3,007 matches
-
s-a născut în anul 1311 într-un sat din Macedonia care se numea Prilep, pare-se dintr-o familie de aromani. Mama sa este prezentată ca fiind una din fiicele domnitorului Basarab I dar era rudă și cu cnejii sârbi Dusan și cu Tarul Lazăr al Șerbiei. În 1335 cunoaște câțiva călugări de la muntele Athos veniți la sfințirea Bisericii Visoki Dećani (Deciani) cu care fugind de acasă, ajunge la muntele Athos și se călugărește la mănăstirea Hilandar. După perioada de
SF. NICODIM DE LA TISMANA de ION UNTARU în ediţia nr. 1091 din 26 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347673_a_349002]
-
revista Tribuna, pe când era elev în clasa XI-a. Debutează editorial în 1974 cu volumul de versuri „Ochi deschis”, editura Litera, București. În 1979 îi apare al doilea volum de versuri „Fuga Statuilor”, editura Litera, București. Este tradus în limbile sârbă, engleză, coreană, rusă, franceză. Publică poezie, articole, critică literară și eseu în revistele: Luceafărul, Gazeta Literară, România Literară ,Argeș, Secera și ciocanul, Orizont, Scrisul Bănățean, Iașul Literar, Convorbiri Literare, Confluențe, Cronica, Ramuri, Mozaic, Agora Literară, Poezia, Cetatea Culturală, Ardealul Literar
O VIAŢĂ DE OM de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1470 din 09 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350115_a_351444]
-
Acasa > Literatura > Fragmente > VAKO POPA Autor: Boris Mehr Publicat în: Ediția nr. 376 din 11 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Vasko Popa ( 1922-1991) Poet sârb de origină română, Vasko Popa este unul dintre cei mai originali poeți ai secolului XX. Prieten cu Nichita Stănescu, care i-a tradus o parte din versuri, el este puțin cunoscut la noi. Reproduc doar poemul „Rezonanță”, care mi-a
VAKO POPA de BORIS MEHR în ediţia nr. 376 din 11 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361817_a_363146]
-
doar sârbește și cum învățasem ceva rusă în liceu înțelegeam câte ceva din discuțiile lor. Nu mam arătat a fi cunoscător, însă și-au dat seama că știam ceva când m-au văzut că citesc un ziar localnic scris în limba sârbă. De atunci oridecâteori eram prin preajma lor vorbeau românește. Brigada era condusă de un miner maghiar venit din Ardeal și era schimbul 2. Când am fost prezentat ca fiind minerul din schimbul 3 a început să râdă fiindcă și el era
1966 MINER LA MOLDOVA NOUĂ de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 636 din 27 septembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/365821_a_367150]
-
de aducere aminte”, „Scaunul harului”, „Anotimpul jocului”, „Viața că o punte”, „Un strop de veșnicie”, ( tradusă și în engleză de Mariana Zavati Gardner), „Neastâmpărul toamnei”, „O noapte palpitanta”, în majoritate cărți pentru copii și nu numai, (traduse în limbile catalana, sârbă, germană, engleza etc.) Titina Nica Țene este considerată în articolul „Aspecte ale copilăriei în literatura română și literatura universală“, din revista “Preparandia “, alături de: Mihai Eminescu, Marin Preda, Elenă Farago, Alecsandri, Coșbuc, Creangă, Arghezii, Blandiana și de alți scriitori mari din
ÎNTÂMPLĂRI HAZLII CU O NEPOŢICĂ... POVESTITE DE BUNICA TITINA de DORINA COSTEA în ediţia nr. 1255 din 08 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365452_a_366781]
-
ca o excepție. O frumoasă propagandă a fost făcută Ortodoxiei, în trecut, de emigrația rusă; astăzi, însă, dezbinarea și fundamentalismul au schimbat mult opinia occidentală față de creștinismul răsăritean. Conflictele din fosta Iugoslavie au prilejuit mediatizarea excesivă a ideii că naționalismul sârb este osmotic corelat cu Ortodoxia sârbă. România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de coexistență pașnică a unor etnii și
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
a fost făcută Ortodoxiei, în trecut, de emigrația rusă; astăzi, însă, dezbinarea și fundamentalismul au schimbat mult opinia occidentală față de creștinismul răsăritean. Conflictele din fosta Iugoslavie au prilejuit mediatizarea excesivă a ideii că naționalismul sârb este osmotic corelat cu Ortodoxia sârbă. România are, așa cum spuneam, o șansă deosebită de a schimba mentalitățile occidentalilor. Apropierea dată de latinitatea limbii se combină cu toleranța și ospitalitatea poporului român. Numeroasele exemple de coexistență pașnică a unor etnii și religii diferite, intrate în dialog pe
DESPRE MISIUNEA BISERICII IN POSTMODERNITATE P. I... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 231 din 19 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/364705_a_366034]
-
căruia toate cultele recunoscute de lege sunt libere, autonome și egale în relația cu autoritățile. b. Principalele religii, biserici, culte și asociații religioase Religiile recunoscute de statul român sunt: - Ortodoxia, prin Biserica Ortodoxă Română (BOR) - care cuprinde și Vicariatul Ortodox Sârb, Vicariatul Ortodox Ucrainean - Catolicismul, prin Biserica Romano-Catolică și Biserica Greco-Catolică - Cultele protestante prin: Biserica Reformată (Calvină), Biserica Evanghelică C.A., Biserica Evanghelică Luterană S.P., Biserica Unitariană - Biserica Armeană - Cultul Creștin de Rit Vechi - Cultele neoprotestante (evanghelice) prin: Biserica Creștină Baptistă
PARTEA A II A de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 250 din 07 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361493_a_362822]
-
pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe ori bulgari sau sârbi, cu căruțele lor mari încărcate cu pepenoaice de Arad. Mai aveau și pepeni galbeni, de cei parfumați zaharisiți. Ca să mă dau mare și să-i arăt nevesti-mi ce scula grozavă e bărbatu-su, m-am dus și am cumpărat vreo
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
pepeni de Arad” cu miezul zaharat dulce și cu sâmburi puțini și mici nu găseai decât în Piață Ferentari. Ea era situată la capul liniei tramvaiului 7, aproape la ieșirea din oraș. Aici veneau țăranii, de multe ori bulgari sau sârbi, cu căruțele lor mari încărcate cu pepenoaice de Arad. Mai aveau și pepeni galbeni, de cei parfumați zaharisiți.Ca să mă dau mare și să-i arăt nevesti-mi ce scula grozavă e bărbatu-su, m-am dus și am cumpărat vreo
OVIDIU CREANGĂ [Corola-blog/BlogPost/351913_a_353242]
-
cea ortodoxă. Împreună cu Dumnezeu și cu înțelesul creștin al societății, omul european s-a pierdut pe el însuși, așa după cum Dumnezeu l-a creat, iar Iisus Hristos ca Dumnezeu adevărat și Om adevărat l-a rezidit. Marele teolog și duhovnic sârb - vrednicul de pomenire Părintele Iustin Popovici a atras atenția asupra acestui fenomen, deja pe vremea regimului comunist când încă mai trăia, și anume că „Iată în ce se transforma și s-a transformat, în cele din urmă, Europa de la Renaștere
RECENZIE – IOAN CODOREAN, „BISERICA ÎN LUME – DEZBATERI ACTUALE”, EDITURA PRIMUS, ORADEA, 2012, 106 PAGINI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 822 din 01 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/350437_a_351766]
-
un local unde am cinat bine pentru 9 euro. Am intrat apoi și pe la supermagazinul „Larisa”, unde am cheltuit vreo 25 euro pe nimicuri. Într-un parc, la umbră, ne-am mai întreținut un timp cu un cuplu de tineri sârbi din apropierea Belgradului. Am vorbit mai pe sârbește mai pe englezește... dar ne-am înțeles foarte bine. La plecarea trenulețului am cumpărat cu 5 euro o lubeniță mare, după care pentru 6 euro ne-am întors în Nei Pori frânți de
O VACANŢĂ ÎN GRECIA de IOAN NICOARĂ în ediţia nr. 609 din 31 august 2012 [Corola-blog/BlogPost/350848_a_352177]
-
rațiunii visului ucis... Of, Doamne, Dumnezeule cel Viu Pre moarte uneori călcând viețaș Al temnițelor minții sub chipiu Și șepci de ofițeri și-agenți borfași,... Of, Doamne, Dumnezeule cel Surd Și Orb și Mut la cazne de sărman Că-i sârb, român sau aromân ori curd, Ești crud creștin și aspru musulman... Of, Doamne, Doamne cât pot să te iubesc Cu ura pea buzelor iubiri Pentru al nostru neam neromânesc Ce nu e doar harem de amintiri... Of, Doamne, of, cum
OF, DOAMNE...! de ROMEO TARHON în ediţia nr. 400 din 04 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346650_a_347979]
-
Părinți prin Filocalie (1932 și 1935), va scrie 12 volume din Viețile Sfinților, va scrie o Dogmatică - pe baza căreia va fi titularizat la Facultatea de Teologie din Belgrad, apoi va interpreta unele texte ioaneice, toată această activitate în limba sârbă pentru poporul sârb. Opera sa va însuma peste 40 de cărți. Va suferi închisoare pentru adversitatea față de Tito, urmărire din partea autorităților etc., dar va avea numeroși discipoli în America și Europa, unii dintre ei devenind ierarhi. Autorul menționează în lucrarea
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
1932 și 1935), va scrie 12 volume din Viețile Sfinților, va scrie o Dogmatică - pe baza căreia va fi titularizat la Facultatea de Teologie din Belgrad, apoi va interpreta unele texte ioaneice, toată această activitate în limba sârbă pentru poporul sârb. Opera sa va însuma peste 40 de cărți. Va suferi închisoare pentru adversitatea față de Tito, urmărire din partea autorităților etc., dar va avea numeroși discipoli în America și Europa, unii dintre ei devenind ierarhi. Autorul menționează în lucrarea sa că „imediat
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
I. Ică jr., Ed. Deisis, Sibiu, 1998, p. 1. [9] Ioan I. Icăjr., „Îndumnezeirea omului, Panayotis Nellas și conflictul antropologilor”, în vol. Îndumnezeirea omului, Ed. Deisis, 2000. [10] Numele vine de la Blagovesnik, așa cum se numește sărbătoarea Bunei Vestiri în limba sârbă. [11] Care ne sugerează în „Cuvânt înainte” la Filocalia,vol. I, că aceasta „ne învață să ne umplem sufletul cu substanța densă a trăirii religioase precis îndrumate, cum este cea ortodoxă”, Sibiu, 1947, p. X-XI. [12] I. Ioan Ică jr.
CIPRIAN IULIAN TOROCZKAI, TRADIŢIA PATRISTICĂ ÎN MODERNITATE: ECLEZIOLOGIA PR. GEORGES V. FLOROVSKY (1893-1979) ÎN CONTEXTUL MIŞCĂRII NEOPATRISTICE CONTEMPORANE, EDITURA ANDREIANA, SI de STELIAN GOMBO [Corola-blog/BlogPost/356226_a_357555]
-
contureze încă din copilărie. Pe atunci, prin anii 60´, Banatul mai păstra ceva din diversitatea monarhiei austro-ungare, așa că el a avut șansa să crească într-un mediu absolut multicultural și să vină în contact cu limbi și culturi diferite - maghiară, sârbă, cehă, germană, idiș, etc. De când se știe, pe Sperneac-Wolfer l-au fascinat depărtările, necunoscutul, noul, de aceea de la bun început, dar și în plină perioadă ceaușista - cu toate că nu trecuse niciodată granița înainte de anii ‘90 - s-a simțit că un european
UN ROMÂN ERUDIT PROFESEAZĂ AVOCATURA CU SUCCES ÎN GERMANIA de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 264 din 21 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355742_a_357071]
-
1. Edificator în acest sens este un document din 9 februarie 1629 . prin care Alexandru Ilieș Voievod scutește de dări rimânii fugiți din satul Șovârlov , al mânăstirii Topolnița , în caz că se vor întoarce de peste Dunăre , menționând totodată , că veniseră trei călugărași sârbi să o repare și că aceștia se plângeau pentru acest sat D.R.H., vol. XXII, p. 439 .Mai târziu , Matei Basarab , la începutul domniei , acordă din nou scutiri ,prin documentul din 28 martie 1633, acelorași rumâni din Șovârliug D.R.H. , vol . XXIV
DR.MITE MĂNEANU, LUPU BULIGA PERSONALIATATE PROEMIONENTĂ ÎN EPOCA LUI MATEI BASARAB. VOCATIA DE CTITOR de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 868 din 17 mai 2013 [Corola-blog/BlogPost/354894_a_356223]
-
dar în fața cărora nu s-a dat bătut. Un traseu plin de umilințe, de temeri și incertitudini va marca puternic existența lui și-a prietenilor săi pe timpul celor șapte luni petrecute la sârbi. De la Tekia, unde sunt aduși de grănicerii sârbi, ajunge la Kladova, unde îl cunoaște pe avocatul bucureștean Nichita Tomescu, cu care se va revedea în Canada. Apoi, refugiații sunt transferați la închisoarea din Pancevo, locul de „triere” pentru lagărele de muncă, și, în final, la Kovacica, unde se
UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 311 din 07 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/355419_a_356748]
-
și-au dat imediat seama că lucrurile nu sunt așa cum par, dar românii nu s-au descurajat și au continuat jocul. Perseverenți, compatrioții noștri se trezeau în fiecare dimineață devreme și se spălau cu zăpadă, sub ochii uluiți ai gardienilor sârbi. Era un ger de crăpau pietrele, însă nu conta - ei strigau toți odată, în germană: „Eins, zwei, drei” (Unu, doi, trei) și se spălau cu zăpadă. După ce i-au urmărit astfel câteva zile, sârbii au spus: „Neamțul e tot neamț
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 294 din 21 octombrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/356552_a_357881]
-
mai repede de comunismul venit pe nesimțite, dar plecat cu strigături.” Plecase de-acasă să-și vândă marfa dincolo de Dunăre, în fostul paradis al lui Tito ... locuise la celebra „Partizanca” cu o istorie personală atârnată legendar de cea a liderului sârb și fusese prădat, la fel ca atâția alți bieți novici în ale negoțului la tarabă; cunoscuse oameni, caractere, experiențe la care nu se gândise vreodată, nici din greșeală, și încercase, strângând din dinți să răzbească spre acel dram de bine
LA CUMPĂNA DINTRE „DRAGA” DE VIATA ŞI LUMEA DE „DINCOLO”: EL DESCONOCIDO! de GEORGETA RESTEMAN în ediţia nr. 571 din 24 iulie 2012 [Corola-blog/BlogPost/355112_a_356441]
-
și primul proprietar al acestui castel și al domeniului înconjurător a fost contele Lázár Karátsonyi. Atât clădirea cât și parcul au fost decorate pe întreg parcursul secolului XIX și în primii ani ai sec. XX. După Primul Război Mondial ocupația sârbă aduce primele devastări, anticipând, din nefericire, jaful și risipă ce va urma în anii 1948-1989. Împovărat de datorii, ultimul conte Imre Karátsonyi-Keglevich vinde, în anul 1935, ceea ce a rămas din domeniu, inclusiv castelul și parcul, Prințesei Elisabeta, fiica cea mare
A FOST ODATA UN CASTEL de MARA CIRCIU în ediţia nr. 885 din 03 iunie 2013 [Corola-blog/BlogPost/346222_a_347551]
-
pietate, maxim respect! Sfinte sunt pentru ei și poezia și casa natală a lui Nichita și această zi de primăvară cu conotație unică în viața noastră și în literatura română și toți cei adunați aici. Adam Puslojic, poet și traducător sârb, pentru care Nichita rămâne unul din marile noroace ale vieții lui și prietenul sui-generis, a venit pentru a XXIX-a oară din Serbia, cu un geamantan plin de cărți, cu sufletul arzând de dorul de Nichita și de dragoste pentru
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
de a fi debutat în aceeași revistă „Vidici” (Horizonturi) în 1963, îndemnuri literare, despre autoportretele poetului român din care șapte au fost realizate la Berlin, despre promisiunea făcută acestuia că nu va muri până nu îl va traduce în limba sârbă pe Eminescu și s-a ținut de cuvânt. După o muncă de 43 de ani a reușit să aducă la Ploiești volumul care conține cele mai frumoase poezii eminesciene traduse în limba sârbă. Ne-a făcut cunoscute câteva din obiectele
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]
-
până nu îl va traduce în limba sârbă pe Eminescu și s-a ținut de cuvânt. După o muncă de 43 de ani a reușit să aducă la Ploiești volumul care conține cele mai frumoase poezii eminesciene traduse în limba sârbă. Ne-a făcut cunoscute câteva din obiectele dragi sufletului său (manuscrise, scrisori), revelatorii pentru prietenia care l-a legat de Nichita și pentru completarea profilului spiritual al poetului. Ne-a arătat ultimul autoportret al lui Nichita, ne-a citit o
FESTIVALUL INTERNAŢIONAL DE POEZIE „NICHITA STĂNESCU”, 2017 de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 2299 din 17 aprilie 2017 [Corola-blog/BlogPost/369020_a_370349]