sanctus Dies Iohannis). Les incarnations mythologiques des noms appartiennentà une mythologie construite par Eliade, et le mythe recréé (Ileana Cosânzeana et le mythe
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
2). 10 Matei Călinescu, op. cit., p. 64, nota 26; Pentru lexemul Sânziene, deși are în vedere demonstrațiile filologice care stabilesc etimonul sanctus dies Johannis, stabilește etimologia în legătură cu lat. Diana (>zâna), zeiță a fertilității, deoarece sensul cuvântului românesc este necreștin, iar Sânzienele sunt zâne al căror rol este strâns legat de mitologia erosului (p. 107); despre acest nume, ca "ipostază degradată, camuflată în profan a numelui mitic românesc Ileana", Lăcrămioara Berechet, op. cit., p.138; Sabina Fânaru, op. cit., p. 237, pune în relație
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
București, 1991, pp. 45, 47, 56, 72, 224, 348-449 etc. 218 Acest teoforic frazeologic, format din Jo- (Jahve) și hanan (a avea milă, a face favoare), a fost analizat în legătură cu sărbătoarea Sf. Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
Ion, 24 iunie, suprapusă unor datini vechi, păgâne, Sânzienele (Christian Ionescu, op. cit., pp. 174-177, 257-258). Eliade însuși, în Istoria credințelor și ideilor religioase, III, De la Mahomed la epoca Reformelor, Editura Științifică, București, 1991, își baza ipoteza etimologică pe cultul Dianei, Sânzienele împrumutând numele lor importantei sărbători creștine a sfântului Ioan Botezătorul, p. 231, nota 38); numele Iancu și Enache, ca variante ale lui Ion, au fost analizate de către Sabina Fânaru, op. cit., p. 233, în legătură cu sărbătoarea solstițiului, în studiul despre numele proprii
Mitologii nominale în proza lui Mircea Eliade by Monica Borș () [Corola-publishinghouse/Science/84970_a_85755]
-
sodiu alimentar, muguri de mesteacăn, fructe de caprifoi și semințe măcinate de morcov. -Infuzie din frunze proaspete de urzică vie și urzică mică, frunze tinere de mesteacăn sau nuc, flori de gălbenele sau nemțișori de câmp, herba de tarhon, pedicuță, sânziene galbene și splinuță, rădăcină mărunțită de osul iepurelui și obligeană. -Vinul preparat din rădăcini de anghinare (5 lingurițe la 1 l vin alb cu fierbere 2-3 minute), sau din macerate, timp de 2 săptămâni, din hrean, pelin alb, frunze de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
-Infuzie din 10 g semințe pisate de anason la 250 ml apă clocotită; se infuzează acoperit 15-20 minute și se bea o cană pe zi, fracționată În 3 reprize, Înainte de mese. -Infuzie din 2 lingurițe herba uscată și mărunțită de sânziene la 250 ml apă clocotită; se infuzează 15 minute și se beau 2-3 căni pe zi. -Infuzie din amestec de plante (În părți egale) cu frunze de mentă, urzică vie și mesteacăn, herba de păpădie și coada calului, teci de
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
apariția sângerărilor interne sau externe. Același decoct se folosește la tamponări În nara sângerândă sau cataplasme călduțe pe nas și obraji. Alte specii utilizate separat sunt: -frunze de patlagină (Plantago lanceolata), herba de coada racului (Potentilla anserina), răchitan (Lythrum salicaria), sânziene galbene (Galium verrum), sunătoare (Hypericum perforatum), flori de gălbenele (Calendula officinalis), rădăcini de cerențel (Geum urbanum) și brusture (Arctium lappa), fructe de măceș (Rosa canina) și mătase de porumb (Zea mays). În amestecuri sunt propuse: -decoct din amestec cu herba
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]
-
Infuzie din amestec cu coada calului, coada șoricelului, sunătoare și turiță mare (În părți egale) din care se pun 2-3 linguri la 1 litru apă clocotită. *În caz de cancer gastric fără metastaze se bea o infuzie din pelin și sânziene sau din menta broaștei (Mentha arvensis). *Decoct de angelică (1 lingură rădăcini uscate și 4 g frunze de pelin la 250 ml apă); se fierbe 2 minute, se infuzează acoperit 10 minute și se bea fracționat În cursul zilei, alternativ
Tratat de medicină naturistă/volumul I: Bolile aparatului digestiv by Constantin Milică, Camelia Nicoleta Roman () [Corola-publishinghouse/Science/91766_a_92300]