6,791 matches
-
din păcate prea puțin catchy) permite astfel de reflecții ambivalente. De la banalele ouă de ciocolată cu surprize până la nuanța distopică a unui teritoriu luat în stăpânire de copii, drumul e scurt. Asemenea pasaje sunt, pentru un autor, aidoma mersului pe sârmă: câțiva milimetri sunt deajuns pentru ca rezultatul să fie tragic. Nu e cazul aici, în Kinderland, unde Liliana Corobca face o adevărată demonstrație de virtuozitate. Primul capitol, de exemplu, nu întâmplător scris distanțat, la persoana a treia, e o excelentă mostră
O surpriză by Cosmin Ciotloș () [Corola-journal/Journalistic/3265_a_4590]
-
figurații de sine fantezist-măgulitoare. Aflăm astfel că, la un moment dat, autoarea are sub pleoape un fluture incolor iar în mîna stîngă un stilet de argint și, mai mult decît atît, pășește pe bulevardul zilei următoare de parcă ar dansa „pe sîrma ghimpată din gușa/ privighetorii/ lui Lucian Blaga” (Dimineața Rosei Canina). Izbutește chiar a-și înlocui chipul din oglindă cu „un astru satrapic”. Imaginarul bine strunit ca redempțiune. Dar dincolo de o asemenea cortină multicoloră pe care o agită nu fără o
Detestabila provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2968_a_4293]
-
șapte ori serviciul. La fiecare revizuire a „dosarului personal“ la cadre i se „desfăcea contractul de muncă“. Așa se face că din „ucenic sudor la atelierul Tilcam din strada Pantelimon 70“ ajunge funcționar la „Ancora Română“, apoi sudor la „Industria Sîrmei“ din Cîmpia Turzii. Așa se face că din „șef serviciu vînzări la Metarc“, apoi corector la Editura Tehnică, „redactor literar la Editura Energetică“(?!) și, în sfîrșit, ca o încununare, „redactor principal“ la Editura Politică la departamentul „Dicționarul Enciclopedic“ (din 1956
Alexandru Dragomir, destinul deturnat al unui filozof by Gabriel Liiceanu () [Corola-journal/Memoirs/13242_a_14567]
-
pătruns adânc în dispozitivul turcesc. Dar această înaintare a fost oprită treptat de Turci și încercam acum cu îndârjire să-i ținem pe loc. Pentru luptă noi am adoptat patrulaterul format dintr'un șir de capre din lemn încrucișate cu sârmă, un șir de tunuri și patru șire de pedestrași. în mijloc se aflau căruțele cu muniție și cu alimente. Turcii ne atacau fără încetare. Erau mult mai numeroși decât îi apreciase generalul Ianus. Pierderile lor erau mari căci ne apăram
Un document de la 1700 by Marin Tarangul () [Corola-journal/Imaginative/14697_a_16022]
-
celebra sațietate da ca tot omul sfâșiat de cețuri morale și eu m-am săturat să fiu siguranță sau comutator sau candelabru sau veioză sau transformator sau bec de palier brad-palmier las să se cânte cu mine anonima singurătate a sârmei prin care trece curentul o am așteptat asta mai tare ca orice salariu acum mă aud vorbind mă văd scriind sau gândind ieșiri și nu e nici o amărăciune ba chiar percep un fel de pubertate nouă în vocea veche de
Sângele îngerilor by Alexandru Dohi () [Corola-journal/Imaginative/15068_a_16393]
-
mi s-a spus că așa vine tinerețea și lasă în inimă un crater ca după sărutul cu meteoriții v dar am scăpat și din asta cu imunizare pe viață și am început să câștig bani frumoși mergând pe o sârmă întinsă deasupra oamenilor care plăteau bine doar ca să fie excitați astfel plutind, te-am găsit pe tine, lângă un birou de informații te pierduse mama cu ceva vreme în urmă într-un aeroport și așa s-a rupt un alt
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
puțin timp și facem economie de charismă dimineața eu te ciupesc de cot iar tu îmi iei fesele în palme susținând că aceste valori civice te-au scos din primitivism apoi fiecare aleargă să ia primul tren până la gardul de sârmă ghimpată al civilizației secolului XXI și totul în mare viteză, iubitule fiecare ceas de vrajă nu mai vine vara ca, odinioară, luminozitatea magică a revederii noastre pe plaja de la 2 Mai ne îngropam solzii amiezelor în nisip și cultivam retorica
Poezie by Angela Furtună () [Corola-journal/Imaginative/15243_a_16568]
-
cu putere poarta după ea. Rîuri de apă cu argilă roșie coboară dinspre Warthe. Două cucoane cu fuste foarte strîmte au sărit de pe trotuar în plin curent și încearcă să iasă la liman gesticulînd, cu brațele în lături, ca pe sîrmă. Din pragul frizeriei un bărbat scund cu impermeabil, înconjurat de o ceată de tineri cu mîinile în buzunare, strigă ceva unei "tipe blonde". Cristina se asigură în geamul unei vitrine că are gluga trasă pe ochi în așa fel încît
În așteptarea Ursulei by Dora Scarlat () [Corola-journal/Imaginative/15273_a_16598]
-
de formă veche și 9 bani mărunți de argint. III. Acestea sunt într-o ladă mare, albă: două bucăți de postav englez roșu mîncate de molii, o sabie argintie, aurită, acoperită cu piele neagră de rechin, cu mîner înfășurat cu sîrmă de argint, o rochie făcută din catifea roșie, înflorată, pe ea o blană lată de aur, în șase rînduri, în jos tivită cu panglică de aur, o bucățică de catifea înflorată, viorie, nasturi de domn, mari și cu țeavă pentru
Ce-am găsit într-o dimineață, deschizînd lăzile bunicilor mei by Ion Drăgănoiu () [Corola-journal/Imaginative/15605_a_16930]
-
iarbă, firele de păr și mucurile de țigări adunate de pe străzi, duceam într-o parte și alta mormintele morților noștri ca să ne binecuvînteze țărîna, duceam și apele, și vîntul, momeam norii de pe cer și păsările ce-și fîlfîiau aripile deasupra sîrmei ghimpate; dresam porumbeii călători să facă drumul acolo și îndărăt; le legam sub aripi cenușa străbunilor adunată în urne ce fumegau încă, le legam de gheare bucăți de parpuri și cruci și le trimiteam ca pe niște soli, ca pe
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
dușmani rămăserăm noi înșine, căci ceea ce clădeam ziua, noaptea distrugeam, ca niște somnambuli, fără milă, călcam în picioare pămîntul cărat, adus cu trudă în saci și în pumni peste graniță, adunîndu-l în căuș îl duceam îndărăt, strecurându-ne umbrele prin sârma ghimpată; tîrîndu-ne în genunchi pe urmele strămoșilor cărora le luam, fără să ne dăm seama, pămîntul fumegînd de sub creștet, pentru a-l duce în țară străină și-a-l așeza în fața steagurilor coborîte în bernă. Închinîndu-ne la idoli străini cu
Recviem pentru zaruri și vînt by Nichita Danilov () [Corola-journal/Imaginative/3182_a_4507]
-
copilărie, dar pelicula a ieșit vidă de sentimentalismul la care te-ai fi așteptat. La rândul ei, așteptarea era motivată de faptul că regizorul, copil fiind, a scăpat de urgia nazistă pentru că tatăl său l-a împins pe sub gardul de sârmă ghimpată al unui lagăr, apoi a trăit printre ruinele ghetoului. Și totuși, emoția nu l-a orbit și rezultatul a fost una dintre transpunerile cinematografice care reușesc să se plaseze cât de aproape se poate de experiențele unui martor ocular
Regizori prinși în gheara violenței by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11101_a_12426]
-
pentru ca apoi, cu o mișcare lentă, cealaltă mînă, de îndată ce degetele primei mîini îi ajunseseră la capătul firului, să reia mișcarea de sus în jos, într-un gest încet de mîngîiere descendentă, ca atunci cînd vrei să întinzi o bucată de sîrmă încolăcită. Iar lentoarea acestui gest, care era atît de surprinzător pentru o femeie de vîrsta ei și mai ales de condiția ei, lentoarea aceea era însoțită de o expresie contrariată, aproape îmbufnată, ca aceea a unui copil care, plictisit de
Șuvița de păr by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11167_a_12492]
-
Simona Vasilache Greu ți-ai putea închipui, ca spectator, un clown cu simțul prudenței. În primul rînd, fiindcă prevederea e, de fapt, aproprierea siguranței pe care, niciodată, jucătorul pe sîrmă nu o are. "Logica" mișcărilor lui e mai degrabă o fuzzy logic, o anticipare doar vagă a ceea ce ar putea să urmeze. Despre un fel de mers în mîini, printr-o lume măcar înclinată, dacă nu răsturnată de-a dreptul
Sofisme vesele și triste by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11229_a_12554]
-
sînt, precum noul roman francez, interesante mai mult prin cum se spune decît prin ce se spune. Stilul pare să ia fața ideii, arabescurile condeiului ecranează, pînă la un punct, conținutul. Cronicara a deprins și practică fără ostenire mersul pe sîrma limbajului. Scrisul său este o continuă emisie feerică de baloane de săpun care se ating în aer, se sparg voluptos, dar sînt instantaneu înlocuite de altele. Jargonul științific, limbajul doct, prețios, al simpozioanelor și lucrărilor academice de teorie și critică
Funambulism critic by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10696_a_12021]
-
Luminii, Hăituiți mereu, creștinii Îl ascund sub șolzi de pește! EU, POETUL Eu sunt poetul care Bea pelinul, Adus de vrăjitoare, Din tainul Păstrat pentru impudice fecioare. Mă-mpleticesc în proza Dar am versul - O salvatoare doză - Pentru mersul Pe sârma-ntinsă lumii sub hipnoză. Și scot nervos o spadă De lumină, Cănd dracii-n a lor sfada Vor să-mi țină Destinul scurt, pe vârful lor de coadă. Veniți, dar, după mine, Că-s nebunul, Curtat și de regine, Cănd
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
din autostrăzile late, nesfârșite, părând că duc nicăieri. De condus, conducea ea, care-i spunea lui Titi ,prințul meu". Și care se fălea cu el, mai ales în fața albilor, că el, Titi, care nu prea vorbea englezește, le făcuse din sârma unei cozi de mătură aruncată la gunoi, bătând-o câteva zile în șir, nu cu ciocanul, cu laba unui godin de tuci aruncat și el, o busolă, ca să se magnetizeze, spunea, cunoscător, un profesor care era de față. Că Titi
Zăpada suedeză by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10928_a_12253]
-
pusă sub titlul Veacul văzut printr-o viață și deschizând, simbolic, cartea de interviuri. După opt ani de celulă solitară, în care a cârpit de sute de ori o pereche de ciorapi, cu un croșet făcut dintr-un fir de sârmă, ace de cusut din fire de mătură și fire de păr în loc de ață, minunata Lena Constante (între timp, dispărută dintre noi) vorbește în 2002 cu mare seninătate despre viața și tapiseriile ei: ,Viață din bucăți, draga mea, am mai vorbit
Felii de viață by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10944_a_12269]
-
apropiau din ce în ce de zâmbetul firii . Dar eram la o sută de metri de cel căzut și îl ocoleam cu o grijă perversă . Amândoi, chiar dacă nu vedeam pe nimeni la dreapta sau stânga. Intre timp desființaseră gardul de sârmă ghimpată din jurul unității militare. Dar trebuie să ne ținem de o singură poveste. Ca cea în care mi se spunea că dacă aveam să termin liceul, urma să devin maistru. în ziua de apoi. Fata mai făcuse rost de ceva
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
ca Făt-Frumos - cu ochii în lacrima cerului. / Unul își ține inima înainte, în caii de fier, / altul și-o târăște peste pietrele colțurate, / în urme... / Unul strânge frâiele cu mâna din cap, / altul - tristețea, între măsele. Unul e neclintit ca sârmele și ca țevile / prin care curg amintirile celuilalt. / șuieră o cotigă pe câmpia / locomotivelor mele. / Are cai negri, are doi luptători. / Unul își ține viața în vulturi de fum, / altul își ține aburariul în roțile rostogolite - / și caii aleargă până când
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/98_a_277]
-
și de sigur pe sine în 1920. Iată cum arată o prefigurare a romanului Pădurea spânzuraților, pusă sub sintagma Pasiunea morții: Ofițerul în armata austriacă; român. Trebuie să plece la cei din față unde-i dreptatea lui. În rețelele de sârmă e prins. Condamnat la moarte, nu scoate nici o vorbă. Când să tragă, deschide gura. Nimic. Vrea moartea" (p. 195). Interesant de văzut, la distanță în timp, modul cum, la un moment dat, prozatorul crede în lanțul cauzal, în cel mai
A trăi pentru Rebreanu by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11033_a_12358]
-
exterioară pătrunsese până-n vârful unghiilor și în terminalele nervilor. Apoi a vedea până unde poate fi expus, cu șanse de a răzbate până la public, adevărul ființei confruntate cu demența totalitară. Era ceva traumatizant, o activitate de contorsionist și dansator pe sârmă. Nu mai dispuneam de energia și elasticitatea necesară pentru a continua. Nu scrisesem pentru sertar atunci când s-ar fi potrivit și o făceam acum, când nu mai avea rost. Dobândisem libertatea de cetățean și de scriitor tocmai când nu-mi
La anul la Ierusalim by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10844_a_12169]
-
lucrurile astea într-o altă cheie. A fost un rol dificil? Maria Obretin: Da, e mult mai greu de fapt. Trebuie să fii foarte atent să păstrezi limita dintre a fi crizată îngrozitoare și a fi crizată simpatic. Mergi pe sârmă. Uneori îl mai întrebam pe Nae dacă fac bine rolul. Am avut mare încredere în el și el în mine cred. Cum a fost să lucrezi cu Nae Caranfil? Maria Obretin: Să spun de față cu el, aici?! A fost
Interviu cu regizorul Nae Caranfil și actrița Maria Obretin [Corola-blog/BlogPost/96613_a_97905]
-
si, tot de fiecare dată, răspund așa: habar n-am cât o să mai alerg, știu doar că azi am alergat. Habar n-am cât o să mai pot ține sabia în mână, dar azi am ținut-o. Am să trag de sârmele basului, beat sau treaz. Unii mi-au spus că dacă fac atâtea lucruri, nu pot face nimic bine. S-ar putea, dar pe mine mă interesează doar să mă bucur făcându-le. N-am spus niciodată că le fac bine
Fața luminoasă a înfrângerii [Corola-blog/BlogPost/96786_a_98078]
-
și port pinteni ácele au o lungime de / 5.57 cm injecții cu gentamicină și secreții vaginale dincolo de ușă e dumnezeu/ se spală singur pe picioare se rade în cap își tatuează cruci zbiară la/ mama să scoată rufele pe sârmă printre cămăși una mai păstrează mirosul tău/ de carne crudă albă salivez pînă mi se lipește limba de calorifer/ îmi scobesc cu lingura uterul în cavitatea asta pot intra cu tot cu cap/ în crupa asta tu te ghemuiești și-mi zgîrii
Apocalipsul acum by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10754_a_12079]