1,236 matches
-
muntoasă și străbatem o câmpie imensă, aflată între Buzău și Ialomița. E dezolant și monoton; niciun arbore începând de la prima poștă; câteva cătune rare și sărăcăcioase, unde țăranii se adăpostesc cel mai adesea sub bordeie, locuințe subterane ce amintesc de sălașul troglodiților. Văzute de departe, acoperișurile bordeielor, formate din coceni de porumb acoperite cu pământ, iau proporții gigantice grație iluziei optice; când ajunge lângă aceste movilițe, călătorul e foarte mirat că le-a luat drept munți. Ce mizerie îngrozitoare domnește în
by G. LE CLER [Corola-publishinghouse/Science/1011_a_2519]
-
bătrâna rostogolește piua și, în închisoarea ei de granit, ajunge acasă la ea: piua strivea pădurile și adâncea lacurile. Făt-Frumos urmărește dâra lăsată astfel și ajunge la un palat înconjurat de niște flori necunoscute, împodobite cu toate culorile curcubeului. Este sălașul Mamei-pădurilor, a cărei fiică, foarte frumoasă, se îndrăgostește pe loc de Făt-Frumos; îi arată cum poate s-o înfrângă pe vrăjitoarea cea rea, care după o luptă groaznică e doborâtă. Făt-Frumos a duce pe Ileana la curtea împăratului, care-i
by LÉO CLARETIE [Corola-publishinghouse/Science/977_a_2485]
-
noapte/ Cât ai mers stârnind praf alb cu tălpile/ Până la steaua în care te-ai aprins.// Din vale urca un fum albăstrui/ Și se simțea dulceața unui nor de rășină/ Ca și cum acolo un sat de dulgheri/ Și-ar fi făcut sălaș tăinuit/ Sau subțiri păstori de albine/ Ce te-au rugat să șezi cu ei la cină./ Prin pulberea lumii, copil, cu părul plin/ De viespi mari de aur și fluturi de seară,/ Până când n-ai mai fost decât un lung
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288922_a_290251]
-
acceptată, dar nu totdeauna și respectată - trebuia să reprezinte o preocupare importantă a comunității (aducătoare de recompense: „«Și să vină levitul, căci el n-are parte și moștenire cu tine, și străinul și orfanul și văduva care se află în sălașurile tale, și să mănânce și să se sature, ca să te binecuvânteze Domnul Dumnezeul tău în toate lucrurile mâinilor tale, pe care le vei face tuț” - Deuteronomul, 14, 2940), să fie inclusă, cu drepturi egale, în momentele de destindere („«Să te
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
de toate inemii pre voase. Prin ținuturi prin toate să văd a lui sémne Mănăstiri și beserici ce-au fapt fără léne. Că nu numai prin sate și pre la orașe, Ce și prin munți și-n codri lui Hristos sălașe Ce-au făcut zugrăvite de dau străluciare Să-i trăiască-n bun nume pomana supt soare”. 50. Vezi, în limba ucraineană, verbul pomynáty. 1. „a pomeni, a aminti”; 2. „a face o pomenire” și substantivul pómynky - „praznic, parastas, pomană” (Dicționar
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
epoca modernă a României, inscripția nr. II 190. 52. Op. cit., p. 535, nr. IX 787. Aceeași sintagmă apare și în inscripția - supravegheată de Psalmist - aflată în partea de sus a ancadramentului ușii de intrare în biserică: „«Să voiu întra în sălașul casei méle, au să voiu sui spre așternutul patului mieu, să voiu da somnu ochilor miei și plopeupelor [sic] méle dormitare și răpaos tâmplelor méle, până nu voi afla loc D[o]mnului și sălaș D(u)mn(e)zeului
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
biserică: „«Să voiu întra în sălașul casei méle, au să voiu sui spre așternutul patului mieu, să voiu da somnu ochilor miei și plopeupelor [sic] méle dormitare și răpaos tâmplelor méle, până nu voi afla loc D[o]mnului și sălaș D(u)mn(e)zeului lui Iacovț, jurându-să, cânta și zicea marele proroc și împărat D(a)v(i)dŭ. Aceasta, dară și în mintea luminatului și înălțatului, Ioan Constantin Basarab voevod, domnŭ, și oblăduitor țării Românești, încă den tineréțele
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Badea, cel însurat cu Caplea], [...], înaintea Domniei Mele, cu jupânița lui, Caplea, de a întocmit averile sale, ca după moartea lui, dacă se va mărita jupânița Caplea, iar ei să-i fie din averile lui Badea satul Elhovețul și trei sălașe de țigani. Iar dacă va ședea jupânița Caplea cu cinste - continuă Vodă, care participa, de fapt, la întocmirea unui testament, făcut în fața sa -, iar el i-a dat și i-a dăruit toate averile lui, fie puțin, fie mult, jupâniței
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
Mânăstirii Malamar moara de apă de la Vodânân, răpită călugărilor cândva de soțul ei). Văduvele erau datoare să multiplice semnele depuse spre iertarea păcatelor celor morți (precum jupâneasa Slavna, văduva banului Hamza, care, în 1535, dăruia Mănăstirii Glavacioc satul Scârești și sălașele de țigani care îi dădeau dreptul să-l îngroape în mănăstire pe soțul ei; la fel, Mara și Draga, văduve ale popii Stan și stolnicului Sbărâu, dăruiau - împreună cu nepoții lor - Mănăstirii Tismana trei ocine, „cum au lăsat ei cu al
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
edificatoare. Uneori principiul bunurilor „mișcătoare” (cele imobile, moșiile, casele etc. reveneau urmașilor de parte bărbătească, de regulă) era ignorat (din cauza strâmtorării, a dificultăților prin care trecea familia sau din alte pricini) și bijuteriile erau înlocuite cu proprietăți funciare, cu rumâni, sălașe de robi ș.a.m.d. Astfel - ca să folosesc un exemplu oferit de Șarolta Solcan -, în anul 1642, spătarul Preda Buzescu, neputând să-i dea surorii sale Caplea zestrea promisă de nuntă („un rând de haine de sarasir, drept 50 de
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
toate nevoile ei și a cercetat-o și a cinstit-o, ca pe un părinte” - de ginerele ei, logofătul Pană Filipescu, i-a dăruit acestuia, după ce s-a recăsătorit cu „cinstitul dregător al domniei mele, jupân Bunea mare sluger”, un sălaș de țigani; Matei Basarab, istorisind cauza, i-l întărește pe 5 ianuarie 1650) erau multe și felurite. De la recuperarea unor rumâni fugiți (Alexandru Coconul o împuternicește pe Cheajna voiniceasa, „ce-au fost a jupân Cernicăi, ce-au fost mare dvornic
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
soțul, cei doi vindeau și cumpărau în devălmășie (mai ales pământ), utilizând resurse comune (plățile se făceau în bani, cel mai des, dar și în „natură”, animale, miere etc.) și având drept parteneri neamuri, pe alți proprietari - de la care achiziționau sălașe de țigani, sate cu rumâni, case, ocini, mori, lacuri, prăvălii -, instituții ale Ecclesiei, țărani liberi și profitând de contexte favorabile (Șarolta Solcan citează cazul lui „Vlad și al femeii sale Voica”, cărora Vodă le întărea o ocină cumpărată de la un
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
lungă. Sunt vândute - ziceam - cele mai felurite „mărfuri”. Cheajna vorniceasa vinde cojocarului Costandin un loc de casă în București și cumpără (Alexandru Coconul îi întărește achiziția printr-un hrisov datat 19 mai 1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de fapt, fiindcă fusese vândut de fiicele lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
ziceam - cele mai felurite „mărfuri”. Cheajna vorniceasa vinde cojocarului Costandin un loc de casă în București și cumpără (Alexandru Coconul îi întărește achiziția printr-un hrisov datat 19 mai 1626), satul Mărăcineni, jumătate din Brănești și un sălaș de țigani (sălașul îl răscumpără, de fapt, fiindcă fusese vândut de fiicele lui Cernica); același Alexandru Coconul îi întărește (la 9 iunile 1626) Caterinei „vistiereasa”, văduvă „a răposatului Vasile vistiiariul”, un rumân (îl chema Radu și dăduse mită - 4 galbeni - pentru a cumpăra
[Corola-publishinghouse/Science/2282_a_3607]
-
pentru Înțelegerea procesului nemuririi. Cei care au stat la baza civilizației chineze considerau că, la fel ca un fetus, trupul și sufletul sunt un tot unitar. Mai târziu, când pruncul vine pe lume, cele două se separă, xin aflându-și sălașul În inimă, iar min În rinichi. Una dintre sarcinile fundamentale pentru cultivarea nemuririi este restabilirea echilibrului primordial Între xin și min sau spirit și trup. Xin este rădăcina inimii, iar spiritul e rădăcina lui xin. Min este rădăcina rinichilor, iar
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
este legătura dintre existența noastră fizică și spiritul din natură, astfel Încât să ne putem contopi cu el la Împlinirea vremii. Însă trebuie să arătăm că qigong singur nu este suficient pentru antrenarea lui xin, „elixirul intern”. Inima noastră, care este sălașul lui xin, trebuie să fie purificată Înainte de a ne putea gândi serios la atingerea nemuririi. Pentru majoritatea oamenilor, cele mai mari ispite În viață sunt sexul și banii. Aceștia sunt dușmanii de moarte ai nemuririi. Nu este deloc ușor să
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
și dobândite. Sarcina de a cultiva dao Înseamnă hrănirea comorilor Înnăscute pe baza celor dobândite, În scopul de a readuce cele trei comori exact În starea lor de dinainte de naștere. Qi-ul Înnăscut vine din taiji, „marele absolut”, și Își are sălașul În Poarta Vieții sau În rinichi. El este sursa qi-ului dobândit, care provine din respirație. Qi-ul respirației completează qi-ul Înnăscut și este unealta principală pentru crearea orbitelor cerești și adunarea leacurilor pentru atingerea nemuririi. Ca atare, este asemuit cu focul
[Corola-publishinghouse/Science/2227_a_3552]
-
a mea; melancolie; melc; mică; milă; minunată; mîncare; moară; mobilă; modernă; Moldova; muște; neliniște; neobișnuită; nevastă; oameni; oaspete; obiect; obosit; ocrotire; odaie; optimist; Oradea; oraș; palat; patrimoniu; părinții; pensiune; perete; peste; plăcere; plină; pridvor; prietenoasă; primitor; prispă; proiectare; realizat; refugiu; sălaș; scop; scumpă; sfîntă; siguranță; singură; somnifer; soră; spațioasă; spațiu; stabilitate; stau; strajă; străină; tata; televizor; temelie; tindă; Tîrgu-Jiu; Tîrgu-Mureș; totul; trainică; trepte; țară; uliță; unire; uriașă; de vacanță; valoare; viitor; vila; vis; zid (1); 800/219/72/147/0 caută
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
locușor; lungă; maci; masă; mea; mic; mort; moși; nașpa; neagră; neglijentă; nesigur; odihnă; papură; paznic; părăsită; păstor; păstori; pepene; pepene roșu; pepene verde; pepeni; picnic; plăcintă; plăcut; poiana; poveste; prizonier; protecție; pui; puiului; pustietate; pustnic; rară; rece; rustic; salvare; sare; sălaș; sălbăticie; săracă; săraci; sărăcăcioasă; scară; siguranță; simplitate; solitudine; spațiu mic; stană; stele; de la stînă; din stuh; Sucevița; supraviețuire; șură; torn; trai; tristețe; țigan; țînțar; unchi; unchiului; urîtă; urs; vechi; verde; vie; în zăpadă; zebră (1); 787/222/66/156/0
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
pasăre; pauză; paznic; părăsit; de pămînt; pe pămînt; periculos; perimetru; pervaz; piatră; piață; pistă; pitoresc; plimbare; poiană; popcorn; porțiune; post; pot; prezent; privat; propriu; puncte; punte; puțin; rai; răcoros; reculegere; regăsire; rigiditate; rînd; sacru; sală de lectură; sală; satul bunicii; sălaș; scoică; scop; sfințenie; Silviu; situat; spații; sta; stabil; stabilit; stadion; stat; state; stau; stă; străin; suprafață; supraveghere; surprinzător; școală; ședea; șes; taină; termen fixat în spațiu; trai; tramvai; trebuie să mergi; trunchi; țarc; țărm; umed; uriaș; vacanță; vatră; văgăună; verdeață
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
înțelegere; lacrimă; libertate; licență; luminat; luminos; mama; mărinimie; minunat; mister; mit; mîhnire; mort; murdar; muritor; neant; necăjit; neînțeles; nemărginit; nevoi; nuanță; oameni; omenire; pace; patrie; pătat; persoană; personalitate; piept; pierdere; pîine; porumbel; prăjitură; puritate; pustiu; putere; repulsie; rugă; sacru; sai; sălaș; senin; sensibilitate; sfîșiat; sinceritate; singurătate; sînge; somn; sport; stare; suflete pereche; tandru; temnicer; tot; totul; trăire; tristețe; tulburat; unitate; vas; văpaie; veșnicie; violet; viu; voință; 21 grame (1); 787/202/76/126/0 sui: urca (191); coborî (50); urcă (48
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
nefericită; neîmplinită; nevoi; nevoie; nuci; obicei; obiecte; om; paie; parașută; pere; pernă; pietre; pînză; plantă; plecare; ploaie; pomană; popor; popular; port; porumb; povară; povești; produse; proiector; provizii; pune; pune ceva; punga; punguță; a purta; raniță; rănită; rechizite; roșie; rotund; săculeț; sălaș; săracului; scrisoare; sprijin; strămoși; strîngător; sumcă; supărare; supărat; școală; toamnă; toartă; de toate; tradiție; tradițional; tradiționalizate; trăinicie; tristețe; trusă; țărănească; țolișor; umăr; urîtă; utilitate; valiză; ceva vechi; Veronica; vesel; Viorela; vreme; vremea; zîmbet (1); 791/213/66/147/0 trandafir
[Corola-publishinghouse/Science/1496_a_2794]
-
mă voi bucura. De rerum natura, scria Lucrețiu. L-am privit în tinerețe cu superioritate. Dar nu, natura lucrurilor e foarte importantă, ca și lucrurile naturii. Trebuie să cunoaștem și să trăim în armonie cu natura lucrurilor, nicicum împotriva acesteia. Sălașul să ne fie cît mai aproape de pămînt. Adîncurile cele mai tainice ale inimii trebuie explorate. Iar dacă mergem cu capul în nori înseamnă că avem măcar un gînd acolo sus, în cer. Între theorie (meditație) și acțiune e bine să
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
de Dumnezeu din om, trebuie activat. Cum? Energetico-informațional, de pildă prin ridicarea lui Kundalini, dar asta e deja o altă poveste. Meditați, gîndiți măcar intens la acest punct. Eventual, poate fi coborît discret și smerit în inimă, unde se află sălașul spiritului. Poate avea loc și un big-bang întemeietor și-atunci devii universul care erai în punct, în potențialitate. Te în-Ființezi. 5.8. Paradoxal Eu cred că ne-am schimbat totuși în ultimii 25 de ani și încă într-o manieră
[Corola-publishinghouse/Science/1563_a_2861]
-
sau indiferență față de societatea sau individul care se supune orbește legilor. În indiferența lui, individul nu se atașează de nimic. "Cu maladia atodetitei individualul se va răzbuna, făcând ca omul atodetic să nu aibă nici așezare, nici identitate sigură, nici sălaș"196. Refuzul determinațiilor presupune refuzul sinelui. Pentru Noica este absurdă ideea că "manifestările individului, comunicările lui, când e vorba de cel uman, și în genere determinațiile insului ori ale situațiilor individuale nu există, sau că pot fi oricare, sau că
by MIHAELANICOLETA BURLACU [Corola-publishinghouse/Science/1012_a_2520]